Gaudeamus Craiova 2015 - dezbatere
Gaudeamus Craiova 2015 - lansare monografia Augustin Buzura, de Sorina Sorescu
Gaudeamus Craiova 2015 - interviu cu Gogu Neagoe
Gaudeamus Craiova 2015 - premianți și bilanț
Gaudeamus Craiova 2015 - vocea publicului
Gaudeamus Craiova 2015 - interviu cu Cornelia Scarlat
Varujan Vosganian - lansare de carte la Craiova
Lansare de carte - “Nopțile mele, nopți...”, de Aurelian Zisu
Gala Premiilor de Jazz, premiile Muzza pe 2014 - laureați

 
sus

Alexandra Șuțu

 

Aproape în țara mea

 

Trăim într-o țară în care nimic nu merge bine, în care sămânța corupției a fost aruncată pretutindeni cu mult timp în urmă. Trăim într-o țară cu o societate care uneori pare că luptă împotriva oamenilor care o formează, în loc să-i ajute. Cu toate aceste probleme care par nesfârșite și imposibil de rezolvat, alegem să rămânem aici și rar ne întrebăm de ce.

gaudeamus craiova 2015 dezbatere de ce mai esti in romaniaAceastă întrebare și-a găsit câteva răspunsuri la dezbaterea „De ce mai ești în România?” care a avut loc pe 25 februarie în cadrul Târgului GAUDEAMUS Craiova, ediția a XIV-a și la care au participat studenți ai Specializării Jurnalism, profesori, dar și jurnaliști (foto: Andreea Melinescu). Dezbaterea a avut loc odată cu lansarea volumului România. Starea națiunii. 2013 (Editura Pro Universitaria, București, 2014) și a fost moderată de lect. univ.dr. Xenia Negrea.

Întrebarea și-a găsit vreo douăzeci de răspunsuri. Fiecare participant și-a spus părerea sau povestea, iar cuvântul care s-a regăsit în aproape toate răspunsurile a fost „familia”, ca principal motiv pentru care rămân în țară. Dorința de a schimba societatea de azi și de a schimba cursul acestei țări spre bine este un alt motiv pentru care oamenii, în special studenții, rămân în România. Un răspuns apreciat și aplaudat de public a fost cel al Ralucăi Buzatu (studentă la Jurnalism, anul II): „Nu am plecat pentru că am principii, am valori și cred în mine, în primul rând. Înainte de a crede în cei din jur și de a-mi pune bazele în cineva, vreau să cred în mine și în ceea ce pot să fac eu. De ce să plec în străinătate? Noi românii avem tendința de a ne plânge de tot ce este în jurul nostru. Nimic nu ne convine. Chiar dacă cineva ne oferă un lucru destul de bun pentru noi, tot gasim nod în papură și ne plângem de ceva. Dacă și eu fac asta, și colegul meu și ceilalți colegi ai mei și dumneavoastră, toți facem asta, atunci de ce nu ne facem bagajele și plecăm toți în străinătate? În România cine rămâne?”

Cadrele didactice au intrat în joc și au venit cu diverse răspunsuri, au povestit mici întâmplări care au influențat într-un fel sau altul șederea lor în România. Ionuț Răduică a povestit că a avut „un profesor care mi-a spus că niciodată nu voi mai putea gândi într-o altă limbă decât română. Mi s-a părut că sună așa de categoric, încât mi s-a părut că nu are niciun sens să mai rămân într-o altă țară”. În susținerea celor care vor să plece la un moment dat și să se stabilească în altă țară, a venit prof. univ. dr. Ștefan Vlăduțescu, care le-a spus acestora în stilul său unic „Dacă vor să plece departe, mai întâi să plece aproape”.

Optimismul celor care încă sunt în România și credința acestora într-o viață mai bună a fost redat și de Mihnea Socol (anul III, Jurnalism): „M-am gândit și am vorbit cu mai mulți colegi de acolo, din Franța, unde am vrut să dau și eu, și spuneau că viața nu e chiar așa de roz cum ne-o imaginăm noi. Din punctul meu de vedere, partea financiară contează, dar nu atât de mult, mai degrabă contează să fii bun pe ceea ce vrei să faci și cred că să faci  ceva bun poți în România și să te afirmi. Pentru că și aici sunt oameni care văd că poți și îți oferă o mână de ajutor. Eu consider că de putut se poate face, mai greu ar fi la tine, să îți dai drumul, să vezi ce poți să faci și dacă îți place, să dai bice.”

Unii luptă, alții se complac

Suntem mulți cei care ne dorim ca România să fie „o țară ca afară”, să nu mai fim nevoiți să fugim, să părăsim familii, prieteni și pământurile natale, iar toate dorințele noastre devin un ideal, pentru care luptăm, iar lupta este continuă, pe care nu oricine alege să o ducă. Cei care nu se regăsesc în România și nu au un ideal care să se identifice cu această țară aleg să plece și să trăiască o altă viață printre străini. Din ce în ce mai mulți tineri aleg să plece în străinătate, optând pentru universitățile de acolo, deoarece nu mai văd potențial în cele de aici. Întrebată de ce aleg tinerii această variantă, Xenia Negrea răspunde: „Pentru că țara lor îi gonește”.

Problemele lansate nu au fost neapărat rezolvate, însă s-au răspuns la întrebări rar puse și puțin mediatizate, iar cel mai mare beneficiu e faptul că oamenii au putut să își exprime părerea în spațiul public, indiferent de statutul profesional și social pe care îl au. 

Comentarii cititori
sus

Alexandra Șuțu

 

După ani și ani, monografia Buzura

 

Unul dintre evenimentele Târgului Gaudeamus Craiova de anul acesta a fost lansarea volumului Romanele lui Augustin Buzura. O lectură metacritică,de Sorina Sorescu.

Evenimentul a fost moderat de Nicolae Marinescu (director al editurii Aius), care și-a declarat susținerea pentru temerara Sorina Sorescu, cea care și de această dată pornește pe drumuri de nimeni umblate: „Eu zic că este un început care trebuie luat serios în considerație”, a spus Marinescu.

cm popa, sorina sorescu, monografie buzuraCriticul Constantin M. Popa a ironizat-o ușor pe Sorina Sorescu, o „autoare care se grăbește încet”. Despre rezultatul acestei grabe lente, însă, a avut doar cuvinte de laudă: „Este o carte absolut necesară, cea pe care o prezentăm acum. De ce este importantă și de ce este necesară? Pentru că apare într-un moment în care se manifestă evident o criză a valorilor și această carte ne dă speranța în restaurarea autorității critice care a intrat și ea în disoluție.” 

Conf. univ. dr. Ștefan Vlăduțescu, o prezență rară în spațiul public, și-a construit discursul în jurul îndemnului: „Întrucât o carte nu se poate lansa singură, venim noi să o lansăm. Orice lansare de carte este o mică sesiune de îndemn. Îndemnul nu este un lucru nou, el face parte din viața noastră. Părinții ne îndeamnă să fim cuminți, profesorii ne îndeamnă să învățăm, preoții ne îndeamnă să credem, toată lumea ne îndeamnă câte ceva”.

După o scurtă istorie a cuvântului și o mică poveste despre Aristotel și Alexandru cel Mare, profesorul a revenit asupra cărții și a susținut în discursul său îndemnul la lectură pentru volumul lansat. Acesta a adus și argumente pe care le-a numit „îndemnuri implicite”, iar unul dintre ele a fost: „Subiectul cărții, romancierul Augustin Buzura, este de asemenea un îndemn implicit prin el însuși”.

Invitatul a spus câteva cuvinte și despre autoarea volumului, pe care a caracterizat-o ca fiind „un critic semnificativ în peisajul Olteniei actuale”.

monografie buzura de sorina sorescuSorina Sorescu a avut ultimul cuvânt. Scriitoarea și-a povestit gândurile pe care le-a avut înainte de a lansa cartea, incertitudinile care au provocat-o câțiva ani: „Cartea s-a scris greu și a apărut întârziat, am terminat de scris acum vreo 6 ani și încă nu mi se părea momentul potrivit, nici critic, nici în plan universitar, pentru a ieși pe piață cu o monografie despre Augustin Buzura”.

Volumul a apărut la Editura Aius, cu sprijinul AFCN, și reprezintă cel mai important despre personalitatea literară (și implicit biografică) a unei semnături cel puțin controversate în perioada postdecembristă. 

Comentarii cititori
sus

Dom’ne, îți mulțumesc pentru caricatură

 

gogu neagoeCaricaturistul Gogu Neagoe, în vârstă de 38 de ani, a exersat cu creionul în mână de când se știe. Membru al Asociației Caricaturiștilor Profesioniști din România, și-a expus lucrările la târguri și expoziții din țări de peste ocean, ca SUA, Japonia și Mexic, dar și din Europa. Autor a numeroase caricaturi inspirate după politicieni și celebrități din țară și de peste hotare, astăzi e invitat frecvent la expoziții și diverse evenimente ca să realizeze portrete șarjate făcute pe loc. Om modest, dar cu multe realizări în spate, consideră că munca lui este mai importantă decât vorbele.

Irina Busuioc: Cum analizați proporțiile feței atunci când doriți să caricaturizați pe cineva?

Gogu Neagoe: Întâi radiografiez fața omului și după aceea încep cu părul, cu fața, indiferent cum aș face. Ori încep cu gura, ori încep cu nasul, tot același lucru e. Nu sunt anumite proporții care trebuie respectate, ca la portret. Portetul e ceva, caricatura e altceva. Cei mai mulți oameni, când văd că un caricaturist lucrează la un desen, zic: „Da, portretul e mai greu decât caricatură”. Nu, e greșeală aici. Caricatura e mai grea ca portretul. La caricatură, trebuie să prinzi anumite trăsături ale omului, în special cele care ies în evidență.

I.B.: De care dintre caricaturile realizate până acum sunteți cel mai mândru?

G.N.: (surâde mândru) Nici nu știu. Poate de acelea de la început, de când eram mic. Sau când caricaturile mele apăreau în ziare centrale, prin anul ’94. Ziare ca Adevărul, România liberă. Publicam lucrări cu persoane politice, în special, pe post de caricatură de presă. Cu Ion Iliescu, Constantinescu și alții. Majoritatea caricaturiștilor se perfecționează prin moaca politicienilor. După ce că vin cunoscuți din mass-media și sunt caricaturizați  prin vorbe, artiștii îi șarjează și prin imagine.

I.B.: Care dintre ele v-a furat cel mai mult timp?

G.N.: O caricatură durează de la 2 minute până la o oră. Primele sunt ocazionale, realizate pe loc, iar ultimele sunt caricaturi făcute la comandă.  Sunt multe personalități din lumea actoriei, filmului, ca Val Kilmer, George Clooney pe care le-am desenat. Toate acestea au fost cerute pentru revistele la care colaboram, plus că trebuiau să fie de calitate bună. Aveam de făcut câte cinci lucrări pe săptămână.

„Dacă omul l-a văzut în ziar și l-a cerut, i l-am dat.”

I.B.: Care lucrare a reprezentat cea mai mare provocare?

G.N.: Caricaturile politice. Am primit și telefon, de multe ori, de la cei desenați de mine: „Dom’ne, îți mulțumesc pentru caricatură. Pot să obțin și eu o copie după original?” I-am spus, în schimb, că pot să îi dau originalul. Dacă omul l-a văzut în ziar și l-a cerut, i l-am dat. Prin asta, a venit și publicitatea pe care mi-am făcut-o.

I.B.: Atunci când omul de rând privește caricatura dumneavoastră, recunoaște mâna artistului Gogu Neagoe?

G.N.: Da, se vede diferența între caricaturile altora și cele făcute de mine. Eu dacă mă duc la un salon de caricatură, văd stilul omului: „Asta-i caricatura mea. Asta-i caricatura lui”. Diferența este că eu fac, în special, portrete șarjate. Lucrez în alb-negru, dar și în color, mai mult dau în caricatură spre portretistică.  Acestea sunt căutate. Sunt și alți caricaturiști de presă care nu prea aduc venit. Cel de presă, obișnuit, stă acasă ori la birou, dar își ia salariu lunar. Dar eu, dacă fac caricatură de portret și sunt chemat la un eveniment, am luat 1.000 sau 10.000 de euro. Ăia sunt banii.

I.B.: Care a fost cea mai mare reușită din cariera dumneavoastră?

gogu neagoeG.N.: Când am avut expoziție de caricatură la Los Angeles,  asta fiind prin anii 2000. Am participat mai mult cu caricatură de presă, ale oamenilor cunoscuți din întreaga lume: foști președinți, ca George Bush, miniștri, actori din lumea filmului, ca Brad Pitt, de exemplu. I-am mai făcut, odată, caricatura lui Lady Gaga, când a fost în Bucrești, și i-am dăruit-o personal.  Am stat la o discuție undeva, la o masă cu circuit închis.

Eu am mai colaborat și cu poliția, le făceam portrete criminalistice. Portret robot. De obicei, Ministerul de Interne apelează la un grafician, care se ocupă cu portretul robot. Chiar dacă au ei graficieni în dotare, tot la caricaturiști apelează.

„...1.000 de euro e bine?”

I.B.: Dar cea mai mare dezamăgire?

G.N.: Am avut o dezamăgire, într-un an în care n-am avut nici un eveniment. A trecut și luna februarie, și iulie, și n-am avut nimic. Asta se întâmpla acum vreo doi ani. Și după aceea un tip m-a sunat și m-a întrebat: „Tu poți să faci caricaturi la nuntă?”. Iar eu i-am răspuns că da, pot, și l-am întrebat de prețul pe care mi-l oferă: „Hai, și tu, acolo, câți vrei. 1.000 de euro e bine?” Pentru mine a fost o bucurie!

I.B.: Care sunt artiștii caricaturiști pe care îi admirați cel mai mult?

G.N.: Sunt mai mulți caricaturiști francezi, care au stilul spre arta plastică, ei caricaturizează în mod diferit, au un stil anume, care dă mai mult spre grafică de ziar. Din România, Ștefan Popa-Popa’s, Gabriel Bratu.

I.B.: Dacă dumneavoastră ați fi fost unii dintre jurnaliștii de la Charlie Hebdo, în ziua atentatului, și ați fi scăpat cu viață, v-ați fi continuat activitatea profesională?

G.N.: Nu, n-aș face-o. Și în religia musulmană există festivaluri de caricatură, dar nu înțeleg de ce s-a întâmplat asta. Până la urmă, fiecare popor se simte jignit, dar și reacția celor jigniți a fost exagerată. Ar fi la fel de jignitor dacă eu aș publica o fotografie cu Madona dezbrăcată într-un ziar central din București.

„Sunt o persoană care acceptă critici, până la urmă”

I.B.: Vi s-a întâmplat vreodată ca un client să vă spună:  „Nu-mi place lucrarea!” Dacă da, cum ați reactionat?

G.N.: Da, mi s-a întâmplat, și n-am reacționat într-un fel. I-am dăruit altă caricatură, făcută de la zero. Pentru că persoana care mi-o ceruse avea un eveniment în ziua următoare și trebuia s-o dăruiască unor parteneri. Până la urmă, omul investise câteva mii de euro pe lucrări, cu ramă, cu tot. M-ar fi deranjat, în schimb, dacă mi-ar fi zis: „Nu îmi mai faceți alte caricaturi și dați-mi banii înapoi”. În contractul pe care îl fac cu clientul, dacă el se răzgândește, banii nu se mai înapoiază. Sunt o persoană care acceptă critici, până la urmă.

I.B.: Ce mituri spune lumea despre caricaturiști?

G.N.: Sunt și alți caricaturiști cu nume, care nu știu să deseneze. Se duc pe la festivaluri, iau bani degeaba, și-și zic: „Bogdaproste, că am luat și eu banii ăștia, că tot n-am salariu pe lună”. Fac ei niște papițoaie și se autodenumesc caricaturiști. Un adevărat caricaturist e cel care stă la masă și face zilnic câte cincizeci-două sute de lucrări. Și care exersează în fiecare zi.

I.B.: Cum vă percep ceilalți artiști din breaslă?

G.N.: Eram la un festival de caricatură de la Gura Humorului. Și acolo un domn de 50-60 de ani a stat numai lângă mine. Se tot întreba omul „Fir-ar să fie! De unde l-a adus Primăria pe olteanul ăsta?” După aceea, după ce am terminat eu o lucrare, m-a invitat să fac caricaturi salariaților lui și am acceptat. Pentru cele treizeci de caricaturi, realizate de mine, am primit 800 de euro. Eu îmi văd de creionul meu, iar el... de vorbele lui.

Interviu de Irina Busuioc

Comentarii cititori
sus

Diana Zuican
Alexandra Stan
Aura Șerbănică

 

 

La GAUDEAMUS răsfoim cărți și decernăm premii

 

festivitate inchidere gaudeamus craiova 2015Duminică, 1 martie, a avut loc încheierea oficială a ediției a XIV-a a Târgului de carte GAUDEAMUS, eveniment organizat de Radio România, în parteneriat cu postul Radio România Oltenia – Craiova în perioada 25 februarie - 1 martie, la Teatrul Național „Marin Sorescu”.

La festiviate au participat Alexandru Mogoșanu, managerul Radio România Oltenia Craiova, Cristian Spulbăr, președintele Rotary Club Craiova și conf. univ. dr. Gabriel Coșoveanu – președinte de onoare al Târgului de Carte GAUDEAMUS. Gazda evenimentului a fost Ioana Lădaru, redactor-șef adjunct Radio România Oltenia Craiova.

Spațiu restrâns, evenimente multe

În fiecare an, Târgul de carte GAUDEAMUS s-a desfășurat la începutul primăverii, însă spațiul pus la dispoziție de Teatrul Național este un impediment pentru organizatori în desfășurarea evenimentelor, fapt pentru care vor să mărească cu o zi durata lui. „Cred că trebuie să mărim cu o zi durata târgului. Acest spațiu fizic nu ne permite să se vorbească și sus și jos pentru că nu se mai înțelege nimic de la nimeni și este păcat că oamenii muncesc și trebuie să punem în valoare acest lucru, acesta este rolul nostru de informare, de educare și de culturalizare. Să facem doar pentru spiritul comercial nu are rost și atunci noi, în special managerul va încerca să mărească cu o zi durata târgului”, a spus managerul Radio Oltenia Craiova, Alexandru Mogoșanu.

Trei trofee promise, trei diplome decernate

neagu djuvara cea mai ravnita cartePremiile Târgului GAUDEAMUS, decernate în cadrul festivității, au fost stabilite prin voturile publicului. Câștigătorilor le-a revenit câte o diplomă din partea organizatorilor. Cea mai bună editură a târgului a fost Humanitas, care a publicat, de altfel, și O scurtă istorie ilustrată a românilor, de Neagu Djuvara, carte desemnată Cea mai râvnită carte. „Ne așteptam să câștigăm. Aproape în fiecare an am luat locul I. Nu ne-am așteptat să câștigăm cea mai renumită carte pentru că nu luăm în fiecare an. Cred că ne-a ajutat oferta mare de carte, am mai adăugat în jur de 5 500 de exemplare, plus ofertele pe care le-am avut. Nu am avut nicio lansare de carte în ultimii ani pentru că, de exemplu, pe Neagu Djuvara e foarte greu să-l aduci, are 99 de ani, iar majoritatea autorilor noștri sunt ocupați, fiindcă noi avem lansări din două în două zile în librăriile noastre din București. Nu am avut de ce editură să ne temem. Ne-a fost puțin teamă pentru că în anii precedenți prețul celei mai râvnite cărți a fost de 5 lei sau 10 lei, ceea ce noi nu am adus aici”, a spus Loredana Brașoveanu, agent de vânzări Humanitas.

Locul al II-lea i-a revenit Editurii Curtea Veche: „Nu ne așteptam să câștigăm, având în vedere că nu știam că este un concurs de genul ăsta. Probabil avem cărți foarte bune și de aceea lumea caută tot ce e bun. Humanitas a fost editura de care ne-am temut, care a și câștigat, dar ne-am temut și de All, Nomina și Niculescu”, ne-a mărturisit Alexandru Țuțunaru (Editura Curtea Veche).

premii gaudeamus craiova 2015Editura Niculescu a câștigat locul al III-lea. „Nu mă așteptam să câștigăm. Chiar a fost o surpriză și mă bucur foarte mult că publicul oltean a fost alături de noi și ne-a făcut o bucurie. Poate și prețurile accesibile ale cărților ne-au ajutat să câștigăm, dar și faptul că toată lumea a putut să se înscrie la tombola noastră, care constă în două premii în valoare de 100 lei - cărți la alegerea publicului - pe care noi o facem în fiecare oraș în care mergem. Niciodată nu am mers pe premisa că au fost edituri concurente, pentru că premiul a venit din partea publicului, ceea ce a înseamnat că cititorii sunt iubitori ai editurii noastre”, a spus Mariana Tănasie, reprezentant al editurii Niculescu.

Editurile perdante, deși au venit cu oferte mai bune față de anii precedenți, au fost nemulțumite de rezultate 

"Ne așteptam la rezultate mai bune. Față de anul trecut am fost un pic în picaj. Titlurile sunt multe și ar fi trebuit să fie mult mai bine. Nu cred că e din cauza prețurilor, pentru noi avem reduceri destul de mari, 25 %, coșuri cu cărți la 5 lei, 10 lei, dar probabil  bugetul e  mai mic și fiecare îl programează pentru altceva. La anul se va diversifica colecția de istorie", a declarat Eugenia Mihai, Editura  Corint.

"Credem că puteam să câștigăm, pentru că suntem una dintre cele mai bune edituri destinate copiilor între vârsta de 7-14 ani. Nu am avut niciun eveniment, am venit doar cu noutățile cu care venim de la an la an. Nu știu de ce nu avem lansări pentru că de lansări se ocupă redacția", ne-a spus Răzvan Floria, Editura Art.

Cele mai căutate cărți

După spusele Ioanei Lădaru, cel mai mult, în acest an, s-a vândut cartea de istorie, ca dovadă că și cea care a câștigat trofeul pentru cea mai râvnită carte a târgului este o carte de istorie, apoi cărțile de specialitate, de medicină și pe locul al treliea au fost cărțile pentru copii.

Premiați prin votul publicului și prin tragerea la sorți

Tot prin votul craiovenilor, a fost premiată și presa. Cotidianul Cuvântul Libertății, TVR Craiova și Radio Sud au fost preferatele craiovenilor.

Editura Universitaria din Craiova a primit o diplomă pentru stimularea interesului pentru lectură în rândul studenților, iar Academia de Studii Economice a obținut Premiul Educația.

Câștigătorii Tombolei GAUDEAMUS, stabiliți prin tragerea la sorți a chestionarelor de vot al publicului, au fost Mihaela Păișanu, care a câștigat un sistem audio oferit de Uniunea Scriitorilor din România, Paula Eliza Axente-Duligean, care s-a ales cu o tabletă Lenovo oferită de Rotary Club Craiova, și Gheorghe Cazacu, care, la rândul lui, a primit o tabletă Lenovo oferită tot de Rotary Club Craiova.

O studentă medicinistă, pornită în căutarea unui volum de Wiliam Shakespeare, a câștigat premiul Miss Lectura, dar și o rochie din partea Casei de Modă Ilinca.

Lectură + modă = Succes

În fiecare an, la concursul Miss Lectura, Casa de Modă Ilinca a oferit o rochie, însă în această ediție a fost oferită una pictată manual cu culori profesioniste. „Nu s-a oferit o carte pentru că am vrut să combinăm frumosul cu frumusețea, cultura și educația cu frumusețea feminină. Așa că am zis că o doamnă sau o domnișoară care a vizitat târgul și care și-a cumpărat cărți merită să primească de mărțișor o rochie”, a precizat Ioana Lădaru.

castigatoare rochie tombola gaudeamus craiova 2015În urma unei selecții din partea juriului format din organizatorii târgului, Andra Stoedin a fost desemnată câștigătoarea Premiului Miss Lectura. Tânăra de 21 de ani este studentă în anul al II-lea la Facultatea de Medicină. "În timp ce căutam un volum de William Shakespeare mi s-a propus să particip la concurs. Mi-ar fi plăcut mai mult să mi se ofere o carte decât o rochie, dar având în vedere că este Premiul Miss Lectura sunt bucuroasă și pentru rochia pictată manual, pe care am primit-o din partea Casei de Modă Ilinca, și pe care o voi purta de 8 martie sau la un bal al Medicinei", ne povestește Andra Stoedin.

De cealaltă parte, Ilinca Butucea, creatoarea râvnitului premiu, ne explică: „De 14 ani particip la acest târg, dar nu cu prezentare de modă, ci în fiecare an dau premiul la Miss Lectura. Rochia oferită drept premiu pornește de la 500 lei. Vopselurile sunt speciale și nu se iau la spălat. În fiecare an am oferit o rochie, dar nu pictată”.

Proiectele de  tradiție, păstrate și în 2015

Radio România a păstrat și în acest an Campania "Cărțile se întorc acasă", care a avut ca obiectiv donarea cărților din partea expozanților (Editurile Casa Radio și Semne – Artemis) și a vizitatorilor, care vor fi destinate "de această dată unui centru de bătrâni din Craiova", după cum a precizat Ioana Lădaru. Numărul de anul acesta a depășit 1.200 de volume. De la demararea acestui proiect, din 2010 au fost donate peste 100 000 de volume bibliotecilor publice și școlare, majoritatea din mediul rural.

Un alt punct de colectare a fost amenajat de Interact Club Craiova, cu sprijinul Radio România și Rotary Club Craiova. Alte aproape o mie de volume au fost aduse la târg de public, destinatari urmând să fie copiii. „De aproximativ 5 ani, noi dezvoltăm un program de susținere a educației în comunitate și acesta este unul dintre motivele pentru care ne implicăm în Târgul de Carte GAUDEAMUS. Suntem plăcut surprinși că s-au strâns aproape 1.000 de cărți. Acestea vor fi oferite căminelor de copii din Craiova și copiilor din învățământul primar sau gimnazial din comunele limitrofe Craiovei, unde cartea ajunge cu dificultate”, a precizat prof. Cristi Spulbăr, președintele Rotary Club Craiova.

Finala locală a Concursului Național de Lectură „Mircea Nedelciu” a fost câștigată de Maria Florina Tohănean, elevă de la Colegiul Național „Carol  I” din Craiova. Locul al II-lea la acest concurs l-a obținut Anabel Orăscu de la Colegiul Național „Elena Cuza” Craiova, iar locul al III-lea a fost obținut de Olivia Voican, de la același colegiu. Premiile au constat în sume de bani oferite de organizatori pentru achiziția de cărți din târg. Câștigătoarea locului I va participa la finala națională a concursului, care va avea loc la cea de-a XXII-a ediție a Târgului Internațional Gaudeamus – Carte de Învățătură (București, 18 – 22 noiembrie ).

Elevii olteni au fost invitații de nota 10 ai Târgului Gaudeamus, care au fost premiați pentru rezultatele obținute în cadrul olimpiadelor școlare. Aceștia sunt: Izabela Tiberiade, elevă a Colegiului Național „Carol I” din Craiova, care a obținut premiul I la olimpiada internațională de limba romani, Dan Mircea Mirea, elev în clasa a XII-a la Colegiul National „Frații Buzești”, premiat cu medalia de aur la olimpiada internațională de lingvistică și cu medalia de bronz la olimpiada internațională de biologie și Dumitru Călugaru, de la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu, care a obținut anul trecut medalia de argint la Olimpiada internațională de chimie și medalia de aur la Olimpiada internațională de chimie „Dimitri Mendeleev”.

În cifre, Târgul de carte din acest an a înseamnat 64 de expozanți, 13 000 de vizitatori, 40 de standuri și 82 de evenimente - lansări de carte, dezbateri, întâlniri cu elevi și studenți, cu oamenii de cultură ai zonei.

Comentarii cititori
sus

Aura Șerbănică
Alexandra Stan
Diana Zuican

 

Fusei la târg să cumpăr o carte

 

gaudeamus craiova 2015Craiovenii au vizitat în număr mare Târgul de carte Gaudeamus 2015. Bugetul a variat în funcție de nevoile fiecăruia. În ultimele zile ofertele i-au atras pe cititori. Cei mai mulți se înghesuiau la coșurile cu cărți la 5 lei, dar si la ofertele 2 plus 1. Vizitatorii târgului au cheltuit în medie 100 lei. Majoritatea oamenilor au fost mulțumiți de organizare, însă s-au auzit și voci dezamăgite de numărul mic al editurilor prezente și de lipsa noutăților.

Am stat de vorbă cu mai mulți vizitatori Gaudeamus și i-am întrebat:

Care este editura și cartea preferată?

Câți bani ați cheltuit la acest târg?

Ce le-ați recomanda organizatorilor?

Cîrstea Ioana, mediator asigurări
Editura mea preferată este Humanitas, chiar și fără lansări de carte, pentru cărțile lor și pentru tematica abordată. Una dintre cărțile mele preferate este Ecaterina cea Mare, de Simon Dixon. Prețurile sunt foarte bune. Am cheltuit în jur de 400 lei; nu pot să fac o comparație cu anii anteriori pentru că nu rețin.
Pentru organizatori nu am recomandări, se descurca ei mai bine.

Ana-Maria Demetrian, profesor universitar, limba engleză
Editurile preferate sunt Cambridge, Oxford și Herald. Îmi plac cărțile de gramatică, cele care sunt axate pe specialități. Am cheltuit 2000 de lei, cam aceeași sumă ca anul trecut. Prețurile mi se par mari pentru un profesor, dar dacă nu investești, nici nu ai cum să te dezvolți. Le-aș recomanda organizatorilor să aducă mai multe oferte pentru profesori și mai ales când se cumpără așa de mult, 10% mi se pare o nimica toată față de cât investește un profesor. Trebuie să fie mai deschiși către noi, iar noi, la rândul nostru să putem ajuta studenții.

Ramona Ghiță, Colegiul Național „Frații Buzești”
Îmi place seria Twilight. Am alocat în jur de 100 de lei pentru acest târg. Prețurile sunt accesibile la unele cărți.
Le-aș recomanda organizatorilor să vină cu mai multe promoții.

Mimi Ghiță, pensionară
Nu prea mai cumpăr cărți în ultima vrme, dar vin mereu la Gaudeamus. Nu am o  editură preferată, nu prea sunt pasionată de cărți, aș vrea o carte de muzică. Am alocat 50 lei, mai mult nu am. Costurile sunt rentabile, nu sunt mari.
Organizatorilor le recomand să vină la Craiova de două ori pe an, primăvara și toamna.

Dana Dobre, masterandă
Editura preferata din cele prezente la târg este All, pentru varietatea lucrărilor expuse. De obicei, citesc beletristică, romane. La acest târg am cheltuit 100 lei. Prețurile sunt bune, mai ales că în ultimele zile au fost reduceri la cărțile importante și am zis să profit să cumpăr mai multe la un preț rezonabil. Mi-ar plăcea să vină mai multe edituri, de exemplu editura Polirom nu am vazut-o.

Marina Bucă, studentă Facultatea de Drept și Științe Sociale
Îmi plac cărțile polițiste ale Camillei Lackberg, de la Editura Trei. Vin în fiecare an la târg, prețurile sunt acceptabile, se găsesc și oferte, dar sunt și unele prețuri piperate pentru un student. Anul acesta am cumpărat cărți doar de 100 lei. Pentru oganizatori aș sugera să aducă mai multe edituri, pentru că pe multe nu le-am găsit și sunt destul de dezamăgită. 

Comentarii cititori
sus

Dacă în România nu s-ar citi n-ar mai exista târgul de carte,
iar editurile nu ar mai tipări sute de titluri în fiecare an

 

Am întâlnit-o pe doamna Cornelia Scarlat, specialist marketing, membru al echipei Gaudeamus, la un stand mai rezervat, care era intens implicată în derularea activităților de la târg.

Mădălina Irodia: Care sunt cele mai mari provocări de care va loviți în organizarea unui astfel de eveniment?

cornelia scarlatCornelia Scarlat: Una dintre provocările legate de organizarea acestui târg este de a acoperi la maximum spațiul pus la dispoziție, lucru pe care l-am și făcut și pot spune că suntem aproape de limita maximă, aici la Craiova. Încercăm să aducem expozanți și din restul țării, asigurându-le transportul, cazarea și diurnele. În momentul în care reușim acest lucru înseamnă că și târgul nostru este foarte bine organizat, acest lucru fiind confirmat și de longevivitatea acestuia, anul acesta aflându-ne la cea de-a- XIV-a ediție. A fost un succes faptul că au apărut participanți noi, iar asta înseamnă că ecourile au mers către editori și aceștia și-au dat seama că se merită să vină la Craiova. Sperăm ca și anul viitor să fim la fel de capabili și să aducem în continuare  participanți noi.

M.I.: Între ce vârste ați putea încadra publicul doritor de astfel de evenimente?

C.S.: Noi facem anumite statistici, cel puțin la târgul de la București, de unde rezultă că publicul nostru este format în mare parte din elevi, studenți și din persoane adulte în jurul vârstei de 50 de ani, dar să știți că am văzut și pensionari care vin cu plăcere și chiar petrec multe ore la noi în târg. Totuși, vizitatorii sunt în mare parte tineri și ne bucurăm, mai ales pentru că în România s-a lansat ideea că nu se mai citește. Ori de câte ori am ocazia îmi permit să combat această idee. Dacă în România nu s-ar citi n-ar mai exista târgul de carte, iar editurile nu ar mai tipări sute de titluri în fiecare an.

M.I.: Ce face „Gaudeamus” pentru a atrage publicul tânăr?

C.S.: În campania pe care o facem ne adresăm în primul rând elevilor și studenților, astfel distribuim afișele și pliantele noastre în școli, în campusuri universitare și în zonele pietonale. Bineînțeles că avem și spoturi în care îi anunțăm să ne viziteze, dar cel mai mare succes îl are campania pe  internet, unde avem și o pagină de Facebook. Prin statisticile pe care le facem la finalul evenimentului întrebăm oamenii de unde au aflat de târg. Pe lângă mass-media, care evident ne este alături, cei mai mulți răspund că au aflat de pe internet, de unde reiese că cei mai mulți dintre vizitatori sunt tineri.

M.I.: Cât de receptivi sunt vizitatorii în legătură cu donațiile de carte către bibliotecile rurale?

C.S.: Îmi place că mi-ați propus acest subiect pentru că în primii ani erau mult mai receptivi. Anul acesta avem destul de puține cărți adunate și îmi pare rău că este așa. Sunt biblioteci rurale și chiar școlare care au mare nevoie de cărți. Noi avem un proiect pe care îl desfășurăm în toată țara și dorim să susținem cultura în mediile rurale. Avem numeroase destinații unde trebuie să ajungă cărțile, însă de 2 ani încoace se strâng tot mai puține exemplare. Din acest motiv fac un apel oamenilor interesați, cei ce pot să se lipsească de o carte, două, să le aducă la târg pentru că noi le dăm mai departe celor care au cea mai mare nevoie de ele. În mediile rurale nu trebuie să lipsească șansa de a te cultiva și sincer vă spun că sunt foarte apreciate aceste gesturi.

M.I.: Ce diferențe sunt între târgul din Craiova și cel din alte părți?

C.S.: Nu sunt diferențe majore. Diferă locația și poate publicul, dar și în alte părți tot tinerii sunt cei mai interesați. Târgurile noastre au deja o istorie foarte frumoasă, toate au evoluat de la o ediție la alta, niciun târg nu a dat înapoi chiar dacă au existat și vremuri mai grele pentru toată lumea. Diferențe ar fi între târgurile din țară și cel de pe litoral, acolo unde oferta de cărți trebuie adaptată pentru lectura de vacanță. Aceasta ar fi singură diferența, în rest, oferta editurilor este aceeași peste tot, publicul este același, noi, suntem aceiași.

Încă din copilărie părinții au un rol important în stimularea interesului pentru lectură

M.I.: Ce lipsește târgului din Craiova?

C.S.: N-aș putea spune că îi lipsește ceva anume. Târgul din Craiova este un târg extraordinar ce se  remarcă prin mulți oameni de cultură care vin să-și desfășoare lansări și evenimente. Spațiul de care dispunem în perioada târgului este acoperit la maxim, iar evenimentele sunt atât de numeroase încât nu am mai putea strecura și altele. Avem public, avem mulți expozanți, avem manifestări și cred că lucrurile merg conform așteptărilor noastre.

M.I.: Cum ar suna în viziunea dumneavoastră un apel pentru oamenii care, aparent, nu sunt interesați de lectură? Cum i-ați convinge să deschidă o carte?

C.S.: Este o întrebare foarte interesantă. Unui copil trebuie să-i dai cartea potrivită, în așa fel încât să-l atragă. Încă din copilărie părinții au un rol important în stimularea interesului pentru lectură. Dacă îi dai unui copil o carte greoaie și plictisitoare pentru el va fi aproape imposibil de digerat. Un copil poate fi motivat cu ușurință să citească, trebuie doar ajutat să descopere ce subiecte îi captează interesul și imaginația. Unui adult, în schimb, îi este mai greu din cauza unui caracter mai puțin elastic. Pentru a-ți deschide apetitul pentru lectură trebuie stabilit, mai întâi, care sunt lucrurile ce te atrag în viața de zi cu zi. Odată ce ai realizat ce subiecte îți stârnesc interesul, dorința de a citi va veni de la sine. Dacă citești o carte care ți-a plăcut în mod deosebit, probabil vei dori să o citești și pe-a doua, și pe-a treia, și încetul cu încetul îți vei putea alege corect domeniile în care vei dori să profesezi și astfel toată informația acumulată îți va deveni  utilă. Ca și în muzică, dacă vrei să înveți pe cineva să asculte muzică clasică trebuie să-i dai sa asculte opere ușoare și plăcute. La fel e și în lectură. 

Interviu de Mădălina Irodia. Foto: gaudeamus.ro

Comentarii cititori
sus

 

Lansare de carte - Varujan Vosganian - la Casa Băniei

 

Varujan Vosganian și-a lansat vineri, 2 aprilie 2015, la Casa Băniei din Craiova, volumul Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri, apărut recent la editura Polirom. Oficiile de gazdă le-a făcut șeful Secției de Etnografie (Casa Băniei) din cadrul Muzeului Olteniei, Cornel Bălosu, la întâlnire fiind prezent un public numeros și mulți scriitori craioveni. A spus câteva cuvinte, în deschidere, și Gabriel Chifu, revenit acasă, după cinci luni, pentru a onora acest eveniment. Despre scriitorul Varujan Vosganian, despre cărțile sale – în special despre cea mai recentă - au vorbit apoi, pertinent și aplicat, criticii literari Gabriel Coșoveanu și Gabriela Gheorghișor. Nu a lipsit, desigur, cuvântul autorului.

Și ca să nu spunem o poveste incompletă și subiectivă, îi invităm pe cei care au timp și curiozitate să afle cum a decurs evenimentul să urmărească înregistrarea video de mai jos.

 

Comentarii cititori
sus

 

Aurelian Zisu și-a lansat volumul "Nopțile mele, nopți..." 

 

Aurelian Zisu și-a lansat volumul de versuri Nopțile mele, nopți..., vineri, 3 aprilie 2015, în sala Nicolae Romanescu a Bibliotecii Județene Alexandru si Aristia Aman din Craiova. Au vorbit despre carte si despre autor: Constantin M. Popa, Petrisor Militaru si Gabriel Cosoveanu. Mai mulți elevi și poetul Aurelian Zisu au citit din cartea sa de versuri. Moderatorul întâlnirii a fost Nicolae Marinescu, directorul Editurii ”Aius”, la care a apărut volumul. Puteți urmări imagini de la eveniment urmând linkul de mai jos.

Comentarii cititori
sus

 

Laureați ai Galei Premiilor de jazz – premiile Muzza pe 2014

                      

galaJuriul alcătuit din Olivia Sima-realizator și prezentator SRR, Anca Romeci - realizator și prezentator - SRR, Radu Canarache - jazz fan, Alex Revenco - jurnalist și Alexandru Șipa - președintele Fundației MUZZA și președintele juriului, întruniți în data de 22 februarie 2015, au decis lista cu laureați ai Galei Premiilor de jazz-premiile MUZZA pe anul 2014 după cum urmează:

1-Muzicianul anului: nominalizați - Adrian Enescu, Elena Mîndru, Florin Răducanu, Sorin Zlat.

laureat - SORIN ZLAT - pentru rezultatele de excepție în anul precedent, finalist în concursurile de la Montreux, Birmingham, premiat la Lille-Franța și Premiul II la Vilnius (premiul I nu s-a acordat), cel mai valoros recital în „Promenada Jazz Festival”, prezențe aplaudate în cluburi din țară și  Ronnie Scott din Londra

2-Formația anului: nominalizați BALAKO, Jazzappella, Florin Răducanu, Sarosi Peter, Sorin Zlat

Laureată - trupa BALAKO - pentru concertul de debut în această formulă pe terasa de la Promenada Mall, prezențe de succes la North Sea Jazz Festival Haga, Sibiu și Timișoara, Budapesta Rock Festival și realizarea unui prim CD reușit intitulat COLOURS

3-Revelația anului: nominalizați - Alex Mușat & Kilroy’s, Aylin Cadîr, grupul C.A.L.I., Trio Moonlight Shadow, Voland Szekely

Laureați - ALEX  MUȘAT & KILROY’S - pentru recitalurile de succes în București, Cluj, Timișoara,  C.A.L.I. QUARTET - pentru MARELE PREMIU obținut la concursul Sibiu 2014 și TRIO MOONLIGHT SHADOW pentru recitalul revelație la festivalul Sângeorz Băi 2014

4-Confirmarea anului: nominalizați - Mihaela Alexa, Tasi Nora, Alex Constantin, Ramona Horvath, Constantin Mirea Quartet

Laureați - MIHAELA  ALEXA pentru recitaluri de excepție pe diferite scene de club dar mai ales pentru micro-recitalul susținut împreună cu Sorin Zlat Trio la „Promenada jazz Festival” 2014; TASI  NORA-pentru recitaluri de succes pe diferite scene de club și concert dar mai ales pentru premiul obținut la concursul Sibiu 2014; RAMONA HORVATH - pentru numeroasele recitaluri susținute îndeosebi în Franța și prima prezență a unui muzician român în festivalul de la clubul Sunset-Sunrise Paris, dar și pentru concertul organizat și susținut la Cluj-Napoca „In Memoriam Jancsy Korossy”; COSTINEL MIREA QUARTET - pentru numerosele recitaluri de club dar și pentru premiul obținut la concursul „Johnny Răducanu” de la Brăila „Cea mai buna formație” și ALEX  CONSTANTIN - pentru numeroasele recitaluri de club dar și pentru premiul obținut la concursul de la Sibiu 2014

5-CD-ul anului: nominalizați - Elena Mîndru - „Evening in Romania”, Florin Răducanu & Friends - „Jazz Standard Mood from Viena”, Basorelief - „Ploaie în Macondo”, BALAKO - „Colours”, Mario & The Teachers - „Funny Balkan”.

CD-UL ANULUI: ELENA MÎNDRU - „EVENING IN ROMANIA” - pentru compozițiile extrem de reușite, pentru inspiratele texte și aranjamente conferite atît propriilor creații cît și celor semnate de Johnny Răducanu și Marius Popp, pentru buna colaborare muzicală și artistică cu cei patru muzicieni finlandezi prezenți pe acest album.

6-Premiul pentru publicistică: nominalizați - Ioan Mușlea, Doru Ionescu, Alex Vasiliu

Laureat - IOAN MUȘLEA pentru cartea „Istoria Jazz-ului” - care dovedește o foarte bună documentare și cîteva pertinente idei proprii.

7-Premiul pentru blues: nominalizați - Alexandru Andrieș, Alex Mușat & Kilroy’s și Nightlosers.

Laureat - ALEXANDRU ANDRIEȘ - pentru numeroasele și valoroasele realizări discografice (CD și DVD) și concertistice din 2014, atît în plan muzical și literar, cît și managerial.

8-Managerul anului: nominalizați - Liviu Briciu - Câmpina, Tako Norbert - Timișoara, Marian Gîlea - Brașov, Szekely Roland - Sângeorz Băi

Laureați - TAKO NORBERT - atît pentru calitatea artiștilor invitați din țară și străinătate în Festivalul Timișoara 2014, cît și pentru excelenta organizare a acestui eveniment și LIVIU BRICIU - pentru că a dovedit atît la ediția din 2014 cât și la precedentele trei ediții ale Festivalului de jazz de la Câmpina că se poate organiza un eveniment reușit cu muzicieni îndeosebi din țară și într-o mică localitate, că și în jazz „omul poate sfinți locul”.

9-Diplome de excelență: Alexandru Cărăușu, Aurel Gherghel, Gyorgy Zolt, Iosif Viehmann, Ioan Pitty Vintilă (comentatori/promotori de jazz) pentru dăruirea și competența cu care au comentat și promovat o întreagă viață valorile jazz-ului, dar mai ales cele autohtone.

10-Premiul special al ICR - Grupul BASORELIEF - pentru puterea de a reveni pe scena de jazz cu recitaluri de valoare, cu creații proprii, cu un stil inconfundabil și mai ales pentru CD-ul „POAIE ÎN MACONDO”.

11-Premiul special al Fundației MUZZA - EDI JAK NEUMAN - pentru numeroasele prezențe pe scene de club dar mai ales pe scene de teatru, cu creații și interpretări proprii-saxofon tenor, ca și pentru atitudinea combativă pe propriul blog vizavi de activitatea din jazz-ul românesc.

Olivia Sima
Anca Romeci
Radu Canarache
Alex Revenco
Alexandru Șipa

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey