Scriitori la Tradem: Dumitru Augustin Doman
Spectacol-lectură: 'Ultimul dans al libelulei'
Nominalizări la Premiile Muzza
Constantin Julea, 105 ani de la naștere

 
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

În balansoar. Cu Doman

 

Dumitru Augustin Doman a fost invitatul poetului Nicolae Coande în cadrul proiectului Scriitori la Tradem, în ultima lună din 2013.  La întâlnirea de pe 10 decembrie, de la Casa de Cultură “Traian Demetrescu” din Craiova, inițiatorul și moderatorul acestor întâlniri a făcut o scurtă prezentare a oaspetelui venit de la Pitești, pe care l-a caracterizat drept “unul dintre prozatorii-spectacol ai generației sale, un Daniel Harms al nostru”, poetul evocând, de exemplu, zilele când citea încântat pagini din Sfârșitul epocii cartofilor. Coande a amintit, de asemenea, activitatea lui Doman ca redactor-șef al revistei Argeș, la care este și „cronicar de serviciu”, unul important, al prozei contemporane românești, dar a menționat și postările pasionale de pe blogul personal unde prozatorul „compătimește și suferă la situațiunea României de astăzi”. „Pe blog, Dumitru Augustin Doman nu face doar o fișă de temperatură a societății, ci are opinii ferme, chiar tinde să fie exagerat uneori, dar tocmai de-asta ținem la el, pentru că nu-și ascunde pasiunea, ci o devoalează”, a adăugat Coande.

În cuvântul său de bun-venit, Cosmin Dragoste, managerul Casei de Cultură „Traian Demetrescu”, a vorbit despre reluarea proiectului Scriitori laTradem, cu o revenire în forță după câteva luni de pauză în mandatul fostei conduceri, șase scriitori fiind prezenți în ultimele trei ediții. „Se mișcă lucrurile și în direcția literaturii, în perspectiva Craiova - Capitală Culturală Europeană 2021, la care toate instituțiile locale sunt implicate din plin. Prin acțiunile de la Tradem, prin proiectele pe care le plănuim pentru 2014, încercăm să aducem la Craiova scriitori de valoare, să-i prezentăm pe cei cu care ne putem mândri în afară și, mai ales, să conectăm publicul, să-l pregătim pentru întâlnirea cu literatura de bună calitate”, a precizat Cosmin Dragoste.

După acest preambul, Dumitru Augustin Doman a susținut conferința Despre realități literare vesele și triste, o prezentare liberă, deschisă dialogului, a ce e vesel și trist în viața literară la zi. „Vesel ar fi că există libertatea de expresie și cu asta, credeam noi, atunci, în ’90, că dacă o avem, avem tot. Lucrurile nu au stat însă întru-totul așa și astăzi putem vorbi despre multiple crize”, a spus Dumitru Augustin Doman, oprindu-se cu precădere asupra crizei lecturii - au fost pomenite vremurile când Marin Preda sau Dumitru Radu Popescu publicau cărți în 100.000 de exemplare, aceasta fiind limita de hârtie aprobată de Partid, tirajele de astăzi fiind, prin comparație, modice. O altă criză pe care prozatorul a semnalat-o a fost cea a lecturii profesioniste, care să facă ierarhie în literatură.

Expunerea a fost pigmentată cu mărturisiri - despre felul în care scrie, despre grădina de la Curtea de Argeș și scriitorul său de suflet, Ivan Bunin, din care citește de 35 de ani, aproape zilnic -, dar și cu momente de dialog, și, mai ales, cu lecturi din cartea la care lucrează - Despre moartea de după moarte, o perseverență tematică, în continuarea volumelor Meseria de a muri și Moartea noastră cea de toate zilele. Unul dintre texte relata o întâlnire cu „Bobiță”, Constantin Virgil Bănescu, și a cucerit publicul prin emoție, altele l-au câștigat prin umorul când frust, ca de snoavă, când subtil, cochetând adesea cu absurdul urmuzian, autorul fiind, se știe, dintre Concetățenii lui Urmuz. 

„Literatura nu e doar ceea ce se vede, iar Doman zgârâie coaja lucrurilor și chiar dacă își râde de situațiile în care ajung oamenii, este mereu zguduit de tragismul condiției lor. În scrierile sale există mereu un râsu-plânsu”, a constatat, la un moment dat, Coande. „Nu scriu încrâncenat despre moarte, scriu cât se poate de degajat”, a completat Dumitru Augustin Doman, și a continuat să depene, cu aer ușor absent și cu tonul unui povestitor de vocație, care nu e însă și limbut, întâmplări amuzante. S-a râs, dar nu ca la stand-up comedy, pentru că în învelișul reconfortant al fiecărei povești, Doman ascunde, cu priceperea marilor scriitori, sâmburele grav al sfârșitului care pândește. E drept că în fraza următoare îl scuipă și stârnește hohote proaspete, când însă veselia e în toi, câteva cuvinte sunt de ajuns pentru a declanșa din nou țiuitul tăios al lucidității. Pe această nonșalantă alternanță, pe acest joc etern al uitării și aducerii aminte își întemeiază prozatorul piteștean fermecătoarele fragmente. În acest balansoar i-a urcat, prietenește, pe cei prezenți la Tradem, în 10 decembrie 2013, coborându-i la tristețe și urcându-i printre îngeri, punându-le în față inevitabilul întâlnirii cu "doamna aceea", ambalat însă agreabil, în umor și solidară, empatică plăcere intelectuală. „Să vorbim despre moarte și să putem să râdem”, cum ofta cineva la ieșire.

(Puteți citi aici fragmente din cartea în lucru a lui Dumitru Augustin Doman)

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Un Sebastian de secol nou

 

Emil Boroghină a devenit regizor cu Jocul de-a vacanța. Promoția Ramonei Drăgulescu, a Ralucăi Păun, a Ginei Călinoiu și întregii echipe, una pregătită de Ilie Gheorghe, încheiat studenția cu Jocul de-a vacanța. Cu foarte mulți ani în urmă Naționalul craiovean a adus pe scenă Steaua fără nume în regia lui Șerban Puiu. Dar piesele scrise de Mihail Sebastian au devenit tot mai rare. Așa cum și ale lui Camil Petrescu au dispărut de pe afișele noastre.

libelula5Spectacolul-lectură cu piesa lui Cornel Mihai Ungureanu, Ultimul dans al libelulei îmi pare că fost un puternic revelator din mai multe puncte de vedere. Că prozatorul cunoscut pentru Treptele din fața casei ori Noi, doi-trei la zece mii este mai de curând și dramaturg, fanii săi aflaseră deja. Acesta a fost prilejul pentru publicul larg și pentru oamenii de teatru să vadă.

Piesa a fost aleasă inspirat, ca reprezentativă, din buchetul de piese aflate deocamdată în portofoliul autorului, dincolo de faptul că a obținut locul trei la Festco, Festivalul Comediei Românești, în 2013.

libelula1Pe de-o parte impune un grup de personaje care amprentează puternic un microcosmos, o lume în care se împletesc sumedenie de povești. E vorba de personaje pe care-ți dorești a le revedea în diferite ipostaze, așa cum oamenii cunoscuți din jurul nostru trăiesc fel de fel de povești. Cornel Mihai Ungureanu propulsează acest grup de personaje cu propria lor istorie, cu 'independența' lor de mișcare și de rostire. Cititorii amintiți mai înainte au regăsit în piesa de acum semnalele trimise mai demult, de la volumul Recreații cu Babi.

Acum este vorba de impactul unei afirmări depline a acestor personaje. Jocul, pentru că putem spune așa, chiar dacă mai reținut și simplificat, adaptat unei, totuși, lecturi a piesei, a scos în evidență nu doar calitatea textului dramaturgic, ci și farmecul unui asemenea tip de spectacol. A fost, într-un fel, o readucere aminte a faptului că oamenii au nevoie de genul acesta de teatru. Reacțiile publicului au fost elocvente, cum nu prea s-au mai văzut de ani de zile. Apoi am citit ceva similar pe chipurile actorilor. De mult nu i-am mai văzut atât de bucuroși de joc. Fiecare și-a construit personajul său, croit pe o tipologie și venind cu propria sa amprentă.

libelula4Ilie Gheorghe a cucerit publicul prin gesturi, apariție și abordarea detaliilor, mai ales că a dezvoltat în relația cu un 'personaj' nevăzut, Dom Director, pisica a cărei personalitate ne este revelată în tandem cu personajul Matei.
Mirela Cioabă a strălucit, s-a jucat și a inventat, în rolul Păsărel, cu sclipiri în ochi cum de mult n-a mai avut.
Tamara Popescu,în rolul Sanda, a fost pivotul, un personaj discret dar care se dezvăluie ca strategie în timp.
Geni Macsim, în rolul Madam Fitil, a fost și ea exuberantă, a avut de jucat pe profilul său de energie cum nu i-a mai fost dat de multă vreme.
Constantin Cicort, legendarul Babi, s-a implicat cu trup și suflet în proiect. Acest personaj are toate șansele de a se impune în literatura română, este bogat în atitudini, expresii, sentimente și moduri de a privi lumea și viața.
Monica Ardeleanu a fost Isabela, 'libelula' despre care Animal Planet, canal TV invocat cu miez în piesă, spune multe și care în jocul general vine cu propria lumină care să revalorizeze lumina grupului celorlalte personaje.
Spectacolul a beneficiat de regia lui Mircea Cornișteanu, fapt care a cântărit semnificativ. Chiar și prezența lui pe scenă, într-un colț, ca voce din off, a avut farmec și a contribuit la reușită. Pentru că a fost cert o reușită.

libelula3Teatrul Național din Craiova a demarat astfel, în 12 decembrie 2013, proiectul 'Autorii sunt în sală', proiect menit, după cum zice comunicatul de prezentare, "să încurajeze dramaturgia contemporană românească, din dorința de a sensibiliza regizorii aflați în căutare de texte valoroase, precum și de a atrage publicul către creația dramatică autohtonă.  Proiectul este destinat prezentării în premieră pe țară a unor texte din dramaturgia originală românească a ultimilor ani". Proiectul consemnează și gradul de inedit pentru Craiova în ceea ce privește genul de spectacol-lectură. Este remarcabilă constanța unei asemenea atitudini, după ce au fost puse în scenă texte semnate de Catinca Drăgănescu și Mihaela Michailov.

Ceea ce a revelat spectacolul-lectură cu Ultimul dans al libelulei este, în opinia mea, (re)afirmarea apetenței publicului, dar și a actorilor, pentru un gen de teatru retras într-un con de umbră de ceva vreme. Au fost alte și alte valuri, dar, iată, reapare un fel de a privi poveștile. Așa cum Mihail Sebastian ilustra în interbelic un mod de a trăi poveștile, cumva în aceeași manieră avem acum un nou dramaturg de forță: Cornel Mihai Ungureanu.

Textele sale se descoperă în profunzime prin apropierea cu atenție. Dincolo de aparențe vesele sau triste există consistența unor trăiri complexe, cu gravitate și cu senin pe alocuri, într-un dozaj sofisticat. Mihail Sebastian scria ca un profesionsit pentru publicul de atunci și dintotdeauna, pentru teatrele care-i jucau piesele.

libelula6Cornel Mihai Ungureanu scrie despre oamenii timpului său, oameni cu trăsături ce trec mai departe de amprenta epocii. Am văzut un teatru de replică, un spectacol cu poveste și de pe urma căruia fiecare poate să plece urmărit de o frază cu mai multe straturi de înțeles.

Păsărel:-Când mă uit de aici văd un măr roșu în pom, dar când mă duc și vreau să-l iau nu mai e!
Sanda:- Așa s-a dus viața noastră, doamna Păsărel! Ni s-a părut că vedem lucruri care nu au fost niciodată și n-am observat ce era sub nasul nostru.

Într-un târziu, observăm.
Ce bine!

Comentarii cititori
sus

                

Gala Premiilor de jazz pe 2013 (ediția a XII-a)
PREMIILE MUZZA - nominalizări

 

1. - Muzicianul anului: Sarosi Peter, Mircea Tiberian, Cristian Soleanu, M. Popp

2. - Formația anului: G.Natsis Quartet, Sarosi Peter Trio, Sorin Zlat Trio

3. - Premiul pentru debut: Viorica Pintilie, Jazzy Bit (pentru debut la Gărâna)

4. - Revelația anului: Mihaela Alexa, Tasi Nora, Alex Mureșan, Trio S. Spanache, Blue Train, Petra Aker Quartet

5. - Confirmarea anului: Elena Mîndru, Irina Popa & The Sinners, Grupul Youvenis, Ana Cristina Leonte, Accord Vibes Trio, Cristi Gârlea Quintet

6. - CD-ul anului: Adrian Enescu-Bird in space, M.Tiberian-Liviu Butoi-Offerus, M.Popp-Margine de lume, Best Romanian Jazz 2013-Tribute to Jancy Korossy, Alex Calancea Band-The Road to Home, Trigon-Opt-i-mistic, Iulia Em-Eyes Closed

7. - Casa de discuri a anului: A&A Records, 7 Dreams și Soft Records.

8. - Managerul anului – Demeter Iosef -Tg. Mureș, M.Giura - Gărâna, C.H.J.Schmid t- Sibiu, L.Briciu-Câmpina, Simona Hodoș - Cluj-Napoca, M. Streit - Sibiu, Anatol Ștefăneț - Chișinău .

9. - Premiul de excelență - Marin Petrache Pechea.

10. - Premiul pentru blues-Nightlosers, Marcian Petrescu & Trenul de noapte, A.G.Weinberger.

Juriul este alcătuit din Radu Canarache, Anca Romeci, Olivia Sima, Liviu Zamora-membri și Alexandru Șipa - președinte

Gala va avea loc duminică 6 aprilie 2014 ora 18.30 la Hard Rock Cafe

Producător Fundația MUZZA cu sprijinul Institutului Cultural Român și a unor prieteni... (vezi site-ul www.fundatiamuzza.ro), dar lista rămîne deschisă pînă la Gală... 

Comentarii cititori
sus

Mircea Suchici

 

Constantin Julea

 

S-au împlinit 105 ani de la nașterea lui Constantin Julea.

După concertul susținut la primăria Cernătești, am fost conduși de domnul Augustin Radu, director al Școlii de Arte 'Cornetti', la Râșnicu Oghian, pentru a vedea mormântul compozitorului Constantin Julea.

În primul film se vede locul de veci al familiei și crucea de tablă de la mormântul compozitoului, pe care se distinge doar data de naștere: 8 decembrie.

Am organizat acest eveniment deoarece compozitorul mi-a lăsat cele două cvartete și trio-ul, spunându-mi „Poate-ai să mi le cânți vreodată.”

În ultimul film se vede școala din sat, care a rămas părăsită, în sat rămânând doar 9 femei și 11 bărbați.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey