Astra Film Fest (I)
Festivalul de Film The Times BFI
Maratonul European de Poezie
Toamna muzicală italiană
Astra Film Fest (II)
Colecţia Palatului Farnesina

 
sus

Veronica D. Niculescu

Astra Film Fest, festival de film documentar

Festivalul Internaţional de Film Documentar Astra Film Fest va avea o ediţie specială în acest an, între 22 şi 28 octombrie. 56 de filme, din treizeci de ţări, vor concura la cea de-a noua ediţie a festivalului, documentarele fiind alese din 800 de filme.

"A fost un efort de admirat din partea comisiei de selecţie, formată din critici de film de elită", spune Dumitru Budrală, directorul festivalului, anunţând şi că amploarea luată de eveniment i-a convins să organizeze festivalul în fiecare an, în loc de o dată la doi ani, ca până acum.
Documentarele vor concura la secţiunile Internaţional, Europa, România şi Student, iar lor li se vor alătura alte 34 de filme din programele speciale.

Pe lângă proiecţiile documentarelor de pe toate continentele, realizatori de marcă vor fi invitaţi la discuţii cu publicul şi vor fi organizate şi expoziţii de fotografie. Anul acesta, festivalul cuprinde o secţiune specială, "Transilvania mea", ale cărei filme prezintă Transilvania, aşa cum se vede ea din interior şi din afară.

Publicul se va bucura şi în acest an de proiecţii grupate în jurul anumitor personalităţi: Astra Film Fest 2007 va contura portretele lui Michael Yorke şi Bob Connoly.

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

România la The Times BFI:
5 invitaţi, 3 filme, 1 seminar public

Fundaţia Raţiu şi Centrul Cultural Românesc din Londra invită iubitorii filmului, în special pe cei din spaţiul britanic, la un regal cinematografic românesc ce va avea loc în a doua jumătate a lunii octombrie în oraşul de pe Tamisa. În cadrul celei de a 51-a ediţii a Festivalului de Film The Times BFI de la Londra (programul complet al festivalului cuprinde 184 de lung metraje, 133 de scurt-metraje, precum şi discuţii publice, după proiecţii, masterclasses şi evenimente live - detalii la www.lff.org.uk) vor rula şi trei filme româneşti (două lung metraje: 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile şi California Dreamin' (Nesfârşit) şi scurt-metrajul Acasă). Va avea loc, de asemenea, un seminar public consacrat cinematografiei româneşti şi succeselor sale recente.

"2007 reprezintă un punct de referinţă în promovarea artei şi culturii româneşti în străinătate. Excelentul program românesc din cadrul celui de-al 51-lea Festival de Film The Times BFI din Londra confirmă din plin acest lucru şi ne face să credem că vom vedea în viitor tot mai multe filme româneşti în Marea Britanie. Fundaţia Raţiu şi Centrul Cultural Românesc din Londra au plăcerea şi onoarea de a lucra împreună cu Festivalul de Film The Times BFI din Londra, cu Institutul Britanic de Film, cu revista Sight & Sound şi cu distribuitorii de film Artificial Eye pentru promovarea cinematografiei româneşti în Marea Britanie", spune Nicolae Raţiu, preşedinte al Fundaţiei Raţiu.

"În ultimii cinci ani, am susţinut filmul românesc prin intermediul Clubului nostru de film şi prin cele patru ediţii ale Festivalului de Film Românesc din Londra, la cinematograful Curzon Mayfair. Festivalul nostru a avut un rol important în prezentarea unui număr mare de filme româneşti în Londra. Moartea domnului Lăzărescu (regizat de Cristi Puiu – distribuit de Tartan Films) a deschis festivalul din 2006; A fost sau n-a fost (regizat de Corneliu Porumboiu – distribuit de Artificial Eye) a deschis ediţia din 2007. Am prezentat, de asemenea, filmul de debut al lui Cristian Mungiu - Occident -, în 2003, precum şi o mare parte din filmele sale de scurt metraj", afirmă Ramona Mitrică, director al Centrului Cultural Românesc din Londra, care consideră că "recunoaşterea şi importanţa acordate filmului românesc în Marea Britanie se datorează şi eforturilor partenerilor noştri constanţi. Mulţumiri speciale pentru: Verena Stackleberg, Michael Pierce, Melanie Crawley, Sylvia Stevens, Bill McAlister, David Parkinson, Eugen Şerbănescu, Alina Sălcudeanu, Mike Phillips, Kieron Corless, Rob Winter, Jessica Smith, Helen de Witt şi Ambasada României în Marea Britanie".

Ediţia din octombrie 2007 a revistei Sight & Sound prezintă un articol amplu despre cinematografia din România, semnat de jurnalistul de film Nick Roddick. Acesta caută să identifice contextul care a permis dezvoltarea stilului frust şi a umorului specific noului cinema românesc şi ajunge la concluzia că succesul recent al filmelor româneşti pe plan internaţional este binemeritat şi trimite la o tradiţie cinematografică de durată, care a dat regizori importanţi. Cristian Mungiu, câştigătorul din 2007 al premiului Palme d'Or de la Cannes, continuă pe linia începută de Ion Popescu Gopo (Palme d'Or pentru film de scurt metraj, Scurta istorie, 1957) şi Liviu Ciulei (Premiul pentru cel mai bun regizor, pentru Pădurea spânzuraţilor, 1965), şi întregită de Cristi Puiu (premiul Un Certain Regard pentru Moartea domnului Lăzărescu, 2005) şi Corneliu Porumboiu (premiul Camera d'Or pentru debut, pentru A fost sau n-a fost, 2006) – aceste din urmă două filme au fost prezentate în ediţiile recente ale Festivalului de Film Românesc de la Londra. Cannes 2007 a însemnat o distincţie şi pentru regretatul Cristian Nemescu: premiul Un Certain Regard acordat filmului său de debut California Dreamin' (Nesfârşit).

Programul filmelor româneşti în Festivalul The Times BFI:

• Joi, 18 octombrie 2007
Parte din programul Cinema Europa – o călătorie cinematică de-a lungul continentului:
California Dreamin' (Nesfârşit), regia Cristian Nemescu
20.30, Odeon West End 1, Leicester Square, London WC2H 7LP.
Bilete: Ł11.00

• Vineri, 19 octombrie 2007
Un eveniment special Sight & Sound
4 luni, 3 săptămâni, 2 zile, regia Cristian Mungiu
18.00, Odeon West End 2, Leicester Square, London WC2H 7LP.
Bilete: Ł15.00

• Sâmbătă, 20 octombrie 2007
Un eveniment Sight & Sound
Seminar public: Cinematografia românească: ultimul Nou Val?
18.15, BFI Southbank / NFT2, South Bank, London SE1 8XT.
Bilete: Ł8.50

• Duminică, 21 octombrie 2007
Parte din programul Cinema Europa – o călătorie cinematică de-a lungul continentului:
California Dreamin' (Nesfârşit), regia Cristian Nemescu
13.00, BFI Southbank / NFT1, South Bank, London SE1 8XT.
Bilete: Ł8.50

• Vineri, 26 octombrie 2007
Parte din programul Global Journeys in the 21st Century:
Acasă, regia Paul Negoescu
20.45, National Film Theatre / NFT3, South Bank, London SE1 8XT.
Bilete: Ł8.50

• Luni, 29 octombrie 2007
Parte din programul Global Journeys in the 21st Century:
Acasă, regia Paul Negoescu
16.00, BFI Southbank / NFT2, South Bank, London SE1 8XT.
Bilete: Ł6.00

Biletele se pot procura online la adresa www.lff.org.uk sau prin telefon la numărul 020 7928 3232.

Lung metraje:

4 luni, 3 săptămâni, 2 zile, regia Cristian Mungiu
România / 2007 / 113 min / română cu subtitrare în engleză.
Cu: Anamaria Marinca, Laura Vasiliu, Vlad Ivanov.
Un eveniment special Sight & Sound.

Foto: Mobra Films
"Arareori capătă realismul cinematografic textura plină de viaţă a unei ţări şi a unei perioade ca în această dramă plină de tensiune, câştigătoare a premiului Palme d'Or din acest an. 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile este un film despre două tinere care trăiesc într-un cămin studenţesc de fete în România anilor '80. Povestea se desfăşoară de-a lungul unei singure nopţi. Găbiţa este o tânără confuză şi însărcinată. Ea îşi doreşte întreruperea sarcinii (activitate ilegală la acea vreme), dar tărăgănează înţelegerea cu acela care urmează să-i provoace avortul. Când buna ei prietenă şi colegă de cameră încearcă să aranjeze lucrurile, aceasta va ajunge în situaţia de a plăti ea însăşi preţul pentru a face ca lucrurile să se întâmple.
Urmează o extraordinară odisee a disperării şi a terorii proiectate pe fundalul macabru al unei societăţi coercitive de tip stalinist. Aproape fiecare scenă este sfâşietoare prin perfecţiune, dar cea în care Otilia este obligată să meargă la cina festivă din casa părinţilor prietenului său (în timp ce Găbiţa se afla într-o cameră de hotel, aşteptând ca tratamentul să îşi facă efectul) este cu totul remarcabilă. Acest minunat film de artă al regizorului Cristian Mungiu ţine publicul cu sufletul la gură pe tot parcursul celor 113 minute. Filmul este elocvent din toate punctele de vedere, îndeosebi prin interpretarea sfâşietoare a tinerei Anamaria Marinca, în rolul Otiliei". (Nick James)

Proiecţia filmului va fi urmată de o recepţie (intrarea, numai pe bază de invitaţie) organizată cu sprijinul Centrului Cultural Românesc din Londra şi al Ambasadei României în Marea Britanie.

4 luni, 3 săptămâni, 2 zile va fi difuzat în cinematografele din Marea Britanie începând cu 11 ianuarie 2008 prin Artificial Eye.
Puteţi citi mai multe despre film (inclusiv notele regizorului şi un blog, în română şi engleză) la: www.4months3weeksand2days.com.

California Dreamin' (Nesfârşit), regia Cristian Nemescu
România / 2006 / 155 min / engleză şi română cu subtitrare în limba engleză.
Cu: Armand Assante, Răzvan Vasilescu, Jamie Elman, Maria Dinulescu.
Prezentarea filmului face parte din programul Cinema Europa – o călătorie cinematică de-a lungul continentului.
"Greu de crezut că acest film este un lung metraj de debut; ambiţia cu care s-a pornit la drum este enormă, iar măsura în care aceasta a fost împlinită este la fel de mare. Dar California Dreamin' va rămâne singurul lung metraj al lui Cristian Nemescu – el şi inginerul său de sunet au murit într-un accident de maşină, în timp ce încă lucrau la acest film - de aici şi eticheta «Nesfârşit» (care ar trebui să fie, mai degrabă «Neterminat»).

În anul 1999, un tren secret NATO plin cu infanterişti marini americani este oprit de un şef de gară rebel şi încăpăţânat care este, în acelaşi timp, şeful mafiei locale.
Ceea ce urmează este o farsă balcanică intempestivă care se adânceşte fără nici o şansă de scăpare în tragedie, în timp ce soldaţii şi localnicii încearcă să fraternizeze. Un final fericit nu a fost niciodată posibil, şi în vreme ce oraşul explodează, soldaţii americani pleacă mai departe spre Kosovo fără să-şi dea seama de violenţa pe care au dezlănţuit-o.
Câştigător al premiului Un Certain Regard la Festivalul de la Cannes din acest an, California Dreamin' este o satiră epică la adresa politicilor externe contemporane ale României şi Statelor Unite". (Nick Roddick)

California Dreamin' (Nesfârşit) se află pe lista pentru cel de-al zecelea Premiu al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI), premiu care se va decerna în cadrul Festivalului de Film The Times BFI din Londra. .

Scurt metraj:

Acasă, regia Paul Negoescu
România / 2007 / 14 min / româna cu subtitrare în engleză.
Cu: Gabriel Spahiu, Marian Râlea, Monica Mihăescu.
Prezentarea filmului face parte din programul Global Journeys in the 21st Century, care proiectează o selecţie internaţională de filme de scurt metraj.
Un şofer de taxi transportă un emigrant român întors acasă după o perioadă de muncă în Spania.

Seminar public:

Cinematografia românească: ultimul Nou Val?
"Urmând unor ţări precum Mexic, Coreea, Brazilia şi Germania – toate remarcându-se printr-o semnificativă vizibilitate recentă pe piaţa internaţională de film - România s-a impus recent ca o prezenţă consistentă pe scena mondială a cinematografiei. Regizorii români au atras atenţia criticilor de film, a cineaştilor şi a festivalurilor de profil, cu filme precum Moartea domnului Lăzărescu (Cristi Puiu), A fost sau n-a fost (Corneliu Porumboiu) sau, mai recent, în selecţia 2007 a Festivalului de Film The Times BFI de la Londra – 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile (Cristian Mungiu) şi California Dreamin' (Nesfârşit) al lui Cristian Nemescu.
Nu există nici o îndoială că filmele româneşti sunt în vogă, dar putem oare spune că ele ar constitui o «cinematografie naţională»?
Este cinematografia naţională altceva decât o întâmplare: un număr de filme realizate într-un interval scurt de timp, care au în comun ţara de origine? Sau avem de-a face cu o nouă tendinţă care produce un 'nou val' diferit de filmele anterioare?
În acest caz, putem presupune că regizorii insistă programatic pe anumite teme sau pe o anume stilistică probată deja de piaţă, sau este vorba mai degrabă de un fenomen mai larg în care filmele recente sunt modelate de istoria şi cultura comună a cineaştilor?
Un număr de invitaţi speciali vor încerca să răspundă întrebărilor de mai sus, oferind o perspectivă informată asupra cinematografiei româneşti examinate «din interior».
Vor participa Cristian Mungiu, regizorul filmului 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile, Andrei Boncea, producătorul filmului California Dreamin'(Nesfârşit), Adina Brădeanu, jurnalist de film, Ada Solomon, producător de film şi director executiv al Societăţii Culturale NexT şi al Festivalului de Film NexT (Bucureşti), şi jurnalistul de film Nick Roddick ca moderator al discuţiei" (Jessica Smith)
Oaspeţii români invitaţi la această discuţie publică sunt susţinuţi de Fundaţia Raţiu.

Acest eveniment este prezentat în colaborare cu revista Sight & Sound, Fundaţia Raţiu şi Centrul Cultural Românesc din Londra. Mai multe detalii la www.bfi.org.uk/whatson/lff.

Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

Maraton de poezie la Sibiu

Aproape o sută de poeţi au lăsat orice altă treabă şi au pornit pe 5 octombrie spre Sibiu, pentru a participa la Maratonul European de Poezie, cel mai amplu eveniment literar organizat vreodată în România. Timp de 18 ore, versurile au răsunat în Aula Magna a Universităţii "Lucian Blaga". Evenimentul iniţiat de scriitorul braşovean Andrei Bodiu şi organizat de Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România este cel mai ambiţios proiect literar din cadrul programului "Sibiu, Capitală Culturală Europeană 2007", pentru care însă Ministerul Culturii nu a alocat nici un leu.

"O imagine credibilă"

Maratonul a fost structurat pe module de lectură de câte 100 de minute, cu pauză între ele. "În zece minute, un poet poate să spună foarte mult", consideră Andrei Bodiu. "Participă autori români din toate generaţiile şi din toate zonele geografice ale României, plus poeţi străini, de calitate bună şi excepţională. Este o imagine credibilă a ceea ce înseamnă poezia românească", a spus organizatorul.

Deşi se dorea iniţial participarea mai multor poeţi din diferite ţări europene, rezultatul a fost o participare majoritară a românilor. "Majoritatea autorilor sunt români, dar în fiecare interval de aproximativ 100 de minute există câte un invitat străin", a spus Andrei Bodiu.
Poeţii străini invitaţi au fost Marin Bodakov (Bulgaria), Dariusz Sosnicki (Polonia), Garaczi Laszlo (Ungaria), Paolo Texeira (Portugalia), Jacques Jouet (Franţa), Ernst Wichner (Germania), Emilian Galaicu-Păun (Republica Moldova), Jan Mysjkin (Belgia), Grigore Chiper (Republica Moldova).
Lista poeţilor de la noi a cuprins 87 de nume, "poeţi de o calitate bună şi excepţională", după cum a spus Mircea Cărtărescu. Nora Iuga, Denisa Comănescu, Adrian Alui Gheorghe, Gheorghe Izbăşescu, Ilie Constantin, Gabriel Chifu, Ioan Es. Pop, Ion Pop, Simona Popescu, Ioana Nicolaie, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Coande, Nicolae Sava, Ioan Moldovan, Andrei Codrescu sau Ruxandra Cesereanu sunt numai câţiva dintre cei prezenţi; lista completă o găsiţi la finalul articolului, cu menţiunea că au fost şi câteva absenţe.

"O idee mortală!"

Poeţii au recitat de la 9 dimineaţa până după 2 noaptea. Câţi poeţi, atâtea stiluri a reunit maratonul. Autorii au citit câte zece minute, formând un lanţ de genuri. Maratonul a devenit tot mai spumos cu trecerea orelor. În sală şi pe holuri se făcea schimb de cărţi şi se discuta aprins. Apogeul a fost atins pe înserat, când au intrat în scenă numele cele mai sonore. Sala a fost arhiplină şi s-a stat şi în picioare când avea să citească Mircea Cărtărescu. Vedetă a maratonului, Cărtărescu a strălucit în fiecare minut al prezenţei sale. La "Steluţe în genele ei" şi "Corina (recent măritată Achimescu)", publicul a încremenit şi nici măcar între poezii nu s-a auzit vreo şoaptă. În acelaşi modul de vârf au recitat francezul Jacques Jouet, Letiţia Ilea, Ovidiu Nimigean, Constantin Acosmei, Dumitru Chioaru, Grigore Chiper, Andrei Codrescu şi Ruxandra Cesereanu.
Noaptea, la final de maraton, au citit majoritatea poeţilor tineri - Dan Sociu, Dan Coman, Claudiu Komartin, Vasile Leac, iar lanţul lecturilor s-a încheiat cu versurile sibianului Radu Vancu.

Opinii

Despre maraton, Mircea Cărtărescu a declarat că "este important pentru că adună mai multe forţe şi se presupune că are o forţă de impact deosebită". Scriitorul consideră că, dacă cineva ar fi putut sta de la un capăt la altul şi-ar fi făcut o idee foarte bună despre ce înseamnă poezia azi, însă se îndoia că va exista cineva care să poată să facă acest lucru.

Denisa Comănescu, directoarea Editurii Humanitas Fiction: "Sunt uimită şi bucuroasă că se poate organiza un asemenea eveniment. Azi noapte am citit antologia făcută de Andrei Bodiu pentru maraton. Este o antologie de zile mari, cred că se poate traduce în multe limbi străine, fiindcă este o antologie de mare calitate, reprezentativă pentru poezia română".

Programul recitalurilor de la Maratonului Europen de Poezie

Moderator: Caius Dobrescu, poet, prozator, eseist, conf.dr la Facultatea de Litere a Universităţii "Transilvania" din Braşov

9.00-9.10 Omagiu poetului Mircea Ivănescu
9.10-9.20 Claudiu Mitan (Braşov, România)
9.20-9.30 Dan Mircea Cipariu (Bucureşti, România)
9.30-9.40 Cornelia Maria Savu (Bucureşti, România)
9.40-9.50 Viorel Mureşan ( Surduc, Sălaj, România)
9.50-10.00 Gheorghe Izbăşescu (Oneşti, România)
10.00-10.10 Nicolae Coande (Craiova, România)
10.10-10.20 Marin Bodakov (Sofia, Bulgaria)
10.20-10.30 Adrian Alui Gheorghe (Piatra Neamţ, România)
10.30-10.40 Adrian Popescu ( Cluj, România)

Moderator: Alexandru Muşina, poet şi eseist, prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii "Transilvania" din Braşov

11.00-11.10 Radu Andriescu (Iaşi, România)
11.10-11.20 Aurel Pantea (Alba-Iulia, România)
11.20-11.30 Gellu Dorian (Botoşani, România)
11.30-11.40 Marian Drăghici (Bucureşti, România)
11.40-11.50 Ioan Moldovan (Oradea, România)
11.50-12.00 Ilie Constantin (Bucureşti, România)
12.00-12.10 Santha Attila (Odorheiul Secuiesc, România)
12.10-12.20 Mircea Petean (Cluj, România)
12.20-12.30 Carmen Elizabeth Puchianu (Braşov, România)
12.30-12.40 Dariusz Sosnicki (Poznana, Polonia)
12.40-12.50 Nora Iuga (Bucureşti, România)
12.50-13.00 Nicolae Sava (Piatra-Neamţ, România)

Moderator: Virgil Podoabă, critic literar, conf. dr. la Facultatea de Litere a Univeristăţii "Transilvania" din Braşov

14.00-14.10 Iolanda Malamen (Bucureşti, România)
14.10-14.20 Marcel Tolcea (Timişoara, România)
14.20-14.30 Traian Ştef ( Oradea, România)
14.30-14.40 Gheorghe Iova (Bucureşti, România)
14.40-14.50 Călin Vlasie (Piteşti, România)
14.50-15.00 Ioan Pop Barassovia (Braşov, România)
15.00-15.10 Garaczi Laszlo (Budapesta, Ungaria)
15.10-15.20 Denisa Comănescu (Bucureşti, România)
15.20-15.30 Gabriel Chifu (Craiova, România)
15.30-15.40 Liviu Ioan Stoiciu (Bucureşti, România)

Moderator: Andrei Bodiu, poet, prozator, eseist, prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii "Transilvania" din Braşov, organizatorul principal al Maratonului European de Poezie

16.00-16.10 Petru Ilieşu (Timişoara,România)
16.10-16.20 Ioan Es. Pop (Bucureşti, România)
16.20-16.30 Ioan Radu Văcărescu (Sibiu, România)
16.30-16.40 Alexandru Muşina (Braşov, România)
16.40-16.50 Nichita Danilov (Iaşi, România)
16.50-17.00 Paolo Texeira (Lisabona, Portugalia)
17.00-17.10 Simona Popescu (Bucureşti, România)
17.10-17.20 George Vulturescu (Satu-Mare, România)
17.20-17.30 Florin Iaru (Bucureşti, România)
17.30-17.40 Ion Pop (Cluj, România)
17.40-17.50 Constantin Abăluţă (Bucureşti, România)

Moderator: Ion Bogdan Lefter, critic literar, prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România - ASPRO

18.00-18.10 Letiţia Ilea (Cluj, România)
18.10-18.20 Jacques Jouet (Paris, Franţa)
18.20-18.30 Dumitru Chioaru (Sibiu, România)
18.30-18.40 Ion Mureşan (Cluj, România)
18.40-18.50 Ovidiu Nimigean (Iaşi, România)
18.50-19.00 Mircea Cărtărescu (Bucureşti, România)
19.00-19.10 Vasile Dan (Arad, România)
19.10-19.20 Constantin Acosmei (Iaşi, România)
19.20-19.30 Emil Brumaru (Iaşi, România)
19.30-19.40 Nicolae Prelipceanu (Bucureşti, România)
19.40-19.50 Andrei Codrescu (Durham, Statele Unite ale Americii)
19.50-20.00 Ruxandra Cesereanu (Cluj, România)

Moderator: Andrei Terian, critic literar, asistent unviersitar la Facultatea de Litere şi Arte a Unviersităţii "Lucian Blaga" din Sbiu

21.00-21.10 Doina Ioanid (Braşov, România)
21.10-21.20 Ioana Nicolaie (Bucureşti, România)
21.20-21.30 Ernst Wichner (Berlin, Germania)
21.30-21.40 Andrei Bodiu ( Braşov, România)
21.40-21.50 Kovacs Andras Ferenc (Tîrgu-Mureş, România)
21.50-22.00 Herbert Maurer (Viena, Austria)
22.00-22.10 Caius Dobrescu (Braşov, România)
22.10-22.20 Gheorghe Ene (Buzău, România)
22.20-22.30 Emilian Galaicu-Păun (Chişinău, Republica Moldova)
22.30-22.40 Robert Şerban (Timişoara, România)
22.40-22.50 Ioan T. Morar (Bucureşti, România)

Moderator: Dragoş Varga, critic şi istoric literar, lector dr. la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu

23.00-23.10 Romulus Bucur (Braşov, România)
23.10-23.20 Jan Mysjkin (Belgia)
23.20-23.30 Marius Oprea (Braşov, România)
23.30-23.40 Gheorghe Mocuţa (Arad, România)
23.40-23.50 Michael Astner (Iaşi, România)
23.50-0.00 Ioan Pintea (Bistriţa, România)
0.00-0.10 Augustin Frăţilă (Bucureşti, România)
0.10-0.20 Daniel Pişcu (Braşov, România)
0.20-0.30 Grigore Chiper ( Chişinău, Republica Moldova)
0.30-0.40 Mihai Ignat (Braşov, România)

Moderator: Adrian Lăcătuş, critic şi istoric literar, lector la Facultatea de Litere a Univeristăţii "Transilvania" din Braşov

1.00-1.10 Tudor Creţu (Timişoara, România)
1.10-1.20 Dan Sociu (Bucureşti, România)
1.20-1.30 Dan Coman (Bistriţa, România)
1.30-1.40 Claudiu Komartin (Bucureşti, România)
1.40-1.50 Elena Vlădăreanu (Bucureşti, România)
1.50-2.00 Marin Malaicu Hodrari (Bistriţa,România)
2.00-2.10 Răzvan Ţupa (Bucureşti, România)
2.10-2.20 Vasile Leac (Arad, România)
2.20-2.30 Ştefan Manasia (Cluj, România)
2.30-2.40 Radu Vancu (Sibiu, România)

Partenerii evenimentului :
Uniunea Scriitorilor din România
Filiala Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România
Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu
Facultatea de Litere a Universităţii "Transilvania" din Braşov
Institutul Polonez
Literaturwerkstaat.Berlin

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

Toamna muzicală italiană

După "Iunie italian" şi "Octombrie roman" - în 2006 (cu ocazia împlinirii a 1900 de ani ai Daciei Romane) şi după "Primăvara italiană" din 2007, publicul românesc se întâlneşte din nou cu artiştii din peninsulă, prezenţi în România pentru câteva întâlniri organizate de Ambasada Italiei la Bucureşti, sub egida "Toamna muzicală italiană".

"Sunt eu însumi un iubitor al culturii şi în special al muzicii", spunea Daniele Mancini, Ambasadorul Italiei la Bucureşti, anunţând prezenţa în România a şase dintre cele mai prestigioase ansambluri muzicale italiene.
"Recenta dispariţie a maestrului Pavarotti a lăsat un gol imens în fiecare dintre noi. Ambasada a primit nenumărate mesaje de condoleanţe de la personalităţi politice, de la reprezentanţi ai lumii muzicale şi de la oameni simpli. Acesta este motivul pentru care vom dedica seria de spectacole muzicale memoriei marelui tenor. În România, publicul îşi aminteşte şi acum concertul susţinut de Luciano Pavarotti în 1999 la Bucureşti. Cred că muzica este modul cel mai bun pentru a-l aminti publicului pe acest mare maestru şi Ambasador al Italiei în lume", declara Mancini.

Concertele sub sigla "Toamna muzicală italiană" au început la Bucureşti şi se vor desfăşura şi la Sibiu. După ce la Festivalul George Enescu a concertat Orchestra Toscanini, în zilele de 10 şi 11 septembrie, două săptămâni mai târziu, pe 25 septembrie a evoluat, tot la Bucureşti, Teatrul Scala din Milano.
Institutul Italian de Cultură din Bucureşti, împreună cu celelalte institute italiene de cultură din lume, au dedicat, pe 8 octombrie, o după amiază muzicală lui Luciano Pavarotti (născut la Modena, pe 12 octombrie 1935, mort în oraşul natal, pe 6 septembrie 2007). Cu această ocazie, la Bucureşti au fost proiectate documente de arhivă despre Luciano Pavarotti, iar tinere talente (soprana Elisabeta Georgiana Marin, pianistul Alexandru Petrovici) au interpretat arii celebre din opera italiana (Verdi, Puccini, Donizetti şi alţii).

Teatrul Liric Experimental din Spoleto va fi prezent la Sibiu, pe 17 octombrie, şi la Bucureşti, pe 19 octombrie, la iniţiativa Provinciei Perugina, cu colaborarea Municipalităţilor din Spoleto, Gubbio şi Norcia.
Tot acolo, pe 3 noiembrie, Soliştii Veneţieni, sub bagheta maestrului Scimone, vor concerta în cadrul manifestărilor Sibiu - Capitală Culturală Europeană. În aceeaşi lună, va avea loc la Bucureşti concertul Orchestrei Donizetti din Bergamo, iar concomitent cu prezentarea colecţiei de artă contemporană a Palatului Farnesina, care va fi expusă la Muzeul Naţional de Artă Contemporană publicul aflat în Bucureşti va avea ocazia să asculte un ansamblu italian de muzică contemporană.

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

Astra Film, sărbătoarea documentariştilor

ASTRA FILM este unul dintre festivalurile europene importante. Povestea festivalului internaţional de film documentar de la Sibiu a început în 1993 şi el este un eveniment-pilon al programului Sibiu 2007 – Capitală Culturală Europeană.
Ediţia din acest an, care va avea loc între 22-28 octombrie, menţine structura deja consacrată a secţiunilor competiţionale, aducând însă şi o serie de programe speciale:
- COMPETIŢIA INTERNAŢIONALĂ (cele mai bune producţii recente de film documentar din toată lumea);
- COMPETIŢIA EUROPA;
- COMPETIŢIA ROMÂNIA (o radiografie a documentarului produs în/despre România);
- COMPETIŢIA STUDENT (centrele renumite de formare a viitorilor regizori, în dialog cu colegii lor din România);
- După succesul programului special ROMÂNIA din 2006, anul acesta Festivalul propune programul TRANSILVANIA MEA – o privire din interior şi din afară asupra unui spaţiu cu tradiţie multiculturală. TRANSILVANIA MEA programează: o selecţie de filme documentare, fotografie documentară/antropologică, spectacole interactive de muzică şi dans din spaţiul transilvan. Aceste programe îşi propun să recreeze acel spaţiu al diversităţii etnice şi culturale, care este Transilvania.

Festivalul internaţional de film de la Sibiu are şi în acest an mai multe programe speciale extraordinare:
- BBC View On Eastern Europe, cu participarea celebrului regizor ANGUS MACQUEEN, director al renumitului Channel 4;
- Program special al canalului de televiziune ARTE;
- Portret MICHAEL YORKE, regizor şi profesor la Universitatea Oxford, unul dintre cei mai apreciaţi documentarişti ai lumii;
- Caravana ASTRA FILM "Discovery Discovers Transylvania", un program realizat în parteneriat cu canalul de televiziune Discovery;
- Workshop internaţional în cadrul programului MARIE CURIE de studii doctorale, în parteneriat cu universităţile: University College London, Halle, Max Planck, Central European University Budapest şi Universitatea Babeş-Bolyai Cluj;
- Atelier internaţional "The Cinema Of Social Realies" destinat doctoranzilor din România şi Europa de Est, condus de o echipă de somităţi de la Oxford Academy of Documentary Film.

Întâlnirile cu personalităţi marcante, serile speciale şi programele surpriză completează programul ASTRA FILM SIBIU 2007.
Interesul pentru festival este ridicat, regizori din toată lumea şi-au trimis deja filmele pentru secţiunile competiţionale, anunţându-şi participarea studiouri, case de producţie, universităţi şi producători independenţi din 70 de ţări.

Sute de evenimente culturale reunite sub egida Cinemateca Astra Film 2007 sunt prezente în cadrul programului Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007. ASTRA FILM propune de-a lungul întregului an 2007 proiecţii zilnice de filme documentare bine cotate, asigurând un program susţinut.

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

Colecţia Palatului Farnesina,
la Sibiu şi Bucureşti

O prestigioasă expoziţie de artă italiană contemporană a fost inaugurată, în prezenţa ambasadorului Italiei, Daniele Mancini, vineri, 28 septembrie 2007, la Muzeul Brukenthal – Muzeul de Istorie – Casa Altemberger din Sibiu. Ea cuprinde o selecţie de opere aparţinând unor importanţi artişti italieni din cea de-a doua jumătate a secolului XX, opere ce fac parte din Colecţia Palatului Farnesina (sediul Ministerului Afacerilor Externe Italian). Colecţia cuprinde, în totalitatea sa, peste 200 de piese, iar expoziţia itinerantă o sută dintre acestea.

Prin varietatea tehnicilor expresive şi prin bogăţia surselor de inspiraţie a artistilor, lucrările respective alcătuiesc o imagine coerentă şi documentată a unui moment artistic deosebit de fecund al culturii italiene. Selecţia aprofundează itinerariul început de expoziţia dedicată artei abstracte italiene, inaugurată la Bucureşti de Preşedintele Consiliului de Miniştri din Italia, Romano Prodi, pe 16 ianuarie 2007. Ambasada Italiei îşi propune prin acest proiect să călăuzească publicul interesat din România într-o călătorie în cultura italiană a anilor cei mai dinamici din cea de-a doua jumătate a secolului XX şi face acest lucru prin intermediul operei artiştilor contemporani care captează schimbările rapide intervenite în societate. Din vremurile dificile ce au urmat celui de-al doilea război mondial, s-a ajuns – nu fără convulsii şi momente dureroase – la societatea dezvoltată şi deschisă a ultimelor decenii ale secolului XX.

Colectia Farnesina a devenit simbolul unei Italii dinamice şi mature, o oglindă a noului mod de a concepe şi de a exporta o cultură eliberată de stereotipii şi gata să intre în dialog şi cu componentele neacademice ale societăţii: politica, economia, socialul, concepute nu numai ca surse de inspiraţie, ci şi ca instrumente de promovare.

Această expoziţie, provenind, la propriu, din "încăperile" diplomaţiei din peninsulă, se înscrie în pleiada de evenimente italiene ce au avut loc la Sibiu, capitală a culturii europene în 2007: de la concerte - la spectacole folclorice, de la teatru - la expoziţii de artă, manifestări care au fost posibile prin intermediul parteneriatului public-privat, propunându-şi să aducă în faţa publicului din România o imagine cât mai fidelă a societăţii italiene contemporane.

Cu menţiunea că această colecţie (Farnesina) este prezentată numai în ţările de importanţă prioritară în promovarea culturii italiene, precizez că expoziţia rămâne deschisă la Sibiu până pe 21 octombrie 2007, apoi va porni către Bucureşti, unde va poposi la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (va fi inaugurată pe 7 noiembrie 2007).

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theâtre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey