PHEADE: Creativity,Entrepreneurship,Education & Spirituality in the Digital Era
Silviu Gongonea și Cornel Mihai Ungureanu la Tradem
Performance: Serghei Biriukov, Denis Beznosov, Peter Sragher
Simpozionul Național "Craiova și avangarda europeană" - prima ediție
Poeme Blues de Crăciun
Întâlnirile SpectActor
Dumitru Augustin Doman vine la Tradem

 
sus

Adriana Mihaela Macsut și Ștefan Grosu

 

Filosofi de seamă s-au adunat pe plai sucevean

 

macsutÎn perioada 30 noiembrie - 1 decembrie a avut loc la Suceava a cincea ediție a conferinței internaționale PHEADE intitulată Creativity, Entrepreneurship, Education and Spirituality in the Digital Era. Ediția din 2012 a avut loc la Pune (India) sub coordonarea lui Kuruvilla Pandikatu. Celelalte ediții au avut loc pe plaiul sucevean. Scopul manifestărilor este de a defini rolul filosofiei în societatea computațională. Mentorul tuturor acestor manifestări este Viorel Guliciuc. Ediția din 2013 (a cincea) a fost intitulată Creativitate, Antreprenoriat și Spiritualitate în Era Digitală. La reușita manifestării din acest an au contribuit, alături de Viorel Guliciuc, Iulian Rusu și Oana Lența. Pe 30 noiembrie s-a desfășurat prezentarea referatelor iar apoi filosofii au părăsit turnul lor de fildeș de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și ghidați de pasionatul inginer silvic Horia Grozavu au vizitat Mănăstirea Putna, rezervația de mistreți de la Marginea precum și Mănăstirea și rezervația de fagi de la Dragomirna. Acum, când PHEADE 2013 este deja o amintire, se poate spune la revedere PHEADE 2013 și bun venit PHEADE 2014.

Comitetul științific din acest an a fost format din: Yolanda Angulo Para (Centro de Estudios Genealogicos, Mexico City, Mexic);Diab Al Badayneh (Qatar University, Doha, Qatar); Piotr Boltuc (University of Illinois, Spriengfield, U.S.A.); Marcelo Dascal (Tel Aviv University, Israel); Viorel Guliciuc (Romanian Society for Philosophy, Engineering and Technoethics, Suceava, România); Kuruvilla Pandikattu (JDV Centre for Science-Religion Studies, Pune, India); Lorenzo Magnani (University of Pavia, Italy); Andre Monnin (INRIA Sophia Antipolis, Paris, France); Bogdan Pătruț (University of Bacău, România); Iulian Rusu (Chief Editor of the European Journal of Science and Theology); Colin Schmidt (Université du Maine, Laval, France); Shu-Kun Lin (MDPI, Basel, Elveția); Joao Vila-Cha (Gregorian University, Roma, Italia).

Comitetul de organizare i-a amintit dintre prezențele de seamă pe Lorenzo Magnani, Ștefan Lorenz Sorgner, Juliana Laluhova, Kuruvilla Pandikattu, Carlos Eduardo Montano, Dorel Cernomazu (cel mai mare inventator al Europei, la această oră), Nicu Gavriluță, Ștefan Stănciugelu, Adrian Niță, Traian Dinorel Stănciulescu, Dan Milici.

macsut2Au prezentat referate atât filosofi consacrați precum si debutanți, iar în acest sens, iată o lista a lor de pe site-ul conferinței: Dorel Cernomaziu, Iulia Laluhova, Dan Lohănel, Lorenzo Magnani, Carlos Eduardo Montano, Kuruvilla Pandikatu, Ștefan Lorenz Sorgner, Roxana Ionela Achiricesei, Magdalena Albulescu, Carmen Alvarez, Adelina Amzoiu, Yolanda Angulo Para, Cristian Andreescu, Liliana Andreescu, Robert Arnăutu, Thomoasso Berlotti, G. Bolat, Ovidiu Bunea, A. Căilean, Cristina Cormoș, Marius Cucu, Dan Ion Dascălu, Roxana Ema-Dreve, Ademar Ferreira, Antoniu Flandorfer, Cristina Gavriluță, Nicu Gavriluță, Ioana Grancea, Ștefan Grosu, Juan Hernadez, Dradoș Huțuleac, Roxana Ionescu, Niculina Karacsony, Meenal Katarnikar, Adriana Mihaela Macsut, Sorin Tudor Maxim, D. Mareci, Dan Laurențiu Milici, Maria Rodica Milici, Valeria Alina Miron, C. Munteanu, Mihaela Mutu, Octavian Neagoe, Iulian Necula, Roxana Necula, Adrian Niță, Iasmina Petrovici, Radhakrishnan Pillai, Aritia Poenaru, Antonio Sandu, Corneliu Robert Sîrghea, Ștefan Stăngiucelu, Dana Stănciulescu, Traian Dinorel Stănciulescu, Florin Tărnăuceanu, Daniel Terec Vlad, Loredana Terec Vlad. Înșiruirea de nume poate părea plictisitoare pentru cititori, dar trebuie menționat că persoanele enumerate au câștigat dreptul de a participa la acest eveniment după ce lucrările lor au fost evaluate prin metoda oarbă de comitetul științific prezentat anterior. De bună seamă că aceste nume trebuie reținute întrucât cititorii le vor regăsi în reviste consacrate din țară și din străinătate. Se cuvine atunci să le mulțumim pentru că într-o societate postmodernă care pare secată de valori, ei mai au încă forța morală de a lupta contra curentului și cred că prin dragostea lor de înțeleciune pot schimba lumea. De altfel, majoritatea dintre ei sunt profesori și implicit formatori de caractere. De precizat că lucrările prezentate vor fi publicate într-o revistă indexată într-o bază internațională (rezumatele există pe pagina web a conferinței, www.pheade.ro/2013/files/PHEADE_2013_Book_of_Abstracts.pdf) .

După cum arată Viorel Guliciuc este timpul ca filosofii să iasă din izolare și ofere consiliere existențială pentru omenirea chinuită de o criză financiară ce pare că nu se mai termină care în esență este o criză morală. În acest sens, despre lipsa de valori morale a societații contemporane au vorbit la conferință Ștefan Grosu, Adriana Mihaela Macsut, Corneliu Robert Sîrghie și Dana Stănciulescu (care au îmbinat valența filosofică cu latura teologică). Această consilere existențială are menirea de a fundamenta colective interdisciplinare care să pregătească viitorul acestei lumi digitale care se dezvoltă în ritm vertiginos. Concluzia îi aparține tot lui  Viorel Guliciuc care arată că evenimentul s-a desfășurat sub egida colaborării interdisciplinare: ,,Cei 9 participanți din străinătate… – din Germania (1), India (1), Italia (2), Mexic (4), Slovacia (1) – dintre cei 12 inscriși, precum și cei 34 de participanți din țară ….– dintre cei 43 înscriși, au dezbătut.. din perspectivă interdisciplinară: inginerie, filosofie, antreprenoriat, psihologie, teologie, sociologie, medicină, antropologie, literatură”. 

Comentarii cititori
sus

 

Scriitori la Tradem:
Silviu Gongonea și Cornel Mihai Ungureanu

 

Cornel Mihai Ungureanu și Silviu Gongonea au susținut marți, 17 noiembrie 2013, la Casa de Cultură “Traian Demetrescu” din Craiova, câte o conferință, în cadrul proiectului cultural Scriitori la Tradem.

Nicolae Coande, inițiatorul proiectului și moderatorul întâlnirilor de la Tradem, a vorbit despre fiecare în parte, despre cărțile lor, remarcând și punctul comun: “ceva special în relația cu scrisul și cu viața, un soi de retragere, de sfială, care însă nu poate fi o carență”. Și Cosmin Dragoste, managerul Casei de Cultură "Traian Demetrescu" a punctat această retractilitate, dar și afluența de public venit să vadă doi autori ai locului ieșiți din ascunzișurile lor. “Am mizat pe această prezență numeroasă și mă bucur că publicul vine spre scriitorii noștri și nu așteaptă vedete din altă parte. Suntem poate prea grăbiți, poate prea stresați sau îi cunoaștem prea bine ca să le recunoaștem adevărata valoare”, a spus, între altele, Cosmin Dragoste.

În continuare, Cornel Mihai Ungureanu a susținut conferința Dincolo de geamandură – scriitor în largul lui (puteți citi textul aici), în timp ce Silviu Gongonea a ținut o prelegere Despre poezie. Cei doi autori au lecturat apoi din creația lor, proză, respectiv poezie.

 

 

 

 

Comentarii cititori
sus

 

Serghei Biriukov și Denis Beznosov la Tradem

 

Într-o ediție specială a întâlnirilor cu scriitori de referință din spațiul românesc și străin, poetul și performerul rus Serghei Biriukov a venit, vineri, 22 noiembrie 2013, la Casa de Cultură “Traian Demetrescu” din Craiova. Acesta a fost însoțit de un invitat-surpriză, mai tânărul Denis Beznosov, și de Peter Sragher, cel care a făcut posibilă prezența în Bănie a celor doi. “Este a doua întâlnire cu scriitori în această săptămână la Tradem, ne internaționalizăm, în perspectiva Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021 dovedim că suntem atenți la ceea ce se întâmplă în literatura europeană actuală. Îi mulțumim lui Peter Sragher pentru această seară rusească pe care ne-o oferă, după cum știți, Rusia este țară invitată la Târgul Gaudeamus care se desfășoară în aceste zile la București”, a spus Cosmin Dragoste,  managerul Casei de Cultură “Traian Demetrescu”.

Nicolae Coande l-a prezentat pe Serghei Biriukov, “un poet dedicat acestei arte străvechi a exprimării poeziei, nu a recitării, ci a exprimării prin tot ceea ce înseamnă suflet, suflu sau pneumă umană”, un poet tradus în numeroase limbi străine și participant la festivaluri internaționale de referință. “La sugestia scriitorului Peter Sragher, el acceptat invitația de a veni la Craiova pentru a citi și performa într-un spațiu unde au citit poezie cunoscuți poeți români, începând cu anul 2010”, a mai spus Nicolae Coande, inițiatorul proiectului “Scriitori la Tradem” și moderatorul acestor întâlniri.

Peter Sragher a vorbit despre prima întâlnire cu Biriukov, în 2009, la un festival berlinez și l-a prezentat pe invitatul-surpriză Denis Beznosov, poet, critic și traducător. Atât oaspeții ruși, cât și Peter Sragher au “performat” apoi din creația proprie.

 

 

 

Serghei Birjukov (n. 1950, în provincia Tambovskaja, Federația Rusă). Poet, filolog și expert în studii culturale cu doctorat și studii postdoctorale susținute în acest domeniu,  performer poetic și poet sonor,  traducător. Premiat la concursul internațional de la Berlin, din Rusia etc. A primit și mai multe distincții ale unor reviste. Întemeietorul și președintele Academiei Saum (Academia de limbaj transrațional), membru – Organizația  Scriitorilor Ruși, Organizația Scriitorilor Profesioniști, Asociația  Jurnaliștilor din Rusia, Societatea Creatorilor de Teatru, PEN-Clubul  Rus; membru în redacțiile revistelor : “DetiRa”, „Futurum-art”, „Jurnalul poeților” (Rusia), „Jezikow swjat” (Bulgaria), „NRCT” (Germania). Co-redactor-șef-adjunct al revistei electronice“Drugoe polușarie”. 1991-1998 – predă la Universitatea de Stat Derșavindin Tambov, Rusia și face parte din Societatea Filologică din Tambov. În prezent predă la Universitatea Martin-Luther din Halle și la o serie de universități europene și rusești. În anul 2001 fondează Teatrul studențesc avantgardist DADAZ ( Halle).

A publicat 15 volume de poezie, printre care: Muza Saumei (Tambov, 1991), Semul infinitului (Tambov, 1995), Corespondențe sonore(Moscova, 1997), "Cărțișoară" (Tambov-Halle, 2000), Da, da sau abolirea articolului  -  Leipzig, 2004, 2012, în germană și rusă), Poezia sunetului(New York, 2004), Sphinx(Madrid, 2008, în rusă și spaniolă), "Schimbarea rolurilor" (Madrid, 2009), "Poesis" (Moskova, 2009), Un om în secțiune (Berlin, 2010), Poezia sonoră  (Moscova, 2013).

Editorul și autorul unor cărți de specialitate:  Sewgma. Poezia rusă de la manierism la postmodernism (Moscova, 1994), Teoria și practica avangardei poetice ruse (Tambov, 1998), Lecțiile barocului și ale avangardei (Tambov, 1998), Poezia avangardei ruse (Moscova, 2001), "În ciuda destinului. Începuturi poetice" (Moscova, 2003), Avangarda: module și vectori (Mosova, 2006) și a volumului de eseuri Întâlniri pe avenue Aigi (Paris, 2009), precum și a mai multor studii teoretice și cu aplicare practică în ediții rusești sau străine, printre altele în revistele „Via regia”, „Akzente”, "lauter niemand", "Rodnaja Retsch", "Kreschtschatik", "Studija", "Dominante" (Germania), "Perspektive", "LiArena" (Austria), "Tjdschrift voor Slavische Literatur" (Olanda), "Sintesi" (Macedonia), "Swremennik" (Bulgaria), "Gradina" (Serbia), "A 2'' (Cehia), "Europe" (Franța) și în publicațiile științifice "Chlebnikowskije Tschtenija" (Astrahan), "Westnik Obschestwa Welimira Chlebnikowa", "Terentjewskij sbornik", "Poetika iskanij, ili poisk poetiki" (Moskova), "Slavische Wortbildung: Semantik und Kombinatorik", "Körperzeichen-Zeichenkörper", "Zeitschrift für Slavistik", "Wiener slawistischer Almanach" (Germania), "Studia litteraria polono-slavica", "Dzielo literackie jako dzielo literackie" (Polonia), "Sine arte, nihil" (Moscova-Belgrad), "Russian Literature" (Olanda), "Sbornik Matize srpske sa slawistiku" (Serbia); in den Anthologien "Totschka srenija" und "Homo Sonorus" (Rusia, Mexic), "Geballtes Schweigen) (Elveția), "Samisdat weka", "Poesija moltschanija", "Wremja Tsch", "Oswoboschdjonny Uliss", "Diapason" (Moscova), "Sowremennaja russkaja poesija" (China), "A Night in the Nabokov Hotel: 20 Poets from Russia (Irlanda), "Poesie in Europa" (Viena/Linz, 2009) ș.a.

Organizator al unei serii de festivaluri-conferințe privind avangarda istorică și modernă (Tambov, Universitatea de Stat Derșavin – 1993-1998), co-organizator al unor conferințe și colocvii privind poezia experimentală de Moscova, Samara, Saratov, Berlin, Ghent – Belgia, co-organizator al Lecturilor Pușkin – Berlin (2008 - 2010). Redactor-invitat pentru ediții speciale ale revistelor  "Russian Literature" (Amsterdam, 2005), consultant al Lexiconul avangardei ruse din secolul 20 (Praga, 2005), co-editor, traducător și redactor al antologiei poeziei moderne rusești și germane, apărută în revista "Diapason" (Moscova, 2005), redactor la Almanahul Academiei Saum (Moscova, 2007).

A luat parte la festivaluri internaționale de poezie – Canada, Germania, Macedonia, Rusia, Belgia, Ungaria, Austria, Franța, Estonia, Belarus, Ucraina și Olanda, la expozții internaționale. Inclus în antologii de poezia vizuală. Tradus în: polonă, bulgară, sârbă, germană, italiană, japoneză, engleză, spaniolă, franceză, olandeză, macedoneană, cehă, maghiară, română, chineză, turcă, croată și finlandeză.

Comentarii cititori
sus

 

Centenar Gherasim Luca

 

luca1Simpozionul Național Craiova și avandarda europeană, ediția I, s-a desfășurat pe 6 și 7 decembrie 2013, la Casa de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova și a fost dedicată centenarului Gherasim Luca.

Prima zi

În deschidere, Cătălin Davidescu a susținut conferința O propunere de lectură a creației artistice a lui Gherasim Luca.

A urmat o sesiune de comunicări, moderată de Petrișor Militaru, în cadrul căreia au „combătut”: Florin Colonaș – Centrul Pompidou: patru apariții ale lui Gherasim Luca pe simeză, Isabel Vintilă – Gherasim Luca. Violenta erotizare a lumii, Maria Tronea – Stil și imagine la Gherasim Luca, Anca Șerban – Gherasim Luca și Paul Celan – problematica alterității, Petrișor Militaru – Împreună cu Luca-năluca. Pentru o alchimie spectrală.

Seara s-a încheiat la Opera Română Craiova, cu un performance avangardist: DaDa...Da!Stand-upavancabaret susținut de Irinel Anghel.

 

Ziua a doua

luca3A început la Tradem, cu o lansare de carte: Gellu Naum – aventura suprarealistă, de Silviu Gongonea (editura Aius, 2013). Despre această lucrare și despre autor au vorbit Gabriel Coșoveanu și Cosmin Dragoste. Moderator: Daniela Micu.

A continuat, în sala Vollard, cu vernisajul expoziției de artă fotografică Oamenii-așteptare, de Simona Andrei (și-a dat concursul Irinel Anghel, a se vedea, mai jos, video).

A fost lansat apoi volumul Știința modernă, muza neștiută a suprarealiștilor, de Petrișor Militaru, apărut la editura curtea Veche, 2012, care a fost prezentat de Gabriel Nedelea și Luiza Mitu.

luca6O nouă sesiune de comunicări, moderată de Daniela Micu, i-a adus la microfon, în încheierea manifestării, pe: Nicolae Tzone – Le vampire passif. Manuscrisul român, Florin Colonaș – Misteriosul obiect văzut de Gherasim Luca printr-o lupă, Gabriel Nedelea – Suprarealism și manieră în scrierile românești ale lui Gherasim Luca, Alexandru Ovidiu Vintilă – Gherasim Luca. Primul „obiect găsit”, Cornel Mihai Ungureanu – Pe nisipurile utopiei, Maria Dinu – Aspecte ale receptării lui Gherasim Luca în critica postbelică, Roxana Ilie – Ecouri ale principiilor psihanalitice în volumul Fata Morgana, Mihai Ene – Gherasim Luca și limitele poeticului.

 

Conferințele tinerilor craioveni:

Mihai Ene: https://www.youtube.com/watch?v=P4MEGi41JQg
Silviu Gongonea: https://www.youtube.com/watch?v=VBvYg08O1ts
Petrișor Militaru: https://www.youtube.com/watch?v=X57ZJiQsLtk
Luiza Mitu: https://www.youtube.com/watch?v=SwOLYjPSn_Q
Gabriel Nedelea: https://www.youtube.com/watch?v=gAijcoMzBhE

 

  

        
   
Comentarii cititori
sus

 

Poeme Blues de Crăciun

 

Spectacolul “Poeme Blues de Crăciun” susținut de Mike Godoroja&Blues Spirit și Dan Mircea Cipariu, cu participarea extraordinară a poetului Ionel Ciupureanu a avut loc sâmbătă, 7 decembrie 2013, la Teatrul Colibri (fostul Club Electroputere) din Craiova.

După cuvântul de bun venit al Adrianei Teodorescu, directoarea Teatrului Colibri, și o prezentare a proiectului făcută de Dan Mircea Cipariu, care și-a declarat susținerea pentru Craiova - Capitală Culturală Europeană, 2021, poeții și muzicienii și-au intrat în rol, iar combinația, inedită, a fost pe gustul publicului.

Dan Mircea Cipariu a citit poeme din volumul Singurătatea vine pe facebook, a evocat cu nostalgie amintiri despre colindele din copilăria ardeleană, a făcut și spectacol, intrând în ritm, conectându-și prezența scenică la acordurile muzicii, iar Ionel Ciupureanu a rămas doar un mare poet, citind cu o emoție vizibilă, care s-a transmis celor prezenți, altfel nu l-ar fi aclamat îndelung, rechemându-l. Dar nu le-a ținut.

 

 

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Despre o virtute și alta

 

babrbu1Am mers la conferința lui Daniel Barbu din cadrul Întâlnirilor SpectActor, 'Statul cultural: istorie, memorie, crize' fără vreun entuziasm. Am o vagă amintire a unor articole din '22', a unor polemici de la finalul din a doua jumătate a anilor '90. Apropiindu-mă de clădirea teatrului și observând prezența mașinilor de poliție și de jandarmerie, am realizat brusc interesul acestei vizite. Întâmplarea a făcut ca în octombrie, la Colocviul Mozaicul, Ion Bogdan Lefter, a venit la Craiova exact după celebrul, de-acum, incident de la Club A. Prietenul constant al revistei, „mozaicar în exil” după amuzanta expresie lansată la o altă ediție a Colocviilor, a povestit despre desfășurarea evenimentelor, din interiorul clubului, din cadrul emisiunii televizate. Așa că lumea care se îndrepta grăbită spre teatru sau care aștepta să intre, mi-a apărut într-o nouă perpespectivă. Într-un fel, a existat o așteptare. Era de bănuit că se va găsi și aici o modalitate de a protesta vizavi de atitudinea ministrului în cazul RoșiaMontană. Iar despre apetența pentru un cât de mic scandal nu mai trebuie să vorbim.

Pe de altă parte, vizita ministrului Culturii însemna posibilitatea de a afla dacă nu de a solicita ori de a aminti de numeroasele necesități financiare pentru instituții, evenimente, proiecte culturale, care mai de care. Asa că sala s-a umplut și s-a dovedit în mare structurată pe grupuri de oficiali, de diriguitori ai unor proiecte culturale, pe de-o parte, de opoziția protestatară pe subiectul amintit și o parte dintre obișnuiții acestor intâlniri. Ceea ce a fost inedit a ținut de prezenta și vizibilitatea oamenilor de pază. Prea vizibili. Care au scrutat continuu publicul, au făcut, într-un fel, vizibilă mobilizarea lor, ceea ace a apărut mai mult decât disproporționată. Pentru acest loc și acest prilej.

Nicolae Coande a făcut introducerea tradițională, pornind de la o carte a lui Daniel Barbu, Politica pentru barbari, vorbind despre guvernarea celor cu abilități în acest sens.Iar conferențiarul a preluat elegant subiectul, vorbind despre mitul lui Protagoras. Despre credința ca singura virtute care este egal distribuită oamenilor este politica. Apoi a intrat în subiectul cultural prin Tucidide, care a amintit un discurs atribuit lui Pericle. Discurs rostit la momentul cinstirii unor eroi căzuți într-un război de apărare a Atenei. „De ce merită Atena ca un om să moară pentru ea?” Aceasta era întrebarea și aceasta rămâne, chiar dacă în loc de 'a muri' punem 'a respecta'. Argumentul lui Pericle era de ordin estetic. Pentru că acea cetate a Atenei era frumoasă. Așa cum a exprimat metaforic Daniel Barbu, pentru că toate legile, scrise sau nescrise, erau ilustrate prin aspectul cetății, asa cum se întinde un covor care acoperă o suprafață într-un mod mai mult sau mai puțin frumos. A considerat unul dintre puținele exemple în care esteticul era un atribut public și nu la simpla latitudine a unui monarh. A amintit căAngliaelisabetană a înțeles că poate exista o competiție a artei în loc de una a războiului. Abia Franța postbelică a devenit o democrație care a instituit conceptul de stat cultural. Și ea a rămas un model tare. Ușor, ușor, conferința și-a mai pierdut din consistență. Trecerea în revistă a instituțiilor culturale românești, a formelor de gestionare în cadrul guvernelor, toate astea duceau către așteptata comentare a cotidianului. Daniel Barbu a amintit de uriasa moștenire comunistă, cu instituții, infrastructură și obișnuințe. Dar, inevitabilul 'dar', realitatea se îndreaptă spre o tot mai acută subfinanțare din bani publici a proiectelor culturale. Și conferențiarul povestește o discuție cu ambasadorul Cehiei la București. Acela a declarat că Institutul Cultural Ceh din România este finantat de la buget strict pentru salarii și administrativ. Toate proiectele culturale desfășurate aici își găsesc suport la companiile cehești ce activează la noi. Ceea ce nu este deloc cazul, prin simetrie, cu Institutul Cultural Român de la Praga.

babru2Dar această poveste are un miez mai adânc. Faptul că industria românească a fost aproape în întregime distrusă, faptul că principalele bănci ori companii de operare a resurselor sunt proprietate externă, sunt cauze ale unei slabe economii. Una incapabilă să susțină în mod direct proiectele culturale, atâtea câte se doresc, dar nici indirect, printr-un buget mai generos. Și când domnul Emil Boroghină a amintit de Festivalul Shakespeare, m-am gândi că, iată, elisabethana Anglie de acum câteva sute de ani a a ales un drum vizionar.

Cât despre partea de crize din titlul conferinței era de presupus că va fi mai limpede exprimată în discuțiile obișnuite la Întâlnirile SpectActor. De data aceasta am fost scutiți de penibile întrebări și luări de cuvânt ale unor spectatori ce revin periodic, am avut evidentele solicitări de suport financiar pentru principalele proiecte locale sau, importantă întrebare a directorului Muzeului de Istorie, Florin Ridiche, de clarificare juridică în privinta patrimoniului cultural și istoric.

Au venit și întrebările din partea protestatarilor, prilej de a expune afișele cu sigla acțiuni de salvare a Roșiei Montana. Doar că demersul lor a fost complet ineficient, atâta vreme cât tonul și cuvintele folosite în interpelare au ținut de agresivitate verbală (strict verbală, pentru a evita orice confuzie). În acest mod nimeni nu poate răspunde coerent și un dialog nu este posibil. Iar adevărul e acoperit.

Într-un fel, mitul lui Protagoras s-a verificat. Mai rămâne ca și virtutea comunicării, a dialogului, să se echilibreze. Asta stă în puterea noastră.

Comentarii cititori
sus

 

Dumitru Augustin Doman vine la „Scriitori la Tradem”

 

domanScriitorul Dumitru Augustin Doman, redactor șef al revistei Argeș, este invitatul lui Nicolae Coande, în cadrul proiectului cultural Scriitori la Tradem, un proiect de autor inițiat în anul 2010 cu sprijinul Casei de Cultură „Traian Demetrescu” a Municipiului Craiova.

Marți, 10 decembrie, de la ora 17, Dumitru Augustin Doman va susține conferința Despre realități literare vesele și triste și va citi pagini din cartea la care scrie, Despre moartea de după moarte.

Conferința Magdei Cârneci, programată inițial pentru această zi, a fost amânată pentru o dată care va fi stabilită ulterior.

În cadrul întâlnirilor desfășurate începând cu anul 2010 sub auspiciile literaturii de calitate au fot invitați până în prezent numeroși scriitori români, dar și străini, care au susținut recitaluri poetice sau conferințe despre activitatea lor literară: Gheorghe Grigurcu, Nichita Danilov, Radu Aldulescu, Marian Drăghici, Mircea Bârsilă, Claudiu Komartin, Sorin Vidan, Vasile Baghiu, Peter Sragher, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Adrian Mihalache, Michael Astner, Dumitru Ungureanu, Ioan Es. Pop, Radu Vancu, Dragoș Varga, Dan Sociu, Peter Waugh (Austria), Dan Stanca, Anton Jurebie, Liviu Ioan Stoiciu, Cornel Mihai Ungureanu, Silviu Gongonea, Serghei Birjukov (Rusia).

 

Dumitru Augustin Doman (n. 29 august 1953, Șovarna – Mehedinți)

Debut absolut: revista Orizont, august 1973, cu o povestire.

În prezent este redactor-șef la revista Argeș.

A fost redactor la Zig-Zag (1990), Expres Magazin (1991-1992), Evenimentul Zilei (1992-1997). Timp de 5 ani a fost redactor șef  la Calende (1996-2000).

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

 

Cărți publicate:

Povestiri cu contrapunct (Editura Albatros, 1985); Sfârșitul epocii cartofilor (Editura Calende, 1999); Meseria de a muri (Editura Calea Moșilor, 2007); Concetățenii lui Urmuz (Editura Muzeul Literaturii Române, 2007); Moartea noastră cea de toate zilele (Editura Timpul, Iași, 2008); Generația 80 văzută din interior (Editura Tracus Arte, 2010), Cititorul de roman (Editura Pământul, 2010).

 

Prezent în antologii și dicționare:

Proza satirică contemporană (1986);  Chef cu femei urâte (1996); Generația 80 în proza scurtă (1998); Dicționarul scriitorilor români din anii 80-90, de Ion Bogdan Lefter; Panopticum, studii de critică și istorie literară (2013) de Zenovie Cârlugea; Dicționar subiectiv de literatură - Argeș(2013) de Sergiu I. Nicolaescu,

 

Premii:

Premiul anual de proză al revistei Luceafărul (1978); Premiul de debut în volum al Editurii Albatros (1983); Premiul revistei Tomis pentru cea mai bună carte de debut (1985). Premiul de proză la festivalul „Tudor Arghezi” (1980), Premiul la festivalul de proză „Marin Preda”(1983), Premiul I la Festivalul național de proză satirică “Vasile Militaru” (2008), Premiul Cartea Anului 2007 pentru Moartea noastră cea de toate zilelele la Târgul Național de Carte de la Turnu Severin, Premiul Cartea anului pentru Concetățenii lui Urmuz a Filialei Pitești a Uniunii Scriitorilor (2008), Premiul revistei Viața Românească pentru Integritate profesională și rezistență prin scris în postcomunism, Premiul Convorbiri literare (2011), Premiul de Excelență Severin - 2013. 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey