Premiile Gopo 2013, înainte
Lansări de carte la Gaudeamus Craiova: Gabriela Gheorghișor și Eugen Negrici
„Lumea întreagă e o scenă” la Naționalul craiovean
Proiectul Felix Aderca
Anul Nou Chinezesc

 
sus

Marius Dobrin

 

Premiile Gopo 2013, înainte

 

Trofeul GopoArta filmului are, în România, un frumos reviriment, sau, mai bine zis, o renaștere. Asta în ceea ce privește creația. Din fericire, obiceiul de a fi atenți la orice recunoaștere internațională, a făcut ca presa românească să fie promptă la competițiile de prestigiu care au răsplătit cu premii filmele românești și, desigur, pe realizatorii lor (regizori, scenariști, actori, producători). Ușor, ușor, filmele au apărut la televiziuni, HBO fiind un promotor remarcabil, stimulând creativitatea și oferind vizibilitate. Avem un festival care deja are anvergură și, lucru prețios, stabilitate, TIFF, pe lângă altele mai mult sau mai puțin rezistente în timp și care ar trebui să se bucure de suport mai amplu. Cronicari de specialitate avem, slavă Domnului, mulți și cu farmec, cu amprentă.

Ceea ce lipsește încă filmului românesc este publicul de cinematograf, ca să nu zic de-a dreptul cinematograful în sine. Deja se sting generațiile care au mai prins cozile de la casele de bilete inclusiv pentru filme românești de succes. Acum aceasta este marea noastră provocare, așa cum a evocat, cel mai recent, Ada Solomon, în discursul de la 'Ursul de Aur'. Așa cum a făcut-o și Cristian Mungiu, pornit apostolorum prin țară. Așa cum o face fiecare dintre cei care au creat ceva și nu pot fi împliniți până ce nu ajung la publicul larg.

E un drum lung, dar singura șansă este de a merge. De a vorbi despre filme pe care să le vedem, de a vedea filme, de a vorbi despre filmele pe care le-am văzut. O șansă în acest demers este și un proiect care ține să focalizeze asupra producțiilor bune din fiecare an, să premieze ceea ce decide un juriu, după modelul marilor festivaluri.

Este vorba de cel al Asociației pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), „care organizează, cu sprijinul Babel Communications și al Centrului Național al Cinematografiei, Gala Premiilor Gopo (numite în onoarea reputatului cineast român, al cărui faimos omuleț dă forma trofeelor evenimentului).“ A ajuns acum la a 7-a ediție, cu finalizare pe 25 martie 2013. „Trofeele sunt decernate anual în cadrul Galei Premiilor Gopo, în urma votului a peste 400 de profesioniști din toate sectoarele industriei cinematografice autohtone. Aceștia aleg, prin vot individual și secret, cei mai buni dintre nominalizații la fiecare categorie competitivă, desemnați de un juriu de personalități în domeniu.“ Anul acesta, nominalizărle au fost făcute de către următorii:

Regizorul Marian Crișan, actrița Ana Ularu, producătorul Velvet Moraru, directorul de imagine Alexandru Sterian, scenografa Viorica Petrovici și criticii de film Cristian Tudor Popescu, Cristi Luca, Alin Ludu Dumbrava, Cristi Marculescu, Anca Gradinariu.

Lista votanților apare și ea pe site-ul proiectului, acolo de unde am preluat citatele și nominalizările: http://www.premiilegopo.ro/

Puțini se lansează în pronosticuri, un semn că încă mai avem multe de făcut în a contribui noi înșine la consistența acestui fenomen, artă & industrie. Unii mizează pe Silviu Purcărete și filmul său, Undeva la Palilula, alții văd mai degrabă Despre oameni și melci ori Toată lumea din familia noastră ca fiind mai aproape de premii. Rămâne de văzut. Mai întâi filme, apoi gala premiilor și după aceea, filme. De scurt metraj (ce bijuterii avem aici!), de lung metraj, cu anumiți actori, cu alții, dar să le vedem!

Cel mai bun film:

Toată lumea din familia noastră (r. Radu Jude),
Despre oameni și melci (regia: Tudor Giurgiu),
Visul lui Adalbert (r. Gabriel Achim),
Undeva la Palilula (r. Silviu Purcărete)

Cel mai bun regizor:

Radu Jude - Toate lumea din familia noastră
Tudor Giurgiu - Despre oameni și melci
Gabriel Achim - Visul lui Adalbert
Silviu Purcarete - Undeva la Palilula

Cel mai bun actor in rol principal:

Șerban Pavlu  - Toată lumea din familia noastră
Adrian Titieni - Și caii sunt verzi pe pereți
Gabriel Spahiu - Visul lui Adalbert

Cel mai bun actor intr-un rol secundar:

Tudor Smoleanu - Și caii sunt verzi pe pereți
Gabriel Spahiu - Toată lumea din familia noastră
Sorin Leoveanu - Undeva la Palilula
Doru Ana - Visul lui Adalbert

Cea mai bună actriță într-un rol secundar într-un film de lungmetraj ficțiune

Alina Berzunteanu - Despre oameni și melci
Mihaela Sîrbu - Toată lumea din familia noastră
Ozana Oancea - Visul lui Adalbert
Tamara Buciuceanu-Botez - Toată lumea din familia noastră

Cel mai bun scenariu:

Dan Chișu – Și caii sunt verzi pe pereți
Gabriel Achim, Cosmin Manolache – Visul lui Adalbert
Ionuț Teianu – Despre oameni și melci
Radu Jude, Corina Sabău – Toată lumea din familia noastră

Cea mai bună imagine

Adrian Sileșteanu – Undeva la Palilula
Liviu Mărghidan – Tatăl Fantomă
Ovidiu Gyarmath – Și caii sunt verzi pe pereți

Cel mai bun montaj

Andrei Iancu – Și caii sunt verzi pe pereți
Cătălin Cristutiu – Undeva la Palilula
Ioachim Stroe – Tatăl Fantomă
Nita Chivulescu – Despre oameni și melci

Cel mai bun sunet

Cristinel Sirli, Cristian Tarnovetchi, Florin Tăbăcaru – Despre oameni și melci
Eckehart Dux, Cristian Tarnovetchi, Ansgar Frerich, Daniel Iribaren – Tatăl Fantomă
Florin Ardelean, Dragoș Stanomir, Cristinel Sirli, Alexis Marzin – Și caii sunt verzi pe pereți
Simone Galavazi, Dana Bunescu – Toată lumea din familia noastră
Tudor Petre, Cristinel Sirli, Cristian Tarnovetchi, Florin Tăbăcaru – Undeva la Palilula

Cea mai bună muzică originală

Johannes Malfatti – Tatăl Fantomă
Paul Ilea – Și caii sunt verzi pe pereți
Vasile Sirli – Undeva la Palilula
Vlaicu Golcea – Despre oameni și melci

Cele mai bune decoruri

Gabriel Nechita – Tatăl Fantomă
Helmut Strumer, Dragoș Buhagiar – Undeva la Palilula
Vali Ighigheanu – Visul lui Adalbert

Cele mai bune costume:

Augustina Stanciu - Toată lumea din familia noastră
Dana Istrate – Despre oameni și melci
Lia Mantoc – Undeva la Palilula

Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură

Dana Roseanu, Minela Popa, Ionel Popa, Doina Popa – Undeva la Palilula
Cristina Ilie, Domnica Bogdan – Visul lui Adalbert
Gabriela Cretan, Elena Tudor – Tatăl Fantomă

Cel mai bun film de debut

O lună în Thailanda - Regia: Paul Negoescu
Undeva la Palilula - Regia: Silviu Purcarete
Visul lui Adalbert - Regia: Gabriel Achim

Cel mai bun film documentar

8 Martie (România, 2012)
Aici… adică acolo (România, 2012)
Gone Wild (România, 2012)
Turn Off The Lights (România, 2012)
Un gând, un vis, Doyle… și-un pix (România, 2012)

Cel mai bun scurtmetraj

Blu (România, 2012)
Chefu’ (România, 2011)
De azi înainte (România, 2012)
Pastila fericirii (România, 2012)
Tatăl meu e cel mai tare (România, 2012)

Premiul “Tânără Speranță”

Adrian Cristea pentru scenografia scurtmetrajului Chefu’, în regia lui Adrian Sitaru
Cătălin Jugravu pentru rolul Ștefan din scurtmetrajul De azi înainte, în regia lui Dorian Boguță
Nicolae Constantin Tănase pentru regia scurtmetrajului Blu
Radu Ștefan Fulga pentru imaginea filmului Gândacul, în regia lui Cătălin Drăghici

Cel mai bun film european (dintre cele distribuite în România în 2012)

Le gamin au velo / Băiatul cu bicicleta (Belgia-Franța, 2011)
Le Havre (Finlanda-Franța-Germania, 2011)
Holy Motors/ Motoare sfinte (Franța-Germania, 2012)
Tinker Tailor Soldier Spy / Un spion care știa prea multe (Marea Britanie, 2011)

Premiul pentru filmul românesc cu cel mai mare succes la public în 2012

Despre oameni și melci (cei mai mulți spectatori – 63.778)
Minte-mă frumos (cele mai mari încasări – 956.036 lei)

 

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Lansări de carte la Gaudeamus Craiova:
Gabriela Gheorghișor și Eugen Negrici

 

Gabriela Gheorghișor și-a lansat pe 28 februarie, în cadrul Târgului Gaudeamus Craiova volumul Monograme. Configurări ale prozei românești contemporane, apărut la editura Aius. Cartea a fost prezentată de Gabriel Coșoveanu și Gabriel Nedelea, întâlnirea din foaierul Teatrului Național „Marin Sorescu” fiind moderată de Luiza Mitu.

„Monogramele lansate astăzi de Gabriela Gheorghișor sunt o dovadă vie că niciodată anumite previziuni sociale, economice sau de altă natură nu vor reprima creativitatea. Este un lucru încurajator pentru breasla scriitoricească, pentru breasla criticilor și pentru toți tinerii cu o anumită curiozitate intelectuală. Avem în față o carte instructivă și de o eleganță care ne face să credem că lecțiile bătrânilor, aparent bătrânilor, Călinescu și Lovinescu sunt valabile și, în afara lor, restul sunt oarecum nuanțări”, a spus Gabriel Coșoveanu, prefațatorul volumului. Acesta i-a combătut pe cei care consideră criticul ca fiind doar un fel de voce a doua, o escortă oarecare a ficționarului, și a susținut că tot conținutul acestei cărți este creație. „Sunt fraze care au fost preluate și de alții, drept un bun comun. De altfel, Gabriela Gheorghișor este și prozator, și poet, doar că rigoarea din acest volum scoate în față criticul”, a continuat Gabriel Coșoveanu.

„Critica de întâmpinare este ca și cum ai păși pe nisipuri mișcătoare: ești tu și cartea, fără altă opinie. Îți trebuie curajul verdictului și multă rezistență”, a spus autoarea. „Cartea aceasta este o parte a muncii mele de opt ani de zile. Vor urma un volum de Monograme pentru poezie și unul de Monograme pentru critică și istorie liteară”, a completat Gabriela Gheorghișor.

 

În același loc, dar a doua zi, pe 1 martie, s-a ținut lansarea volumului Figura spiritului creator, de Eugen Negrici, reeditat la Editura Cartea Românească. Întâlnirea a fost moderată de Nicolae Marinescu, iar despre Eugen Negrici și cartea sa au mai vorbit Gabriel Coșoveanu, Gabriela Gheorghișor, Gabriel Nedelea și Cătălin Ghiță. Dar mai bine să-l ascultăm pe Eugen Negrici!

 

Comentarii cititori
sus

Viorel Pîrligras

 

„Lumea întreagă e o scenă” la Naționalul craiovean

 

Cristian NedelcuNu, nu este vorba despre o piesă, ci despre volumul semnat de Cristian Nedelcu și lansat pe 1 martie în foaierul Teatrului Național Craiova, acolo unde se derulează anual ediția craioveană a Târgului de carte Gaudeamus. Pre numele întreg Lumea întreagă e o scenă, lumea întreagă e un show. Paradigme culturale ale societăților, el a apărut sub efigia editurii Aius - cea mai puternică editură craioveană la ora actuală, martore fiind lansările numeroase din cadrul acestui târg. Prezentarea volumului a fost făcută de sociologul Constantin Crăițoiu - cel care a semnat de altfel și prefața acestei lucrări, de actorul Ilie Gheorghe, de directorul Festivalului Shakespeare - Emil Boroghină și de directorul Editurii Aius - Nicolae Marinescu. Evident, fiecare prezentator a marșat pe domeniul propriei profesiuni, Constantin Crăițoiu ne-a purtat printr-o plimbare lungă prin paradigmele culturale, iar Ilie Gheorghe și Emil Boroghină ne-au fermecat cu citate largi din operele shakespeariene, pe când directorul Marinescu ne-a prezentat fascinația lecturii editoriale. DilemaCristian Nedelcu mare s-a învârtit în hamletiana întrebare „a fi sau a nu fi” citit volumul înaintea prefeței sau după lectura acesteia. Părerile au fost împărțite în rândul vorbitorilor, după experiența de lectură a fiecăruia, rezultatul a fost însă, fără excepții, pozitiv, iar călătoria în lumea elisabetană – una fascinantă, sociologic și mai ales cultural, cu atât mai mult cu cât societatea epocii studiate corespunde șabloanelor sintetizate de Marele Will în piesele sale.

Ca să vă citez din introducerea autorului în volumul în cauză, „Cartea de față își propune să ofere o schemă de înțelegere a funcționării unei societăți, pornind de la modelul ei cultural dominant, ale cărui structuri și relații sunt replicate în structurile și relațiile sociale.”

ilie gheorghe(Versiunea integrală a acestui text, aici )

Foto: Viorel Pîrligras

 

 

 

 

 

 

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Proiectul Felix Aderca

 

Între semnele care mi-au fost, de-a lungul timpului, puncte de trecere spre trecut, se numără și plăcuțele cu nume de străzi. Acum nu aș putea spune care a fost ordinea cronologică: am citit mai întâi Domnișoara din strada Neptun sau am văzut o bucată de tablă, ruginită, dar păstrând încă scrisul frumos, „fostă Neptun“. Cert este că pe Felix Aderca așa mi l-am adăugat în memorie. Mai apoi i-am citit câteva piese de teatru. Atât. Viața a urmat cu alte și alte înfățișări. Despre Aderca, nimic. Pe fugă, am răsfoit o carte de cronici literare. Într-un târziu am descoperit casa în care a locuit în București. Și iată, dintr-o dată, un amplu proiect al Editurii Aius din Craiova, menit a înfățișa un scriitor, un gazetar, nu doar prolific, „slujbaș credincios al propriei vocații“, cum îl numește Marcel Aderca, dar și un deschizător de drumuri, un om de cultură atent la tot și la toate. Unul care spunea despre sine: „Poate că în alte privințe am mers înaintea altora din generația mea, dar nu mă așez, nici măcar în junalul meu de bord, pe prima linie. Dacă am fost cu adevărat pionier, un experimentator, asta se va vedea… Am dat literaturii atâtea personaje câte trăiesc în mine, în orice caz, câte am putut înțelege și resimți ca autentice, ca verosimile.“

Editura Aius i-a mai reeditat, în 2007, o carte de interviuri, Mărturia unei generații, și vine acum cu altele două: Mic tratat de estetică sau Lumea văzută estetic și Al doilea amant al doamnei Chatterley, dar și cu un număr al revistei Mozaicul (1/2013), care-i este dedicat, ori cu altul (2/2013), în care se întinde o  punte între Aderca și avantgardiști. O conexiune precum interviurile din carte sunt însoțite de portretele schițate de Marcel Iancu. Iar cel mai recent număr din Mozaicul include și reproducerea foii matricole de la Colegiul Carol I, 1908-1909, un semn al unor întâmplări dramatice pe care le-a avut de înfruntat liceeanul de atunci.

Tratatul de estetică este înscris în seria 'Biblioteca de flosofie românească', un alt proiect ambițios al Editurii Aius,la care a lucrat cu tenacitate Adrian Michiduță. Cartea apărută acum se bucură de un studiu introductiv, note și bibliografie care i se datorează lui Gabriel Nedelea.

Romanul are o prefață care subliniază ideea novatoare a lui Aderca, prefață semnată de Daniela Micu. Astfel, este interesant, deși poate că e în firescul lucrurilor, cum o altă generație rezonează la ideile și stilul unui înaintaș rămas discret bună parte din timp.

Aius a mai avut o remarcabilă inițiativă, când l-a readus în atenția publicului pe Tiberiu Iliescu, care a scris nu doar pentru timpul său ci și cu valențe vizionare. Xenia Karo i-a dedicat o monografie, un studiu minuțios și iată că și-a legat numele și de Felix Aderca, îngrijind ediția a doua din Mărturia uei generații. O carte cu mult farmec prin portretele ce se conturează din răspunsurile unor oameni emblematici pentru epocă și nu numai pentru aceea. Întrebările sunt meșteșugite, încât cartea este de referință pentru intervievator dintotdeauna. Așa cum din cronicile de teatru semnate de Aderca putem desprinde învățăminte chiar și azi.

Mozaicul (1/2013) l-a adus în generoasa rubrică 'mișcarea ideilor' ca pe un „nostalgic al viitorului“, despre care au scris: George Popescu, Ovidiu Ghidirmic, Maria Dinu, Cristinel Trandafir, Petrișor Militaru, Anca Rădulescu.

Ediția 2013 a Târgului Gaudeamus a stat și sub semnul unei revelații Felix Aderca, o punte între generații.

 

Comentarii cititori
sus

Györfi-Deák György


Copilării și chinezării


LampioaneOrigami reprezintă arta de a închipui, printr-o succesiune de 'îndoiri' a unei foi de hârtie, diferite forme și figuri, fără a folosi foarfeca, lipiciul sau culorile. Ea provine din Extremul-Orient, din Țara Soarelui Răsare, de unde s-a răspândit în întreaga lume. Mulți dintre cei care practică în chip de hobby această geometrie vie au preluat unele dintre obiceiurile și tradițiile sino-japoneze. Bineînțeles, nici vorbă să fie ignorat Anul Nou Lunar, zis și Anul Nou Chinezesc, cea mai importantă sărbătoare a popoarelor din răsăritul Asiei.

Spre deosebire de calendarul solar, care numără trei sute șaizeci și cinci de zile (plus un sfert, din care, o dată la patru ani, rezultă 29 februarie), satelitul natural al Pământului are o evoluție 'anarhică', una care nici gând să urmeze răsăritul Soarelui în diferitele constelații, deci care sparge tiparul rânduielilor prestabilite. Ca o idee generală, oficial, Anul Nou Chinezesc cade în ziua Lunii Noi dintre 15 ianuarie și 15 februarie, deci într-o dată care diferă de la an la an.

Popoarele din Extremul Orient au de asemenea douăsprezece zodii în horoscop, dar nu le socotesc cu lunile, ci cu anii, în ritmul în care planeta Jupiter, zis Marele Noroc, parcurge firmamentul. Se zice că Buddha a chemat animalele la el. Au răspuns 12 specii: Șobolanul, Bivolul, Tigrul, Pisica (sau Iepurele), Dragonul, Șarpele, Calul, Capra (sau Oaia), Maimuța, Cocoșul, Câinele și Porcul (sau Mistrețul). Fiecare dintre ele patronează și oferă anumite caracteristici unui întreg An Lunar. Semnele zodiacale au succesiv valențe masculine și feminine.

Calendarul chinezesc asociază fiecărei zodii câte unul dintre cele cinci elemente tradiționale: Apă, Lemn, Foc, Pământ și Metal. Un ciclu calendaristic complet durează 12 x 5= 60 de ani solari. În 10 februarie 2013, la Luna Nouă, a început Anul Șarpelui de Apă, care va dura până la Luna Nouă din 31 ianuarie 2014.

Biblionetul, accesul la rețeaua mondială de computere cu ajutorul calculatoarelor donate de Fundația Bill Gates, instalate în multe dintre bibliotecile publice din România, a atras mulți copii. În Jibou, i-a momit și pe cei care fac zilnic naveta din satele aparținătoare sau din apropierea orășelului de pe Someș. La început au venit cei din Var și din Turbuța, apoi i-au urmat colegii din Șoimuș, Someș-Odorhei, Tihău, Prodănești și Cuceu. Sunt prunci din clasele a V-a și a VI-a, care termină orele mai repede și trebuie să-i aștepte pe consătenii dintr-a VII-a și a VIII-a. În bibliotecă este liniște și căldură, așa că sala de internet reprezintă un refugiu ideal în vreme de iarnă. Problema este că există doar patru calculatoare destinate navigării sau comunicării la distanță, în vreme ce numărul solicitanților crește tot timpul.

Din vremea când am activat la catedră știu că pruncii sunt cuminți și liniștiți atunci când au o ocupație care îi atrage. Unii se scufundă în fotolii și citesc. Alții își fac temele de casă la mesele din sala de lectură, dar toate acestea reprezintă doar o soluție de moment. Origami, crearea diferitelor jucării prin împăturirea hârtiei, constituie o îndeletnicire pe placul tuturor. Hârtia este ieftină, ba chiar gratis, dacă se utilizează pliantele destinate reclamelor. Ori de câte ori trec pe Strada Mare (1 Mai), liceene drăguțe îmi ațin calea ca să împartă foile volante ale diferitelor firme. Le previn serios: „Mie să nu-mi dați, pentru că le voi împături.” Dar ele nu se lasă, astfel încât am adunat o rezervă îndestulătoare pentru nevoile orelor dinainte de plecarea autobuzelor școlare.
În așteptarea Nașterii Domnului, copiii au confecționat stegulețele cu ajutorul cărora a fost decorată sala de lectură. Am pliat împreună podoabe pentru Pomul de Crăciun și cutiuțe pentru cadouri. După sărbătorile tradiționale de iarnă, am început să confecționăm lampioane. Dintr-o coală colorată de mărimea A4 se obțin 4 bucăți. Pentru 50 de lampioane, sunt necesare 20 de coli a câte 20 de bani bucata, adică o cheltuială de 4 lei. Să adăugăm încă un leu pentru lipici sau capsele din capsator. Nu este o sumă exorbitantă.

Cum Anul Nou Chinezesc a început duminică, am hotărât să-l celebrăm, împreună cu micii navetiști 2013și artizani, în prima zi lucrătoare: 11 februarie 2013. I-am pus numele de „Sărbătoarea Lampioanelor”. Am adus un bambus în ghiveci, cu speranța că nu se va grăbi să crească 3 metri într-o noapte, cum obișnuiește pe meleagurile natale. Am vorbit cu cei pasionați de diferitele arte orientale din oraș și i-am invitat să-și expună lucrările. Profesorul Mihai Petriș, directorul Casei Orășenești de Cultură, decupează tablouri din carton colorat: samurai, gheișe, grădini filosofice, scene din natură. Tehnica, denumită impropriu kirigami, a fost deprinsă și de liceanul Széll Arthur. Colecția de semne de carte a bibliotecii din Jibou cuprinde și astfel de piese, cărora li se alătură cele împăturite din hârtie. Anul acesta, au fost preferate semnele realizate din mici piese îmbinate fără lipici: origami modular.

Bineînțeles, cum spațiul expozițional a fost oferit de o bibliotecă, n-au lipsit cărțile. Tema: explorările și călătoriile către Soare-Răsare. Eroii principali: Marco Polo și Nicolae Milescu Spătarul, zis Cârnul (dacă doriți să aflați de ce voievodul Stefăniță Lupu i-a retezat vârful nasului, citiți Legenda XLI din O samă de cuvinte ce precede Letopisețul lui Ion Neculce).

Programul a fost astfel stabilit încât să ocupe tot timpul disponibil din ziua de 11 februarie. Toții vizitatorii au primit bombonele cu răvașe, dulciuri învelite în foiță, de care era capsat un scurt citat din Cartea Căii și Virtuții de Lao Zi (Bătrânul Copil). Unii au urmărit un curs video de pictură cu tuș, apoi au colorat și au împăturit evantaie. Motivele decorative: un ursuleț Panda încadrat de două flori de lotus, fiecare cu simbolul Tai Chi (monada chinezească, lacrimile albă și neagră care se urmăresc reciproc) în centru.

O clasă parteneră a vizionat scurt-metrajul de animație Mu Di (Fluierul micului ciurdar, 1963: http://en.wikipedia.org/wiki/The_Cowboy%27s_Flute), o capodoperă realizată de maestrul Te Wei. Filmulețul se găsește pe Youtube și este de calitate High Definition. L-am proiectat pe un ecran mare, cu ajutorul aparaturii primite de la Fundația Bill Gates. Scepticismul tinerilor a dispărut repede când l-au văzut pe protagonist călare pe un bivol care se afundă în apă și suflă prin nări ca să sperie peștii din fluviu. Au încremenit când copilul a adormit și s-a trezit în vis, fără să-și găsească dobitocul. S-au îngrijorat când a început să-l caute, pe ambele maluri ale apei. S-au supărat când, odată găsită la poalele unei imense cascade, îndărătnica ființă a refuzat să-și urmeze păstorul. Au lăcrimat când, momit de frumusețea cântecului scos de flautul cioplit dintr-un bambus, bivolul s-a răzgândit degrabă și cei doi eroi s-au împăcat. Nu trebuie să pricepi chineza ca să transmiți sentimente, e suficient să lași muzica și pensula cu tuș să grăiască. (Bivolul este și animalul care l-a purtat pe înțeleptul Lao Zi spre Soare-Apune).

Punctul de maximă atracție a fost concursul de adunat biluțe de cereale cu bețigașele de mâncat. Am adus două perechi, cu Dragonul și Phoenixul gravate pe fiecare dintre ele. Inițial, am plănuit să fie boabe de piper, dar testele au arătat că micii competitori n-au îndemânarea necesară, astfel încât am căutat ceva sferic, dar de dimensiuni mai mari, cu o suprafață poroasă, să fie cât mai ușor de prins. Într-un vas central, am pus 33 de biluțe, iar cei doi concurenți s-au străduit să scoată cât mai multe din ele și să le transfere în bolurile proprii, până când farfuria s-a golit. Evident, s-a calificat cel care a adunat un număr mai mare de biluțe. Competiția, la care s-au înscris 10 copii, a funcționat în sistem eliminatoriu și a avut ca premiu o ciocolată cu lapte. Uneori, când biluțele au fost scăpate pe jos, au sărit mai mulți ca să le înlocuiască, astfel încât juriul a trebuit să fie vigilent ca să nu se înmulțească bobițele. Câștigător a fost Paul Raduly, un elev de clasa a IV-a, care i-a învins pe cei mult mai mari decât el. Secretul succesului: a exersat acasă, pe parcursul întregului sfârșit de săptămână, cu ajutorul a două cozi de pensulă. Printre spectatori, s-a numărat și poetul Viorel Tăutan, președintele Asociației Scriitorilor din Sălaj.

rosuLampioanele au rămas atârnate pe sforile întinse diagonal prin sala de lectură. Le-am promis copiilor că le vom da jos la sfârșitul lunii și le vor putea duce acasă de Mărțișor. I-am sfătuit să le agațe atunci de crengile pomilor din grădină, să o coloreze înainte ca natura să se trezească la viață și să ne încânte cu puzderia ciorchinelor de flori. Oricum, ar aduce ghinion să le folosim și la anul. De Anul Nou, fie el chiar chinezesc, toate trebuie să fie nou-nouțe.

 

Închei cu tradiționala urare chinezească:

Zece mii de ani pace și prosperitate!

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey