Noaptea albă a cercetării. Craiova
Festivalul Național de Poezie Catalană
Noi spectacole în repetiții la Teatrul Național „Marin Sorescu”

 
sus

Xenia Negrea

 

 

Noaptea albă a cercetării. Craiova

 

noaptea cercetatorilor craiova„Și? Mai aveți trei săptămâni de vacanță!” îmi spuse, privindu-mă cu coada ochiului. Clipesc buimacă și întreb cu fața mea de uluire: „Cine? Eu?”. Mijesc ochii la rândul meu și mă întreb ce vrea să spună. Și mă luminez. Aaaa, credeți ce v-a spus președintele! „Nu, domne – intru direct în ce mă doare pe mine – nuuu e așaaa” lungesc cuvintele, căutând să-mi stăpânesc indignarea pe care o controlez de când l-am auzit spunând asemenea gugumănie. La rândul lui, omul e nițel contrariat: „Cum nu e așa? Nu sunteți în vacanță? Parcă la 1 octombrie începeți, nu?”. Îmi spun că trebuie să mă detașez (eu, în general, nu mă detașez), că omul, în principiu, nu are vreo vină în afara, eventual, comodei superficialități. Păi nu le-a spus însuși președintele cât de slab e învățământul românesc, cum profesorii sunt plătiți la oră, la cele câteva orișoare pe săptămână pe care le prestează în școlile patriei? L-a contrazis cineva? N-a spus el că despre păpădie poți învăța de pe net? Ce mă tot mir atât?

noaptea cercetatorilor craiovaN-am mai dormit omenește de nici nu mai știu când. Nu doar chestiunile personale îmi dau nopți albe, cât mai ales cele profesionale. Și nu atât lupta obișnuită cu mine însămi de a rezista valului de nebunie (că nu mai am cuvinte) iscat de politicienii interesați de voturile de prin învățământ, incapabili, iată, să înțeleagă ce e acela învățământ, nu atât sălile sordide – atunci când sunt, lipsa desăvârșită a dotărilor, nu atât multele ore de voluntariat îmi alimentează creierul cu nopți albe, ci pregătirea pentru a veni în fața învățăceilor.

Iar unii universitari români chiar fac și cercetare. Încerc să-mi găsesc un ton limpede. Sunt mulți în țara asta, în regiunea asta, în județul ăsta care publică în reviste în care nu contează alte chestiuni în afara celor științifice. Pentru cine nu știe la ce mă refer, să mă întrebe. Sunt mulți prin locurile astea a căror cercetare se și concretizează – nu doar în sfera experimentului, ci chiar și a rezultatului.



noaptea cercetatorilor craiovaMă plîngeam data trecută în Prăvălie că a venit toamna și că ce tristă e în România. Și totuși, de vreo trei ani, și la Craiova (ca în alte 300 de centre universitare europene) toamna înseamnă și un fapt, un eveniment absolut spectaculos, dar atât de limitat în timp: Noaptea cercetătorilor (http://noapteacercetatorilor.eu/). După cum puteți vedea pe site, acțiunea este construită de fizicieni. După o formulă impecabilă în eficiența și spectaculozitatea ei (cum se putea altfel când e vorba de fizicieni?), s-a obținut un eveniment-școală pentru comunicatori (-i academici). Și la Craiova, de organizare și promovare s-au ocupat – excepțional – fizicienii mai ales prin conf. univ. dr. Mariana Osiac și asist. univ. dr. Mihaela Tinca Udriștioiu. Aș putea spune că este evenimentul lor și aș mai putea spune că este, dacă nu cel mai important, măcar unul dintre cele mai importante evenimente de comunicare universitară. Puhoi de lume în fiecare an – adolescenți agățați de câte o placă, de câte o cască, de câte un exponat, mai-puțin-adolescenți-și-mai-mult-tineri ironici, sfătoși, bucuroși, mai-puțin-tineri-și-mai-mult-maturi cu o încântare care joacă nițel ironia, oameni în toată firea s-au perindat și anul acesta în noaptea lui 25 septembrie în holul central al Universității din Craiova.


noaptea cercetatorilor craiovaTreci de bariera baloanelor de săpun (aș putea fiu filoloagă și să mă joc de-a simbolurile, dar bunul-simț nu mă lasă), de feeria cu gheață carbonică și vezi standuri ale unor facultăți craiovene: roboți, fel de fel de mașini, de aeromodele, microscoape, telescoape. În zona opticii văd laseri, aperturi pentru studiul difracției, prisme pentru studiul dispersiei și lentile pentru ca publicul să înțeleagă cum se formează imaginea unui obiect printr-un astfel de sistem optic. La mecanică, se determină densitatea unui lichid cu ajutorul legii lui Arhimede și se prezintă comportamentul corpurilor în lichide cu densități diferite. La electricitate se urmărește caracteristica curent tensiune pentru elemente liniare și neliniare de circuit. Mă uit cu o urmă de înțeles la niște lămâi a căror electricitate – îmi explică asistent de cercetare Mihai Stoicescu – este folosită pentru a pune în funcțiune diverse elemente de circuit. Dincolo de toate astea, n-am mai văzut atâta pasiune, atâta entuziasm (putem să ne gândim chiar la sensurile grecești ale cuvântului) profesional de nici nu mai știu când. „Nu este puțin lucru să înțelegi fenomenele fizice din jurul tău!”, îmi șoptește Mihaela Tinca Udriștioiu, alergând între două evenimente. Mă simt ca în copilărie, când îmi recalculam în minte boroboațele taman în biserică. Îmi cam venea să ies de rușine că nu înțelegeam. Și totuși, acum înțeleg ce văd și ce aud. Euforia ei este absolut molipsitoare. Intru în vorbă cu o fată – voluntar în proiect, olimpică la fizică – aflu, absolut dornică să-mi explice ce văd.

noaptea cercetatorilor craiovaNoi am venit un pic mai târziu. Perfect încrezătoare în forța de mobilizare a fizicienilor, am știut că va fi prăpăd. De lume luminată. Așa a și fost. Prietenii îmi arată încântați fotografiile. „Uite câtă lume!”.  Sunt realmente surprinși. Mie mi se pare normalitatea însăși. E deja târzior și publicul s-a mai retras. Copilul – ținut un pic mai mult treaz în numele științei – mi-aleargă fericită cât e holul de mare după baloane de săpun. Ar vrea și la mașinuțe, și la robot, și la lămâile electrice, și la optică, și la prisme ș.cl. Cei nici 2 anișori ne țin pe moment departe de o interacționare tactilă cu obiectele acestea atât de ispititoare și, e clar, de fascinante. 

Ce frumoasă și plină de sens a fost toamna lui 25 septembrie 2015! 

 

Comentarii cititori
sus

Xavier Montoliu-Pauli

 

 

Festivalul Național de Poezie Catalană

 

festival poezie catalanaCea de-a 15-lea ediție a Festivalului Național de Poezie se va desfășura între 18 și 25 octombrie la Sant Cugat del Vallès, un oraș pe lângă Barcelona, care devine în perioada menționată epicentrul poeziei catalane.

Festivalul, organizat de Institutul Literelor Catalane (ILC) și de Primăria Municipiului Sant Cugat, include peste 40 de evenimente printre care lecturi de poezie, spectacole poetice, expoziții, spectacole literare pentru copii și adolescenți, primul slam poetry și, bineînțeles, Noaptea de Poezie (Nit de Poesia), evenimentul central al festivalului la care vor participa poeți din toate teritoriile în care se vorbește limba catalană (Catalonia, València și Insulele Baleare). Vor fi prezenți autori precum: Mireia Calafell, Manuel Forcano, Sònia Moll, Josep Piera, Lluís Solà, Josep Maria Sala Valldaura și Antònia Vicens. La fel, va participa renumita cântăreață din Mallorca, Maria del Mar Bonet, însoțită de chitaristul Borja Penalba. Vor interpreta cântece și poeme catalane, spectacolul fiind conceput de poeta Àngels Gregori.

 

© Paula Bonet  Așa cum scrie directoarea Institutului Literelor Catalane (ILC), Laura Borràs „faptul că se vor sărbători 15 ani de la prima ediție a Festivalului arată că poezia catalană se consolidează (…) dar poezia este necesară tot timpul”. Timp de 15 ani, peste 250 de poeți catalani au participat la diferitele evenimente organizate astfel încât acest festival este manifestarea literară cea mai importantă din toamnă, așa cum, în primăvară, este Festivalul Internațional de Poezie din Barcelona – care a ajuns anul acesta la cea de-a treizecea ediție (eveniment la care au participat, în 2012, poetele Ileana Mălăncioiu și Svetlana Cârstean, iar anul trecut, Mircea Cărtărescu, care a participat alături de Aleksander Kushner, Mary Jo Bang, María Negroni, Antoni Clapés și Anna Montero, la Noaptea Festivalului, organizată la Palau de la Música Catalana din Barcelona, invitați de D. Sam Abrams și Teresa Colom, directorii festivalului). 

Cele două festivaluri au devenit, împreună cu Festivalul Internațional din Palma, Insula Mallorca (unde a participat anul acesta Ioan Es. Pop) și cu Festivalul Internațional din Oliva (València), cele patru puncte cardinale ale manifestărilor poetice catalane.

Pentru ediția din 2015, Festivalul Național a invitat poeți din diferite generații și stiluri dintre care numim aici pe: Màrius Sampere, Feliu Formosa, Joan Margarit, Marta Pessarrodona, Marc Romera, Mireia Vidal-Conte sau Pau Vadell. În plus, se vor organiza două omagieri: cea poetului Francesc Garriga și cea a traducătoarei și poetei Montserrat Abelló – tradusă în românește la Editura Meronia din București. Tot în cadrul festivalului, se va sărbători centenarul Roald Dahl și cincizeci de ani de la moartea lui T. S. Eliot printr-o lectură bilingvăa poemului Ash Wednesday de către D. Sam Abrams.

  

Comentarii cititori
sus

 

 

Noi spectacole în repetiții
la Teatrul Național
„Marin Sorescu”

 

De ceva vreme au început repetițiile la spectacolul Sfârșit, regia Leta Popescu. Proiectul regizoral care stă la baza spectacolului a fost declarat câștigător al celei de-a V-a ediții a concursului de proiecte regizorale inițiat de TNC. Dramatizarea îi aparține Oanei Hodade, după proza lui Florin Lăzărescu. Scenografia este asigurată de Brândușa Bălan. 
Din distribuție fac parte actorii Raluca Păun, Romanița Ionescu, Marian Politic, George Albert Costea și Cosmin Rădescu. Spectacolul este programat să aibă premiera pe 14 noiembrie, la sala „Ion D. Sîrbu”.

Regizorul grec Yiannis Paraskevopoulos se întoarce la Craiova pentru a monta un nou spectacol. După Romeo și JulietaMedeea și Lysistrata, reputatul regizor revine în mijlocul actorilor de la TNC pentru a monta o operă clasică a dramaturgiei universale: Pescărușul, de Cehov. Traducerea textului îi aparține Mașei Dinescu, scenografia - Lia Dogaru, muzica spectacolului - Manos Milonakis, asistent regie - Laurențiu Tudor. Distribuția cuprinde actori remarcabili ai TNC: Valentin Mihali, Cerasela Iosifescu, Sorin Leoveanu, Iulia Colan, Anca Dinu, Eugen Titu, Iulia Lazăr, Adrian Andone, Dragoș Măceșanu, Ștefan Mirea, Gina Călinoiu, Vlad Udrescu, Cătălin Vieru. Premiera este programată pe 19 decembrie la sala „Amza Pellea”. 

De câteva zile se află la Craiova regizorul american Peter Schneider, cel care a mai pus în scenă la Teatrul Național „Marin Sorescu” spectacolul Hotel Baltimore, ce a putut fi urmărit în stagiunea trecută. Peter Schneider va monta spectacolul Iulius Caesar, de William Shakespeare. Spectacolul va avea premiera anul viitor, în preajma Festivalului Internațional Shakespeare și va fi propunerea TNC pentru acesta. În aceste zile, Schneider supervizează un casting pentru mai multe roluri din spectacol, dar are și discuții tehnice privind montarea spectacolului care se anunță una grandioasă, cu numeroase efecte scenice.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey