Lansari la Sibiu - Radu Paraschivescu şi Traian Ungureanu

Festivalul Arta coboara pe plaja


 
sus

Veronica D. Niculescu

 

Nesimţirea şi neputinţa fac casă bună la romāni

- Despre o triplă lansare de carte

 

 

Am avut şansa să īi privesc, īntr-o vineri seară, pe Radu Paraschivescu şi Traian Ungureanu, fumānd tăcuţi, pe o bancă din Parcul Astra din Sibiu.

 

Ştiţi cum se īntāmplă, să īţi vină să saluţi un actor, pe care ai impresia că īl cunoşti doar fiindcă l-ai văzut interpretānd nişte roluri? Īn cazul celor doi scriitori, chiar că mi-a venit să mă duc să le strāng māna şi să le dau bineţe, gāndindu-mă că paginile pe care le-au scris sunt mai presus de orice rol, sunt rupte din ei, aşa că eu īntrucātva īi cunoşteam. Dar, chiar şi aşa, nu aveam nici un drept să deranjez prea frumoasa linişte a acelei după-amieze, care se hodinea dimpreună cu ei pe banca īnclinată. Şi prea puţine erau minutele rămase pānă la momentul īn care ei aveau să urce īn sala de lectură, pentru a-şi lansa cărţile.

 

Aşadar, i-am privit de pe banca de vizavi, cenzurāndu-mi curiozitatea. Aşa că nu vă pot spune decāt că erau īmbărcaţi īn cămăşi lejere, cu pătrăţele şi că fumau privind copacii şi vārfurile pantofilor. Şi mai ţin minte că deasupra parcului s-a auzit deodată ţipătul unui pescăruş. Apoi au venit nişte tineri cu afişe, iar foşnetul hārtiei se auzea mai tare decāt vreo vorbă a scriitorilor, īn timp ce urcam īn clădirea istorică, cu ziduri īnalte.

 

Dublă sau triplă lansare

 

Īntālnirea a avut loc īn cadrul Festivalului Artmania, la Bibioteca Astra, unde cei doi şi-au lansat cele mai recente volume: Războiul timpurilor şi Tehnica neputinţei la romāni, de Traian Ungureanu, respectiv Ghidul nesimţitului, de Radu Paraschivescu.

 

Poate nicicānd nu s-a desfăşurat vreo lansare de carte – şi aici vorbim de una dublă sau chiar tripl㠖 cu atāta naturaleţe şi modestie. Īn faţa publicului format mai ales din tineri, scriitorii au vorbit despre cărţi şi apoi au răspuns īntrebărilor.

 

Īncepānd cu volumul Războiul timpurilor, Traian Ungureanu a spus că "Este vorba despre un război pe care mulţi īl numesc războiul cu terorismul. Eu l-am numit războiul timpurilor, fiindcă e războiul unor lumi care trăiesc īn timpi diferiţi". Ungureanu, care trăieşte mare parte din timpul său la Londra, a explicat că, īn opinia sa, Occidentul reprezintă lumea contemporană, īn vreme ce adversarii sunt o lume neīnţeleasă. "Caracterul bizar al acestui război este că mare parte din el este dus la noi acasă. S-a produs o dezlipire de propria cultură. S-a creat un vacuum şi astfel suntem azi īn situaţia unui conflict īn care adversarul se află īn interior". Scriitorul a explicat cum īn acel vacuum a pătruns islamismul, dānd exemplele Spaniei şi Franţei. "Nu e un război simplu, e un război ciudat şi va fi un război lung, un război al culturilor". Cartea lui Ungureanu īncearcă să facă un portret al adversarului dar "este totuşi o carte optimistă", īncheindu-se cu portrete ale unor persoane care au supravieţuit atacurilor de la 11 septembrie.

 

Prezentānd volumul "Tehnica neputinţei la romāni", Traian Ungureanu a spus că este o carte despre istoria recentă şi foarte recentă a Romāniei, despre "neputinţa de a participa īmpreună la momentele mari", dar a īncheiat tot īntr-o notă optimistă: "Eu cred că lucrurile acestea sunt remediabile. Sunt mulţi care spun că neputinţa romānilor este o tehnică, nu o stare. Eu mă īndoiesc că e aşa".

 

Cum s-a născut "Ghidul nesimţitului"

 

"Cartea mea e pe dos, pare veselă, dar e a unui maniaco-depresiv, a unui om care a trecut prin traume", a continuat Radu Paraschivescu, prezentāndu-şi "Ghidul nesimţitului". Scriitorul a povestit că volumul s-a născut aproape printr-o comandă editorială. Īntr-o şedinţă de brainstorming, la Editura Humanitas, s-a decis că ar trebui să apară o carte despre nesimţire. "Da, dar tu trebuie să o scrii!", i-a spus Gabriel Liiceanu. "Am amānat scrierea cărţii, am fost pe punctul să refuz. Dar apoi au īnceput să se īntāmple lucruri. Stau la bloc! Cartea a fost scrisă īn trei săptămāni", a povestit Paraschivescu.

 

"Nesimţitul nu este, aşa cum scrie īn dicţionar, un om care nu simte. El dă năvală şi atunci simţi că devii retractil, iar apoi concesiv. A fi concesiv este o formă de sinucidere. Aceasta este o carte aproape nevrotică. Amuză la citire, dar la final te face să cazi pe gānduri. Dacă se īntāmplă acest lucru, atunci cartea şi-a atins scopul", a spus Paraschivescu.

 

Cartea vorbeşte despre categorii de nesimţiţi: nesimţitul călător, nesimţitul la bloc (sau la "blocoteţ"), nesimţitul monden sau V.I.P. L-am īntrebat pe Radu Paraschivescu dacă vreunul dintre nesimţiţii descrişi īn carte s-a recunoscut şi dacă s-a schimbat. "S-a recunoscut un vecin, dar nu despre el era vorba, ci despre altul. Acum sunt mult mai atent cānd trec strada, fiindcă omul are o maşină puternică", a răspuns.



Comentarii cititori
sus

Corina Ungureanu

 

Arta coboară pe plajă. Alunecīnd pe o rază.

 

 

Duminică, 23 iulie 2006, dimineaţa, pe o dugheană din Vama Veche a apărut un afiş care ne invita să vopsim o maşină, să facem castele de nisip şi să vedem scurtmetraje īn două seri consecutive, luni şi marţi, de la ora 21, la două restaurante īnvecinate. "Arta coboară pe plajă" scria pe afiş.

 

Īn seara de luni, 24 iulie, am prins doar cel de-al treilea scurtmetraj "Bună Cristina! Pa Cristina!" al Iuliei Rugină, recompensat cu aplauze de către public, aplauze pe care eram gata să le oferim şi noi cu 30 de secunde īnainte de final.

 

Īn pauza care a urmat am avut timp să īi aud pe comeseni vorbind despre celelalte două scurtmetraje, fuseseră nişte aiureli, ziceau, şi pe o tānără ce părea organizatoare schimbīnd replici cu patronul restaurantului, aflat īntīmplător la masa noastră. Tīnăra spunea că au nevoie de nişte kit-uri de pe internet, aşa că le vor proiecta pe cele rămase a doua zi. Īn compensaţie ni s-a pus un documentar despre UB40 īn Uniunea Sovietică. Am plecat.

 

A doua seară, marţi, am decis să nu mai pierdem nici unul. Am hotărīt să cinăm la restaurantul cu proiecţiile, unde am ocupat o masă cu o jumătate de oră mai devreme. Personalul nu ştia nimic de vreo schimbare īn programul obişnuit, iar la ora 21 noi terminasem deja de mīncat. La 21.10 au īnceput să se īmpartă fluturaşi care ne invitau la filme. Semn bun.

 

A apărut ecranul, a apărut echipa şi după vreo 20 de minute de aranjamente, au īnceput să ruleze nişte imagini pe care le-am considerat a fi probe tehnice. Văzānd īnsă că al treilea generic este cel al filmului Iuliei Rugină, am īnţeles că imaginile de pīnă atunci fuseseră cele catalogate de comesenii din seara precedentă drept aiureli. Am subscris şi ne-am aşternut la revăzut.

 

"Bună Cristina! Pa Cristina!" părea altul fără sonor şi cu muzica anilor '70-'80 a restaurantului. Pe la jumătatea sa, doi membri din echipă au manevrat ceva şi au plecat. Drept pentru care īn următorul sfert de oră am auzit replicile din film, privind un ecran gol. Īn sfīrşit, după alte reglări, am revăzut filmul, notīnd construcţia impecabilă a detaliilor şi lăsīndu-ne din nou loviţi cu leuca de final (ca şi cum după o tartă cu fructe, ni s-ar fi oferit o linguriţă cu zahăr). Alte aplauze.

 

Ne-am frecat palmele īn aşteptarea celor noi, celor nevăzute, celor promise indirect cu o seară īnainte. După alte 10 minute de aşteptare, īn care tremuram alungīnd gīndul la UB40, a īnceput un film al anilor '30 pe care īl mai văzusem de opt ori. Am plecat să căutăm un cui, l-am găsit şi ne-am agăţat acolo toate poftele cinematografice. Iar fluturaşul pe care scria studentart.anosr.ro a ajuns īn buzunar. Aveam de cercetat.

 

Odată conectaţi la internet, am aflat că ANOSR este Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti "membru cu drepturi depline īn ESIB – The National Unions of Students in Europe(!?), cea mai importantă federaţie care reprezintă studenţii din Europa" (www.anosr.ro).

 

"Arta coboară pe plajă" este un festival studenţesc, deci. Tot aici se "precizează" cīnd are loc festivalul. 14 iunie – 14 iulie 2006 – scrie sus. 10 cm mai jos, īn dreapta: 14.07 – 14.08, iar la stīnga citim că pe 22 iunie va avea loc deschiderea, nu se ştie unde. O lună mai tīrziu, īncepīnd cu 22 iulie pīnă īn 13 august – desfăşurarea. Īn Vama Veche. Iar īn 14 august – īnchiderea. Desigur, īn Bucureşti (www.studentart.anosr.ro).

 

Organizatorii ne promit "proiecţi", "expoziţi", "restaorante", "detali" şi "amatari" (www.studentart.anosr.ro/arta.html).

 

Şi aşa a fost.



Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĆ¢tre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey