Lucian Boia la Întâlnirile SpectActor
Colocvii Ion D. Sîrbu
Premiile revistei Argeș - 2013
Parada Baloanelor cu Aer Cald
CD Best Romanian Jazz-Tribute to Jancsy Korossy

 
sus

 

Lucian Boia vine la Întâlnirile SpectActor

 

boiaInvitatul lunii octombrie, 2013, la Întâlnirile SpectActor, manifestare inițiată în 2009 de Teatrul Național Craiova, este istoricul Lucian Boia.
Acesta va susține duminică, 13 octombrie, de la ora 11, la sala “Ion D. Sîrbu” a T.N.C., conferința intitulată Gândurile unui istoric, o meditație asupra istoriei din perspectiva unui specialist al istoriografiei europene contemporane, partizan al cercetării istoriei din perspectivă critică, deschisă, adept al echilibrului istoriografic, aflat în polemică deschisă cu aberațiile istoriografiei naționaliste.
Moderatorul întâlnirii va fi poetul Nicolae Coande, secretar literar al Naționalului craiovean.

Până în prezent au conferențiat la Teatrul Național “Marin Sorescu” personalități culturale precum Ion Caramitru, Radu Beligan, Varujan Vosganian, Andrei Marga, Solomon Marcus, Răzvan Theodorescu, Matei Vișniec, Gabriela Adameșteanu, ASR Radu al României, Dan Grigore, Cristian Țopescu, George Banu, Eugen Negrici, Florin Zamfirescu, Adrian Cioroianu, Adrian Streinu Cercel, Jean Askenasy, Dan C. Mihăilescu, Cristian Bădiliță, Dorel Vișan, Emil Constantinescu, Dumitru Radu Popescu, Laurențiu Damian.
 
Lucian Boia este unul dintre cei mai cunoscuți istorici contemporani, autor a numeroase cărți de specialitate publicate, după 1990, la Ed. Humanitas.
Născut la 1 februarie, 1944, în București, Lucian Boia a absolvit Facultatea de Istorie București și a debutat, ca preparator, în cariera universitară în anul 1967. În perioada 1980-1983 a fost secretar general și vicepreședinte (1983-1990) al Comisiei internaționale de istorie a istoriografiei. Este posesorul unei impresionante cărți de vizită internațională, publicând constant la edituri din mai multe țări europene. În 1993, a devenit director fondator al Centrului de Istorie a Imaginarului.

Cartea sa de debut, Eugen Brote, a apărut înainte de 1989 la Ed. Litera, iar în 1977 a publicat la Ed. Academiei Relationships between Romanians, Czechs and Slovaks: (1848-1914), o lucrare pentru care s-a documentat șase luni în biblioteci din Cehoslovacia.

Lucian Boia este preocupat îndeosebi de istoria ideilor și a imaginarului. A publicat lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune) și la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât și unele în care procedează la investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viața extraterestră și sfârșitul lumii până la comunism, naționalism și democrație). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului și la istoria Franței. În 1997, lucrarea sa Istorie și mit în conștiința românească a stârnit senzație și a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naționale.

Dintre numeroasele lucrări publicate la Ed. Humanitas amintim Jocul cu trecutul: istoria între adevăr și ficțiune, 1998, Două secole de mitologie națională, 1999, Mitologia științifică a comunismului, 1999, România, țară de frontieră a Europei, 2002, Mitul Democrației, 2003, Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit, 2007, Occidentul. O interpretare istorică, 2007, Napoleon III cel neiubit , 2008, Germanofilii, 2009, Tragedia Germaniei. 1914-1945, 2010, Franța, hegemonie sau declin?, 2010, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 și 1950, 2011, Istoriile mele, 2012, De ce este România altfel?, 2012, Sfârșitul Occidentului?, 2013.
 
„Ultima sa carte, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 și 1950 (Editura Humanitas, 2011) este o redefinire, ca și o recapitulare, în bună parte, a ceea ce s-ar putea numi „re-acțiunea istorică” a elitei intelectuale într-o perioadă de timp în care România a trecut prin mari frământări politice și sociale. O perioadă nu mai întinsă decât cea trăită de români după 1989, însă mult mai profundă din punctul de vedere al prefacerilor violente care au zguduit România înainte și după Al Doilea Război Mondial.
Lucian Boia cartografiază minuțios, cu abilitate „balzaciană”, de romancier al „condiției istorice”, o perioadă în care totul a fost posibil și nimic nu a fost uitat: nici defetismul la nivel național, nici trădarea în bloc sau individuală, nici măcar lașitatea cu ștaif care a făcut ca mulți componenți ai elitei românești să aibă apucături de lăutari tocmiți la chermeze dubioase. Epoca lui Carol al II-lea - nabab finaciar, Rudolph Valentino balcanic, prinț al culturii și mecena al artiștilor, ambițios condotier politic - dar și cea a lui Gheorghiu-Dej & Ana Pauker, satrapii roșii ai României de după război, capătă ritm și nuanțe nebănuite sub pana unui istoric care lasă documentele să vorbească. Boia interpretează fapte oarecum știute, însă din perspectivă comparatistă, salubră și onestă a unui istoric atent la felul cum „frunza umană” e purtată de vântul unei istorii adesea haotice, aparent de neînțeles. E un road movie intelectual, nu mai puțin critic, pe care atentul „scenarist” care este istoricul îl propune românilor de azi.”
(Nicolae Coande, "Epocile de aur" ale intelectualilor români, Viața românească, nr. 1-2/2012)
 
„Lucian Boia e, și în această carte - mă grăbesc să adaug: excepțională! - în situația profesionistului care, din dorința de a spune tot adevărul, riscă să-i indispună pe cei ce ar dori ca istoria să fie ajustată, tezist, într-un sens sau altul, potrivit unei agende „reacționare“ sau „progresiste“. Relativismul său liberal, centrist reprezintă o formă de obiectivitate critică, rațională și pluralistă. E regretabil, dar profund simptomatic faptul că anumiți comentatori, de tipul lui Sorin Lavric, nu-l elogiază pentru dorința sa de a tinde spre idealul echilibrului profesional, ci pentru că le-ar putea confirma agenda militantă ascunsă. Fără îndoială, unele aspecte puteau fi aprofundate, altele pot fi încă discutate, dar construcția de ansamblu e convingător susținută documentar și plauzibilă interpretativ. Profesorul Boia rămîne, în fond, cel pe care-l știam: sintetic și, totodată, atent la detalii subtilisime, apt să narativizeze clar și captivant trasee biografice sinuoase, urmărind cu atenție distributivă mai multe fire și planuri, expresiv și ironic la nevoie, netendențios în judecățile macro, dar fără a evita o necesară „minima moralia“ cînd se apleacă asupra derapajelor „omenești“ ale protagoniștilor.”
(Paul Cernat, Intelectualii români în cumpăna totalitarismelor, Observator cultural, nr. 604, decembrie, 2011)

Comentarii cititori
sus

 

Colocvii Ion D. Sîrbu, la Craiova

 

afis colocvii I. D. SirbuÎn perioada 11-12 octombrie 2013 se va desfășura la Craiova cea de-a V-a ediție a Colocviilor Ion D. Sîrbu, cu tema Firesc și excepționalism în viața și opera lui Ion D. Sîrbu. Vor participa scriitori, monografi, editori, oameni de cultură care s-au aplecat asupra literaturii și vieții sale, pentru a marca aniversarea a 94 de ani de la nașterea scriitorului (29 iunie 1919), respectiv 24 de la moartea sa (17 septembrie 1989).

Dintre cei care și-au anunțat participarea amintim pe Clara Mareș, Mihai Barbu, Gheorghe Grigurcu, Ion Barbu, Flori Bălănescu, Nicolae Oprea, Dumitru Augustin Doman. Din Craiova vor participa o serie de scriitori care au avut, în timp, contribuții despre viața și opera lui Ion D. Sîrbu: Ovidiu Ghidirmic, Toma Velici, Mihai Ene, Marian Barbu, Toma Grigorie, Cornel Mihai Ungureanu, Petrișor Militaru, actorul Emil Boroghină, regizoarea Alina Rece. Moderator al colocviilor este poetul Nicolae Coande, secretar literar al Teatrului Național "Marin Sorescu". Comunicările susținute în cadrul dezbaterilor vor fi ulterior publicate în Caietele Colocviilor Ion D. Sîrbu.

Invitat special va fi doamna Elisabeta Sîrbu, soția scriitorului, prezență luminoasă în viața acestuia.
Colocviile, aflate sub egida Consiliului Județean Dolj, se vor desfășura în colaborare cu Teatrul Național “Marin Sorescu”, Craiova, instituție de care numele lui Ion D. Sîrbu este legat prin activitatea sa meritorie, ca dramaturg și secretar literar, Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”, Casa de Cultură "Traian Demetrescu", precum și cu Asociația Culturală Taberna, Craiova.

Discuțiile invitațiilor vor avea loc la sediul Bibliotecii Județene, pe 11 octombrie, de la ora 13, respectiv în foaierul T.N.C, sâmbătă, 12 octombrie, ora 11. În sediul bibliotecii va fi vernisată o expoziție de carte Ion D. Sîrbu. Totodată, vineri, 11 octombrie, la sala studio care poartă numele scriitorului, va fi jucat spectacolul Ce mai taci, Gary?, adaptare după Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, de Toma Grigorie, în regia Alinei Rece. În distribuție: Valeriu Dogaru, Ion Colan, Gabriela Baciu, Dragoș Măceșanu, Eugen Titu, Ștefan Cepoi, Cosmin Rădescu, Decoruri, Viorel Penișoară-Stegaru, costume, Lia Dogaru. Spectacolul va avea loc la ora 18.

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Premiile revistei Argeș - 2013

 

Premiile revistei Arges 2013Revista Argeș și-a decernat, pe 13 septembrie, la Centrul Cultural Pitești, premiile anuale. Amfitrion și moderator al întâlnirii a fost redactorul-șef al publicației, prozatorul Dumitru Augustin Doman, care a încercat, la începutul cuvântului său, să răspundă parafrazei: „La ce bune premiile în vremuri sărace?”. „Dacă aș aduna toți premianții revistei Argeș de-a lungul vremii, am face o literatură. Este nevoie de premii, pentru că scriitorii sunt oameni și nu trăiesc cu nectar de pe florile melifere”, a spus domnia sa, amintind instituțiile care au sprijinit răsplătirea, în acest an, a unor autori „din toate generațiile”: Consiliul Local și Primăria Pitești, Centrul Cultural Pitești, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Direcția pentru Cultură Argeș. „Dincolo de ipocrizii și declarații călduțe nu suntem o echipă de monolit, dar premianții din acest an au fost votați în unanimitate”, a mai spus Doman, precizând că în juriu i-au fost colegi toți membrii redacției: PS Calinic, Nicolae Oprea, Marin Ioniță, Mircea Bârsilă, Simona Fusaru, Mariana Șenilă-Vasiliu. 

Cristian MelesteuPremiul pentru Proză i-a revenit lui Cristian Meleșteu, pe care l-a prezentat tot Augustin Doman: „Cristian Meleșteu a câștigat anul trecut premiul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor și volumul i s-a publicat la editura Cartea Românească, iar anul ăsta a publicat un roman excepțional. Sperând să nu fiu bombastic aș spune că Meleșteu este autorul vremurilor noastre, așa cum au fost, altădată Caragiale sau, în anii ’70, Teodor Mazilu. El scrie, după cum zicea Alex Ștefănescu, „cea mai frumoasă proză despre cea mai urâtă lume”, iar personajul său Tase Treflă, din Revoluția borfașilor, este unul reprezentativ pentru zilele noastre”.
Premiul a fost înmânat de Cristian Cocea, directorul Direcției pentru Cultură Argeș.

Dumitru Augustin Doman si Mihai BarbuPremiul pentru Reportaj literar i-a fost acordat lui Mihai Barbu, iar criticul Nicolae Oprea a punctat câteva dintre jaloanele personalității și activității acestuia: un optzecist întârziat, cu o biografie aventuroasă, șantierist, ziarist, profesor, fotograf și caricaturist - întrecut de fratele Ion Barbu -, specialist în tot ce înseamnă istoria Văii Jiului, cercetător al personalității lui I. D. Sîrbu, despre care a scris o teză de doctorat, susținută în 2011, la Cluj, sub coordonarea lui Ion Vartic. Tema: Scriitorul subteran. Studiu de caz: Ion D. Sîrbu, lucrare pe care a publicat-o și în volum, sub titlul Memoriile lui I. D. Sîrbu. O reconstituire. „Mihai Barbu este un istoric literar de temeinicie, cu talent de scotocitor, care documentează minuțios, într-o vreme când tot mai puțini dintre tinerii pasionați de literatură se îndreaptă spre acest domeniu: cel al istoriei literare”, a mai spus Nicolae Oprea,

Nicolae Coande la premiile revistei Arges 2013Premiul pentru Eseu l-a răsplătit pe Nicolae Coande, prezentat de Mircea Bârsilă drept un poet valoros, care mânuiește dezinvolt  aliajul dintre sensibilitate și cerebralitate. „Un poet care a ajuns să ia premiul pentru eseu, după ce a trecut prin cronica literară. Nicolae Coande găsește în cărțile pe care le citește fire pe care apoi le face să vibreze așa cum vrea el, eseurile sale devenind adevărate spectacole ideatice”, a spus Mircea Bârsilă, care a trecut în revistă volumele și câteva dintre premiile câștigate de-a lungul vremii de Nicolae Coande.

„Nu sunt un eseist de cursă lungă. Vocația mea, miza scrisului meu rămâne poezia”, a mărturisit Coande, care a amintit însă și preocuparea sa pentru piața ideilor, evidentă în textele ce alcătuiesc volumul Intelectualii și Curtea Regelui, apărut în 2011, unde remarca o discrepanță între ideile enunțate de unii scriitori de la noi și comportamentul lor moral și civic. Poetul a mai spus că se revendică de la modele precum Ion D. Sîrbu și Petre Pandrea și, în final, a citit din antologia de autor VorbaIago

Horia Badescu, premiul opera omnia al revistei Arges 2013Premiul Opera Omnia a fost primit de Horia Bădescu. Nicolae Oprea a rostit un laudatio și a trecut în revistă volumele de poezie, proză și eseistică publicate de Horia Bădescu, dar și funcțiile deținute de acesta. Am reținut, de exemplu: director al Teatrului Național Cluj, în 1987, director al Radioteleviziunii Cluj în 1989, director adjunct și apoi director la Centrul Cultural Român de la Paris, 1994.

Horia Bădescu s-a declarat un scriitor îndrăgostit de Cluj, a evocat amintiri din copilăria piteșteană și, în încheiere, a susținut un mai amplu recital poetic.

 

Comentarii cititori
sus

Ana-Maria Gajdo

 

 Parada Baloanelor cu Aer Cald
Momente inedite la ediția din această toamnă

 

gajdoParada Baloanelor cu Aer Cald, care s-a desfășurat în perioada 27 –29 septembrie, la Câmpu Cetății (județul Mureș), a adus mai multe premiere. În fiecare toamnă cei care vor să încerce senzația zborului cu balonul, se îndreaptă către localitatea mureșeană: unii zboară cu balonul, alții cu parapanta, alții privesc cum se înalță baloanele colorate de la sol. Și de fiecare dată au parte de noi surprize din partea organizatorilor.

La ediția din acest an, cu nunărul VIII, a luat parte și primul pilot licențiat în ballooning din Republica Moldova, Sergiu Zăvulan, cel care a reînviat acest sport în țara sa. Aparatul condus de Sergiu Zăvulan are o valoare de peste 40.000 de euro. „Sunt din Chișinău, sunt pentru prima dată la Câmpu Cetății, am mai fost în România. Redescopăr într-un fel România în această zonă, astăzi (sâmbătă- n.r.) am avut parte de primul zbor, ceva deosebit față de ce am avut parte în alte țări (...) Pentru mine e ceva de vis și voi reveni cu siguranță, numai să fiu invitat. Sunt pilot din 2008, am fost cândva primul pilot și unicul pilot din Republica Moldova, am reînviat acest domeniu și m-a prins pentru totdeauna. Este costisitor acest hobby. Un balon de genul celui pe care îl avem costă 40.000 de euro, fiecare zbor are un cost de cel puțin 300 euro. Este scump, dar merită”, a declarat Sergiu Zăvulan.

Potrivit pilotului moldovean, durata unui zbor este influențată de greutatea de la bordul balonului, starea meteo, însă înainte de zbor există o serie de etape obligatorii, de la care nici un pilot nu trebuie să se abată:  încărcarea buteliilor cu gaz, pregătirea balonului, de la umflarea cu aer rece, apoi încălzirea aerului și pregătirea echipei. 

De asemenea, un alt moment inedit a fost creat de unul dintre cei mai experimentați piloți de baloane din Lituania, Eduard Saluzas, care a participat cu un aparat de zbor, în premieră pentru România, în formă de halbă de bere.

gajdo-2„De 20 de ani practic ballooningul, am peste o mie de ore de zbor, sunt pentru prima dată la Câmpu Cetății, îmi place foarte mult ce a găsit aici. Prezint aici un balon în premieră, este în formă de halbă de bere, fără publicitate pe el – probabil voi pune pe el reclama unei mărci de bere -  a cărui cost este secret comercial. Eu sunt un caz fericit, am o firmă de service de baloane, l-am recondiționat și l-am preluat la un cost minim”, a declarat Eduard Saluzas.

Pilotul lituanian a mărturisit că în acest an a participat la câte un festival în fiecare lună, că nu a calculat exact la câte parade și competiții a participat, tocmai pentru că are posibilitatea să participe săptămânal la astfel de evenimente. Și el, piloții de baloane își testează măiestria, dat fiind faptul că aici curenții de aer sunt deosebiți față de alte zone din Europa și face zborul inprevizibil. „La Câmpu Cetății este mai dificil, dar mult mai frumos. Aici îți dai seama de soarta zborului doar când ești sus”, a susținut Eduard Saluzas.

La eveniment au fost așteptați mai mult de 20 de mii de participați și în fiecare seară a avut loc câte un „botez” al celui care zboară pentru prima oară cu un balon cu aer cald. „Botezul este o tradiție de la Ludovic al XVI-lea, când primul balon cu aer cald s-a ridicat și a aterizat, regele i-a dat un teren pilotului și i-a atribuit titlul de conte. Noi, păstrând tradiția, botezăm participanții la zbor, cel aflat la primul zbor, primește un nume de conte”, a precizat Kadar Levente, organizatorul Paradei Baloanelor cu Aer Cald. Acesta a mai  declarat că la manifestare  au luat parte 18 echipaje din 7 țări:  Belgia, Lituania, Republica Moldova, Ungaria, România și Serbia.  

Comentarii cititori
sus

* * *

 

CD Best Romanian Jazz-Tribute to Jancy Korossy
Comunicat de presă

 

Fundația Muzza și A&A Records vă invită miercuri 6 noiembrie 2013 ora 20.00 la un Super Jazz & Blues Concert care va avea loc la Hard Rock Cafe din Capitala cu prilejul lansării CD-ului

BEST ROMANIAN JAZZ-TRIBUTE TO JANCSY KOROSSY.

Concertul va fi susținut de cunoscutele formații

IRINA POPA & THE SINNERS și
MARCIAN PETRESCU & TRENUL DE NOAPTE,

evenimentdouă dintre laureatele Galei premiilor de jazz-Premiile Fundației Muzza pe 2012, respectiv Premiul Revelația anului și Premiul pentru blues, formații care fac parte și din compilația CD-ului amintit.

Pe același album vom mai putea asculta foarte reușite piese cu Mircea Bunea Trio, Grupul Youvenis, Manuela Cara, Nicolas Simion, Sarosi Peter & Azara, Oana Mureșan și Mario & The Teachers, cu toții, laureați ai aceleași Gale.

Excelentul sunet și atmosfera din Gala Premiilor de jazz-Premiile Muzza care a avut loc tot la Hard Rock Cafe pe 7 aprilie a.c., sînt excelent captate și redate pe acest album de către apreciatul Maestru de sunet Mihai Ninu (cu studii de specialitate în Germania), cunoscut și din alte realizări anterioare pentru A&A Records.

Vă recomandăm așadar, să nu ratați acest dublu eveniment, lansarea de CD, pentru a fi primii ascultători ai acestui album, și concertul de miercuri  6 noiembrie a.c. ora 20.00

Producător artistic Alexandru Șipa  
Producător executiv Andi Enache

P.S.
Dublul eveniment, lansarea acestui CD și Concert cu Irina Popa & The Sinners, se va repeta:
joi 7 noiembrie ora 20.00 la Clubul ATRIUM din Sibiu,
vineri 8 noiembrie ora 20.30 la COVERCLUB Făgăraș și
în 9 și 10 noiembrie ora 19.00, la Gala Blues Jazz de la Timișoara cînd, pentru exemplificarea CD-ului, vor cînta Sarosi Peter Trio-invitată Tasi Nora.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey