Sibiu - Capitală Culturală Europeană
Europa, bun venit la Sibiu!
Sibiu 2007 - Calendarul evenimentelor - ianuarie

 
sus

 

Veronica D. Niculescu

 

De ce Sibiu?

(Alt oraş din România ar putea deţine acest statut cel mai devreme în 2019)

 

Cum şi de ce a ajuns Sibiul, un oraş nici prea mic dar nici prea mare, din centrul Transilvaniei, Capitală Culturală Europeană? Cum a câştigat un oraş din România acest statut, înainte ca ţara să fie membră a Uniunii Europene? Iată o cronologie a evenimentelor, cu explicaţii la întrebări aflate pe buzele tuturor.

 

 

Curajul de a cere

 

La întrebarea "De ce Sibiul?", primarul Klaus Johannis are un răspuns simplu: "Pentru că Sibiul a avut curajul să solicite acest titlu. Nici un alt oraş din România nu a îndrăznit să ceară". Johannis spune că a discutat cu alţi edili din ţară despre acest subiect, i-a încurajat să îşi depună solicitarea de a deveni Capitală Culturală Europeană, însă nu a auzit ca vreunul să fi făcut acest pas. "Oricum, proxima ocazie va fi abia în 2019", spune Johannis, fiindcă până atunci cărţile sunt deja făcute.

În spatele nominalizării se ascunde însă o adevărată istorie. Programul "Capitală Culturală Europeană" a fost iniţiat în 1985 de Consiliul de Miniştri ai Culturii din cadrul Comunităţii Europene.

Oraşe din ţări membre ale Uniunii Europene sunt nominalizate prin rotaţie, adică fiecare dintre ţări poate propune o capitală în anul stabilit pentru ea. Atunci, cum a reuşit Sibiul să câştige statutul de Capitală Culturală Europeană, în 2004, câtă vreme România încă nu era membră a uniunii? Răspunsul se află în parteneriatul strategic cu Luxemburg. Un parteneriat la timpul potrivit, cu ţara potrivită.

 

Doar membri UE

 

Sibiul a candidat pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în februarie 2004, având avantajul sprijinului Marelui Ducat de Luxemburg, care deja depusese candidatura şi care s-a arătat dornic să împartă acest titlu cu Sibiul.

Conform statutului programului Capitală Culturală Europeană, pot primi acest statut doar oraşe din statele membre UE. Un oraş din stat care nu este membru UE poate fi Capitală Culturală Europeană numai la invitaţia unui oraş dintr-un stat membru.

Nu era prima oară că titlul s-ar fi împărţit între mai multe oraşe. În anul 2000, nu mai puţin de nouă oraşe au deţinut statutul de Capitală Culturală Europeană.

Motivaţia parteneriatului Sibiu - Luxemburg se află în relaţiile bune dintre administraţii, dar mai ales în rădăcinile bătrânului Sibiu - Hermannstadt cu Luxemburg: coloniştii care au întemeiat aşezarea Villa Hermanni (apoi Hermannstadt) veneau din zona unde se află Marele Ducat Luxemburg. Luxemburghezii şi saşii din Sibiu pot vorbi într-o limbă care, deşi a evoluat diferit, încă păstrează multe elemente comune.

Legătura culturală dintre Sibiu şi Luxemburg a fost reluată în 1998, cu ocazia unui simpozion pe teme de patrimoniu, finalizat prin restaurarea unei clădiri din Piaţa Mică, numită pe atunci Casa Roşie. Clădirea a fost restaurată de luxemburghezi, transformată în centru turistic şi spaţiu de cazare. Acum poartă numele Casa Luxemburg şi găzduieşte şi Asociaţia Sibiu Capitală Culturală 2007.

 

Timp record

 

După depunerea candidaturii, proiectul "Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007"a fost prezentat în faţa Juriului şi Comisiei Europene, în aprilie 2004. După etape de examinări la nivelul forurilor europene, în mai acelaşi an, Sibiul a fost desemnat Capitală Culturală Europeană 2007, în urma votului Consiliului de Miniştri ai Culturii.

A urmat o perioadă de doi ani şi jumătate de pregătiri intense, atât la nivel de infrastructură a oraşului, cât şi de realizare a programului cultural. În iunie 2004, la Primăria Municipiului Sibiu a avut loc şedinţa de constituire a Asociaţiei "Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007", coordonator al evenimentelor. A urmat strângerea şi jurizarea proiectelor culturale şi elaborarea programului, care însumează acum peste 220 de proiecte, reprezentând peste o mie de evenimente culturale.

 

Capitalele Culturii Europene

 

Până acum, 35 de oraşe au primit titlul de Capitală Culturală Europeană:

1985 Atena
1986 Florenţa
1987 Amsterdam
1988 Berlin
1989 Paris
1990 Glasgow
1991 Dublin
1992 Madrid
1993 Antwerp
1994 Lisabona
1995 Luxemburg
1996 Copenhaga
1997 Salonic
1998 Stockholm
1999 Weimar
2000 Avignon, Bergen, Bologna, Bruxelles, Cracovia, Helsinki, Praga, Reykjavik, Santiago de Compostela
2001 Rotterdam şi Oporto
2002 Brugges şi Salamanca
2003 Graz
2004 Genova şi Lille
2005 Cork
2006 Patras

2007 Luxemburg şi Sibiu

 

Viitoare Capitale Culturale Europene:
 

Pentru anii următori, au fost alese anumite oraşe pentru a fi Capitale Culturale Europene, însă în anumiţi ani s-a ales deocamdată numai ţara din care se vor desemna oraşele, în baza unui sistem de rotaţie.


2008 Stavanger şi Liverpool

2009 Linz şi Vilnius

2010 Essen, Pécs şi Istanbul

2011 Turku (Finlanda) — Tallinn (Estonia)

2012 Guimarăes (Portugalia) — Slovenia

2013 FranţaSlovacia

2014 Suedia — Letonia

2015 BelgiaCehia

2016 SpaniaPolonia

2017 Danemarca - Cipru

2018 OlandaMalta

2019 Italia

 

 

Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

 

Europa, bun venit la Sibiu!

 

Aproape 50.000 de sibieni au întâmpinat în stradă triplul eveniment – integrarea în Uniunea Europeană, deschiderea programului Capitală Culturală Europeană şi intrarea în anul 2007. Nicicând nu a fost Piaţa Mare a Sibiului atât de plină şi niciodată nu a răsunat de atâta bucurie. Sărbătoarea sibiană, desfăşurată de-a lungul a două zile, a fost condimentată de muzică, focuri de artificii cum nu s-au mai văzut pe la noi şi, nu în ultimul rând, de prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a premierului Călin Popescu Tăriceanu (foto-sus) şi a primarului Klaus Johannis.

 

Sibiul s-a transformat într-un adevărat furnicar încă din dimineaţa de 31 decembrie. Întreaga zi străzile au fost mai animate ca oricând. Localnicii şi turiştii s-au plimbat prin centru, profitând ba de magazinele deschise, lucru neobişnuit pentru o duminică, ba urmărind pregătirile din Piaţa Mare.

Primele oficialităţi care s-a aflat la Sibiu au fost, pe 31 decembrie la prânz, ministrul de Externe al Germaniei, Frank Walther Steinmeier, şi comisarul european pentru extindere Olli Rehn. Cei doi s-au întâlnit cu primarul Sibiului Klaus Johannis, au ţinut discursuri şi au participat la o recepţie.

 

Piaţa Mare a Sibiului a fost neîncăpătoare de Revelion, când 50.000 de oameni s-au îngrămădit unul într-altul ca să îi asculte pe cei de la Phoenix (foto-mijloc) şi să prindă intrarea în noul an în centrul Capitalei Culturale Europene. Dacă seara, la concertul celor de la East 17, încă mai era suficient loc, spre miezul nopţii era practic imposibil să te mai strecori în piaţă. Ora zero a adus valuri de şampanie deasupra mulţimii şi focuri de artificii, lansate din Piaţa Mică, unde erau alte câteva mii de oameni.

"După estimările noastre, în piaţă sunt circa 40-50 de mii de oameni, cei mai mulţi pe care i-am văzut eu vreodată. Acum o să mai trec pe la Forumul German, şi apoi acasă. De la anul 2007 îmi doresc ca programul Capitală Culturală Europeană să fie un succes", a spus primarul. Johannis a mai declarat că oaspeţii din Luxemburg au fost foarte impresionaţi de ce au văzut la Sibiu. Festivităţile din Luxemburg, oraş partener în 2007, au fost cu mult mai modeste, iar la Sibiu noaptea de Revelion era abia începutul, deschiderea oficială a anului cultural fiind, practic, în noaptea următoare.

 

Pe 1 ianuarie, a fost declarată deschisă Capitala Culturală Europeană 2007. Discursurile oficiale s-au ţinut la Sala Thalia, dar şi în Piaţa Mare, unde din nou zeci mii de sibieni s-au îngrămădit ca să îl vadă pe preşedintele Traian Băsescu şi să asiste apoi la cel mai spectaculos teatru de lumini desfăşurat vreodată în România. Compania Groupe F a folosit două tone de exploziv pentru spectacolul de foc care a luminat nu numai centrul, dar şi cartierele Sibiului, cu o "ploaie de comete" (foto-jos).

 

Agenda culturală a programului Sibiu 2007 cuprinde, în acest moment, peste 220 de proiecte, conţinând circa o mie de evenimente din domeniile teatru, pictură, literatură, muzică, film, dans, chiar şi gastronomie.

Tipărit deja în diferite variante, permanent actualizat, programul definitiv al evenimentelor culturale ale anului 2007 va fi cunoscut pe… 31 decembrie 2007! Organizatorii vor să arate, prin această glumă, că de-a lungul întregului an se vor adăuga noi evenimente, iar cele cuprinse acum în program pot suferi modificări. Este un lucru care se întâmplă în orice Capitală Culturală Europeană, dată fiind derularea amplă a unui astfel de program.

Prăvălia culturală vă face câteva recomandări:

 

Iarna – Sezonul 1

- Concert tradiţional de Anul Nou cu soprana Katarina Jovanovic - Serbia: 7 ianuarie, Sala Thalia.

- Spectacolul Pescăruşul, de Cehov, regia Andrei Şerban: 12, 13, 14 ianuarie, Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu.

- "Salve fiat romuli nepos!" - expoziţie de pictură, Dumitru Gorzo: din 3 în 31 ianuarie, Muzeul Brukenthal.

- Scala din Milano: 25, 26 februarie, la Sala Thalia.

 

Primăvara – Sezonul 2

- Festivalul Internaţional de Teatru: 15 mai – 10 iunie (dată incertă) – spectacole în cele trei pieţe istorice, în săli şi pe străzi.

- Sibiu Jazz Festival: luna mai, Casa de Cultură a Sindicatelor.

- Seară comemorativă Richard Wurmbrand: 24 martie, Cinema Arta.

- Colocviul Internaţional Emil Cioran: aprilie-mai

 

Vara – Sezonul 3

- Festivalul Internaţional de Film Transilvania TIFF: 1-10 iunie – una dintre secţiunile festivalului clujean.

- Festival European de Animaţie – aniMOTION: iunie.

- Maratonul european de poezie: iunie.

- Târgul Creatorilor Populari: 15-19 august, Muzeul din Dumbrava Sibiului.

 

Toamna – Sezonul 4

- A treia Conferinţă Ecumenică a Bisericilor Europene: 4-9 septembrie – posibilă prezenţa Papei Benedict al XVI-lea.

- Festivalul şi Concursul Internaţional "George Enescu": 10-23 septembrie, Sala Thalia.

- Festivalul de film documentar Astra Film Fest: octombrie.

- Festivalul Uniunii Teatrelor Europene: octombrie, la Sibiu şi Bucureşti.

- Experienţa Eului în literatura europeană din Est şi din Vest: octombrie-decembrie, scriitori de Nobel invitaţi la Sibiu.

 

Lista completă a evenimentelor se află pe http://www.sibiu2007.ro/.

 

 

 

Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

 

Sibiu 2007 - Calendarul evenimentelor - ianuarie

 

Sibiu, Oraş European, expoziţie - de miercuri până duminică, din 3 până în 31 ianuarie, la Muzeul de Istorie - Sala 12. Organizator este Muzeul Naţional Brukenthal.

 

Suită de expoziţii având ca tematică:
- Sibiul, oraş european
- Breslele sibiene din secolele XIV- XIX
- Samuel von Brukenthal - Homo Europaeus
- Sibiul, oraş al muzicii - vernisată cu ocazia festivalului "Carl Filtsch"
- Teatrul sibian  - vernisată cu ocazia Festivalului Internaţional de Teatru
- Oraşul Sibiu văzut de fotografi străini

 

Pinacoteca baronului Samuel von Brukenthal - de miercuri până duminică, din 3 până în 19 septembrie, la Muzeul Naţional Brukenthal - Palatul Brukenthal, etaj II. Organizator este Muzeul Naţional Brukenthal.

 

Expoziţia va reliefa personalitatea baronului Brukenthal în calitatea sa de colecţionar, evidenţiind valorile de excepţie ale colecţiilor sale de pictură şi grafică. Proiectul propus, într-un demers curatorial de excepţie, se doreşte un argument solid al identităţii în spaţiu şi timp a Muzeului Brukenthal, al perpetuării şi valabilităţii modelului cultural lansat de fondatorul său, Baronul Samuel von Brukenthal, al importanţei sale locale, naţionale şi internaţionale, prin amploarea şi valoarea patrimoniului oferit publicului şi temeinica sa susţinere tematică/ştiinţifică.

 

Expoziţia - Baronul Brukenthal - Homo Europaeus - de miercuri până duminică, din 3 ianuarie până în 28 februarie, la  Muzeul Naţional Brukenthal, Palatul Brukenthal, etaj 1 - sala 13. Organizatori sunt Muzeul Naţional Brukenthal şi Biblioteca Brukenthal.

 

Expoziţia este cuprinsă într-un program mai vast de expoziţii organizat de Muzeul Naţional Brukenthal. Particularitatea constă în prezentarea unei colecţii unice de carte, în special din secolul al XVIII-lea, prioritate având colecţia personală a baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803).

 

Concert tradiţional de Anul Nou cu participarea sopranei KATARINA JOVANOVIC - Serbia – 7 ianuarie,  THALIA - Sala mare. Organizator este Filarmonica de Stat Sibiu.

 

Pentru a marca în 2007, vocaţia Sibiului de adevărat oraş al muzicii, Filarmonica de Stat propune o serie de concerte inedite cu muzicieni, dirijori şi instrumentişti de renume. Sunt interpretate lucrări de mare virtuozitate din repertoriul muzical universal şi compoziţii în primă audiţie.

 

Europa Luminilor şi colecţionarii săi. Modelul Brukenthal - Samuel von Brukenthal. Modell Aufklarung - de miercuri până duminică, din 3 ianuarie până pe 30 decembrie 2007, la Muzeul Naţional Brukenthal - Palatul Brukenthal, etaj 1, sălile 14-20. Organizator este Muzeul Naţional Brukenthal.

 

Personalitate de excepţie a timpului său, baronul Samuel von Brukenthal a preluat conţinutul epocii Luminilor, conferindu-i şi dimensiunea democratică. Principiul de bază este cel al identităţii acestui spaţiu cultural, capacitatea sa de a promova cooperarea multinaţională, plurilingvă, interculturală şi internaţională (artistică, estetică, muzeistică, istorică, sociologică), având ca punct de plecare contribuţia excepţională a lui Brukenthal şi actualitatea ei în educaţia estetică şi istorică. Pornind de la coerenţa modelului iniţial, a dihotomiei acestuia - estetic/ştiinţific şi pedagogic - evenimentele se structurează pe concepte care derivă sau se alătură celui identitar: apartenenţă, evoluţie, continuitate, contacte, influenţe.

 

Spectacolul PESCĂRUŞUL de A.P. Cehov, regia Andrei Şerban – 12, 13, 14 ianuarie, la Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu.

 

REGIA - Andrei Şerban
SCENOGRAFIA - Andu Dumitrescu
COSTUME - Maria Miu
DISTRIBUŢIA - Maia Morgenstern/Mariana Presecan, Tudor Aaron Istodor/Adrian Neacşu, Marian Râlea/Gelu Potzolli, Andreea Bibiri/ Cristina Flutur, Ovidiu Moţ/Dan Glasu, Cristina Stoleriu/Florentina Ţilea, Diana Fufezan/Raluca Iani/Ofelia Popii, Adrian Matioc, Cornel Răileanu/Doru Presecan, Şerban Pavlu/Viorel Raţă/Pali Vecsei

 

Andrei Şerban, primul regizor român care a montat la Metropolitan Opera, la Comedia Franceză, la Opera din Viena şi la Covent Garden, realizează la Sibiu spectacolul Pescăruşul de A.P. Cehov, ale cărui prime repetiţii cu public au avut loc vara trecută.

 

Sibiu - oraşul meu natal: site internet - în fiecare zi a anului 2007, din 1 ianuarie până pe 31 decembrie, pe internet. Organizator este Complexul Naţional Muzeal "ASTRA".

 

Diversitatea multiculturală a acestui spaţiu (străveche vatră de civilizaţie europeană) şi semnificaţia sa etnică pentru acei născuţi pe aceste meleaguri, a reprezentat motivaţia pentru tentativa noastră de promovare, în contextul Capitalei Culturale Europene 2007, a proiectului regăsirii oraşului şi ţinutului natal, al asumării străvechii cetăţi a lui Hermann şi împrejurimilor sale, româneşti şi săseşti, a rolului de centru cultural reprezentativ al identităţii tuturor fiilor săi, de ieri şi de astăzi, din ţară sau de pe alte meleaguri. Odată cu recuperarea şi trăirea sentimentului de reîntoarcere (cu mintea, cu gândul sau cu fapta) în matricea natală sibiană, nutrim sentimentul asumării de către cei binevoitori şi potenţi financiar, a rolului pe care unii membrii ai diasporei l-ar putea juca în dezvoltarea şi promovarea imaginii Sibiului. Vor fi organizate conferinţe, seminarii şi întâlniri între oficialităţile locale şi diaspora sibiană.

 

AFF 2007 - 365 de ferestre spre lume - Program special de cinematecă non-stopde luni până vineri, pe tot parcursul anului, la Studioul de film ASTRA. Organizat de Complexul Naţional Muzeal "ASTRA", Studioul de Film ASTRA, Fundaţia ANTROPOLOGIE VIZUALĂ.

 

ASTRA FILM FEST este cel mai important festival de film documentar din regiunea Europei Centrale şi de Est, un eveniment cultural unic din punct de vedere al profilului, diversităţii programelor şi dimensiunii sale europene.
De-a lungul anului 2007, programe speciale non-stop, de cinematecă.

Salve fiat romuli nepos! Gorzo New Painting - expoziţie – de miercuri până duminică, din 3 în 31 ianuarie 2007, la Muzeul Brukenthal - Palatul Brukenthal, etaj I. Organizator este Muzeul Naţional Brukenthal.

Expoziţie de artă contemporană.

 

Concerte în Imperium Pub

Imperium Pub găzduieşte concerte săptămânale de jazz. Zilele de vineri şi sâmbătă vor fi dedicate concertelor de blues, jazz, jazz rock şi fusion susţinute de trupa Imperium Jazz Band şi alţi invitaţi. În fiecare marţi şi joi, Imperium Pub va oferi concerte de piano bar cu Andrei Colompar si Ciprian Oancea.
O dată pe lună, Imperium Pub îşi propune să organizeze master concerte susţinute de nume de prestigiu ale scenei româneşti şi internaţionale, precum Johnny Răducanu & Friends, Teodora Enache, Cristel Ungar & Marius Popp, Berti Barbera & Nicu Patoi, Nico, Nicu Alifantis, Berti Barbera, Vali Racila.
Cel mai îndrăzneţ proiect al Imperium Pub este organizarea concertelor extraordinare cu trupe internaţionale. În acest sens, au fost programate concerte cu Miles Griffith (S.U.A.) & Imperium Jazz Band, Susanne Alt Quartet (Olanda), Evan Stone Quartet (S.U.A.), Quetzal (Belgia), Michel Reis Trio (Luxemburg), Benoit Martiny Quartet (Luxemburg), Organic Quartet (Cehia).

 

Master concert KRYPTON UNPLUGGED – 18 ianuarie, în Imperium Pub.

 

De la Pop la Jazz, concert live cu "Imperium Jazz band" & Guests – sâmbătă, 13 şi 27 ianuarie, în Imperium Pub.

 

LEFFE JAZZ NIGHT concert live cu "Imperium Jazz Band" & Guests - în fiecare vineri, din 5 în 26 ianuarie, în Imperium Pub.

 

Videoteca sentimentală – în fiecare duminică, din 7 în 28 ianuarie, în Imperium Pub.

 

CAFÉ JAZZ concert live cu Lucian Fabro Trio & Guests – în fiecare miercuri, din 3 în 31 ianuarie, în Imperium Pub.

 

PIANO BAR cu Cipi Oancea – în fiecare joi, din 4 în 11 ianuarie, şi în fiecare marţi, din 2 în 31 ianuarie, în Imperium Pub.

 

CONCERT EXTRAORDINAR TRAFFIC – sâmbătă, 6 şi 20 ianuarie, în Imperium Pub.

 

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theâtre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey