"Drumul către Unitatea Germană" - vernisaj
Comemorare Ion D. Sîrbu
Drumuri brâncușiene în 2015
Teatrul Național "Marin Sorescu" - turnee și festivaluri de toamnă

 
sus

 

 

Expoziție: Drumul către Unitatea Germană



La 3 octombrie 2015, Republica Federală Germania aniversează 25 de ani de la reunificare. Problematica Unității germane a fost adusă în data de 9 noiembrie 1989, în mod nesperat, pe ordinea de zi a politicii germane și internaționale de către Revoluția Pașnică din RDG.

Drumul către Unitatea Germană, marcat atât de negocieri interne complexe cât și de negocieri diplomatice ale celor două state, derulate pe durata mai multor luni în Germania, cu cele patru puteri învingătoare în cel de-al Doilea Război Mondial, este ilustrat de expoziția „Drumul către Unitatea Germană“.

Versiunea în limba română a expoziției va fi vernisată în data de 8 septembrie 2015, ora 14.00, la Biblioteca Națională a României (Bd. Unirii 22, București) de către ambasadorul Werner H. Lauk și directorul general al Bibliotecii Naționale, doamna Claudia Șerbănuță. Accesul presei la vernisaj este deschis.

Cu prilejul vernisării expoziției „Drumul către Unitatea Germană”, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, domnul Werner Hans Lauk, rememorează emoționantele momente de acum 25 de ani:

„Dacă ne gândim la Germania anului 1989, ne vin instantaneu în minte imaginile căderii Zidului Berlinului. Locuitori ai Berlinului de Est și ai Berlinului de Vest escaladând Zidul, stând călare pe Zid, îmbrățișându-se, beți de fericire. Și astăzi, aceste imagini mă răscolesc într-un mod deosebit. Or, în această noapte nu a căzut doar Zidul care despărțea Berlinul de Est de cel de Vest. Această noapte a netezit și calea spre reunificarea celor două state germane pe care am reușit, în final, să o sărbătorim la 3 octombrie 1990. Lunile ce au decurs între 9 noiembrie 1989 și 3 octombrie 1990 și-au pus profund amprenta asupra imaginii Germaniei în lume. Căderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989 și, implicit, căderea Cortinei de Fier care a separat atât de multă vreme statele și popoarele europene au condus și la revoluțiile și procesele de transformare ale regimurilor comuniste din Europa de Est, deschizând, astfel, și României calea spre libertate, democrație și prosperitate. Din aceste considerente, a fost dorința mea personală ca expoziția Drumul către Unitatea Germană să fie prezentată și aici, în România, într-o versiune special realizată, în limba română.”, declară domnul ambasador Lauk în legătură cu motivația deciziei sale de a aduce expoziția în România.

Expoziția Drumul către Unitatea Germană este realizată de Fundația Federală pentru Studiul Dictaturii PSUG și Ministerul Federal al Afacerilor Externe și va rămâne deschisă publicului pînă în data de 11 septembrie 2015 la Biblioteca Națională a României (Bd. Unirii 22).

 

Comentarii cititori
sus

 

 

Comemorare Ion D. Sîrbu la Teatrul Național „Marin Sorescu”

 

 

Teatrul Național Craiova vă invită să-l comemorăm împreună pe marele scriitor Ion D. Sîrbu, la împlinirea a 26 de ani de la moartea acestuia.

Miercuri, 16 septembrie, de la ora 18, la sala care poartă numele scriitorului, actorul Zoltan Butuc va susține concertul Vechi povestiri minerești, de Ion D. Sîrbu, povești de care sufletul se umple iar mintea se poate mira, cu expresia actorului, extrase din audiobook-ul cu același nume. Cu pasiunea și implicarea care-l caracterizează, cu dorința de a-i apropia pe oameni de autentica lor viață, Zoltan Butuc va omagia astfel personalitatea scriitorului, secretar literar al TNC timp de 9 ani, printr-un spectacol în care muzica și poveștile îngemănate își propun să fie ´o reverență în fața limbii române și a tainicei limbi a Basmului românesc.´

Intrarea publicului este liberă.

 

Zoltan Octavian Butuc s-a născut pe 2 iulie 1969, în Brașov. În 1995 a absolvit IATC București.

În 1993 i s-a decernat premiul pentru debut al UNITER pentru rolul din spectacolul Ora lynxului de Per Olov Enquist, jucat la Teatrul Odeon; în 1996 a primit Premiul Fundației Tofan pentru Teatru și Film. 

A interpretat roluri memorabile în spectacole din dramaturgia unor W. Shakespeare, Sarah Kane, Ernesto Sabato, Panait Istrati, Bertolt Brecht, Vlad Zografi, Carlo Goldoni, Sam Shepard, Luigi Pirandello, Ceyar Petrescu, M. Bulgakov, A. Strindberg etc. A jucat în numeroase filme românești și străine. Selectiv: Prea târziu (regia, Lucian Pintilie), Triunghiul morții (regia, Sergiu Nicolaescu), Damen Tango (regia, Dinu Tănase), Amen (regia, Costa Gavras), Ces amours la (regia, Claude Lelouch), Cendres et sang (regia Fanny Ardant), Bunraku (regia Guy Moshe), Seven seconds (regia Simon Fellows), Swenney Todd (TV), Anaconda (3 & 4) etc.

A performat în spectacole alături de maeștri ai muzicii românești: 
„Muzicǎ și Poezie Contemporană”, cu Mircea Tiberian și Paul Daian, 1997;  „Blues și Poezie”, cu A.G. Weinberger , 1998 „Îngeri în inchisoare”, cu Mihai S. Gruia, Radu Bânzaru, Grigore Leșe, Teatrul ACT, 2004; „Pentru cei care iubesc Limba Poezească, 2012 (până în prezent); „Adâncuri Vibrate” cu Adrian Naidin, 2012; „Cântece și Cânticele”, cu Maria Răducanu, 2012 (până în prezent); „Purtătorul de cuvinte”, cu Ioan Gyuri Pascu, 2013 – 2014.

 

„... am fost în mină înainte să citesc I.D. Sîrbu, grație prieteniei, a înțelesurilor deja comune asupra vieții cu cei de-acolo... Asta am văzut și tot acest aspect îl regăsesc cu mare voluptate exprimat în scrierea lui Sîrbu. O mare iubire pentru oamenii locurilor și locurile oamenilor. Un patriotism neforțat, încântător, slăvit într-o aleasă limbă română. O filosofie conținută traversează cele mai banale povestioare sau aspecte ale poveștii. Uriaș în simplitate, nefiind simplist pe niciunde…”

Zoltan Butuc  

 

 

Ion D. Sîrbu, n. 28 iunie 1919, Petrila, jud. Hunedoara – m. 17 sept. 1989, Craiova.

Prozator și dramaturg. Fiu al minerului Ioan Sîrbu și al Ecaterinei (Glaser) Sîrbu. Liceul la Petroșani; Facultatea de Litere și Filosofie (1940–1945), în cadrul Universității din Cluj, vremelnic mutată la Sibiu. Îi vor fi profesori, între alții, Lucian Blaga, Liviu Rusu, D. Popovici, Onisifor Ghibu, D. D. Roșca, Nicolae Mărgineanu; face războiul pe ambele fronturi, între două lupte își dă și câte un examen și își ia licența cu „magna cum laude” (9,71) cu teza De la arhetipurile lui C. G. Jung la categoriile abisale ale lui Lucian Blaga (1945), își pregătește doctoratul cu lucrarea Funcția epistemologică a metaforei, la Lucian Blaga; Seminarul Pedagogic Universitar, la Cluj (1948); asistent și conferențiar universitar la Universitatea din Cluj (1946–1949); îndepărtat din învățământul universitar, va funcționa, între anii 1950–1955, ca profesor de liceu și școală medie la Baia de Arieș și Cluj; redactor la Revista de pedagogie (1955) și la revista Teatrul (1956-57); arestat la 16 sept. 1957, pentru „omisiune de denunț“, va fi anchetat, apoi judecat și condamnat la un an închisoare. În 1958, după ispășirea pedepsei, la Jilava, va fi iar arestat. Anchetat, în cadrul Secției scriitori și intelectuali dificili, de cpt. Enoiu și cpt. Tudor Vornicu, i se va înscena un al doilea proces, pentru delictul de „uneltire contra ordinei sociale“, fiind condamnat la 7 ani închisoare corecțională și 4 ani interdicție corecțională, cu suspendarea drepturilor. Încarcerat la Gherla, pânăîn 1960, se va afla, pe rând, până la sfârșitul detenției, în lagărele de muncă de la Stoenești, Strâmba, Grindu, Periprava. Eliberat prin grațiere (februarie 1963), este trimis cu „domiciliu obligatoriu“ la Petrila. Din septembrie același an, muncitor necalificat în subteran (vagonetar), la Mina Petrila, apoi șef serviciu producție la Teatrul de Stat din Petroșani (ianuarie – iulie 1964). Secretar literar la Teatrul Național Craiova (august 1964 –noiembrie 1973, când va fi pensionat).

Se stinge din viață la 17 septembrie 1989, în Craiova, după o lungă și chinuitoare suferință, ca urmare a unui cancer pe vălul palatin.

Cunoscut în timpul vieții mai mult ca dramaturg – a publicat trei volume de teatru (Teatru1976; Arca Bunei Speranțe1982; Bieții comedianți, 1985) – decât ca prozator, Ion D. Sîrbu este printre foarte puținii scriitori români pe care revoluția nu i-a găsit cu sertarele goale.

Volumelor de proză publicate antum (Concert, 1956; De ce plânge mama?roman pentru părinți și copiiPovestiri petrilene, 1973; Șoarecele B și alte povestiri, 1983; Dansul ursuluiroman pentru bunici și copii, 1988), li se vor adăuga, după 1990: Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, Editura Scrisul Românesc, Craiova (vol. I, 1991 ; vol. II, 1993); Adio, Europa!, roman, Editura Cartea Românească, București (vol. I, 1992; vol. II, 1993); Lupul și Catedrala, roman, Editura Casa Școalelor, București, 1995; Traversarea cortinei, corespondență cu Ion Negoițescu, Virgil Nemoianu, Mariana Șora, Ediție îngrijită de Virgil Nemoianu și Marius Ghica, Editura de Vest, Timișoara, 1994; Scrisori către bunul Dumnezeu, Dosar îngrijit de Ion Vartic, Biblioteca Apostrof, Cluj, 12/1996; Printr-un tunelCorespondență Ion D. Sîrbu – Horia Stanca, Ediție îngrijită și cu postfață de Dumitru Velea, Editura Fundației Culturale Ion D. Sîrbu, 1997; Iarna bolnavă de cancer, un roman epistolar gândit de Cornel Ungureanu, Editura Curtea Veche, București, 1998, ș. a.

Recent, a apărut Opere. IJurnalul unui jurnalist fără jurnal. II. Corespondență, ediție îngrijită, cronologie și note de Toma Velici, în colaborare cu Tudor Nedelcea; introducere de Eugen Simion, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2013.

 

Comentarii cititori
sus

 

 

Drumuri brâncușiene – ediția 2015

 

Cea de-a III-a ediție a Simpozionului Internațional de Sculptură Drumuri brâncușiene s-a încheiat vineri, 4 septembrie, la Centrul Multifuncțional Craiova, cu o festivitate oficială la care au fost prezenți, pe lângă unii dintre artiștii participanți  (câțiva plecaseră deja), Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, și Tudor Gheorghe, cel căruia i-a fost dedicată ediția din acest an a simpozionului.

Organizatde Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, cu sprijinul finaciar al Primăriei Craiova și sub egida Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, simpozionul a reunit, începând cu 1 august, artiști din țară și străinătate, care au fost inspirați de muzica lui Tudor Gheorghe.

Se poate sculpta muzica? Gabriel Rizea, cel care a ocupat un loc aparte între artiștii selectați pentru ediția din acest an, fiind singurul care sculptează în lemn, spune chiar că fără muzică, fără să ai o parte muzicală în suflet, nu poți sculpta. Se poate sculpta orice”, adaugă, limita e dată doar de imaginație și de bunul simț artistic”.

Gabriel Rizea este, din 2003, art designer și administrator al unei firme producătoare de mobilier rustic, artă funcțională și decorativă din lemn. A început să sculpteze printr-o întâmplare, după ce, achiziționând o drujbă, s-a jucat puțin cu ea într-un buștean de stejar, iar rezultatul a fost un chip de bărbat destul de bine proporționat. Este adeptul unei arte funcționale, care să aducă celui ce o privește destindere, zâmbet, împăcare și, câteodată, să-l facă să-și pună întrebări. Consideră că, pentru lucrările impuse, alegerea materialului este foarte importantă.
„Sincer, sculptura m-a luat prin surprindere, nu știu dacă am avut așteptări, mai degrabă o grămadă de nelămuriri «plăcute» sau surprize. Nu aștept nimic, doar evoluez. Și sunt mulțumit, pentru că îmi trăiesc visul: sculptez cu drujba în lemn”.

Gabi a realizat, pe parcursul lunii august, patru băncuțe inspirate de „Anotimpurile” lui Tudor Gheorghe și, ca bonus, o băncuță pentru Casa de Cultură „Traian Demetrescu. Îndrumat și asistat de Gabriel Sitaru, și-a încercat puterile, pentru prima dată, și cu piatra.

Ceilalți participanți la simpozion au sculptat în piatră de Vrața sau marmură de Rușchița. Ana Maria Negară, venită de la Iași, a realizat un labirint, intitulat Calea lui Tudor, ca metaforă a legăturii dintre cer și pământ. Macedoneanul Andrej Mitevski și-a intitulat lucrarea Nașterea formei, iar germanii Anna și Michael Rofka au tras tare pentru a finaliza la timp proiectul denumit Valuri. Alin Neacșu (Iași) a întrupat în piatră Cele patru anotimpuri, iar Gabriel Sitaru (Câmpina), o Rapsodie celestă. Tibor Farkas, cetățean german, născut la Oradea și-a numit sculptura Primăvară, iar craioveanul Lucian Irimescu – Pătratul nud. Ceilalți doi craioveni aleși pentru a lua parte la tabăra de sculptură din acest an, Laurențiu Dimoiu și Virgil Pumnea, au finalizat lucrările intitulate Visul lumii, respectiv Primăvara mea. În sfârșit, Vlad Dan Perianu, profesor la Liceul de Artă „Nicolae Tonitza” din București, a realizat un bust al lui Tudor Gheorghe, un bust pe care l-a denumit Rapsodii de primăvară.
Sculpturile vor fi expuse, cel puțin o lună, în fața Teatrului Național „Marin Sorescu”, înainte de a fi amplasate pe străzile Craiovei. 

 

Comentarii cititori
sus
 
 
Teatrul Național "Marin Sorescu" - turnee și festivaluri de toamnă
 
După încheierea workshop-ului cu tema Bacantele susținut de regizorul Daniele Salvo și asistenta sa Ana Maria Afteni, cu care Teatrul Național Craiova și-a reluat activitatea după 1 septembrie, a.c., pe 11 septembrie au început repetițiile la spectacolul Sfârșit, adaptare de Oana Hodade după proze de Florin Lăzărescu. Spectacolul, care va fi regizat de Leta Popescu, va avea premiera pe 12 noiembrie. Proiectul a fost declarat câștigător la cea de-a V-a ediție a Concursului de proiecte regizoral-scenice inițiat de TNC.
În perioada următoare, TNC va fi prezent la mai multe festivaluri din țară și străinătate. Astfel, în perioada 17-23 septembrie, trei dintre spectacolele din repertoriu, Furtuna, regia Silviu Purcărete, O noapte furtunoasă, regia Mircea Cornișteanu, și Spargerea, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, vor fi jucate la Chișinău, în cadrul Întâlnirii Teatrelor Naționale, proiect susținut de Ministerul Culturii și de ICR. După reîntoarcerea de la Chișinău, spectacolul Profu’ de religie, regia Bobi Pricop, va fi prezentat pe 30 septembrie la Festivalul Tânăr de la Sibiu, iar pe 1 noiembrie la ediția I-a a Festivalului Teen-Fest,organizat de Teatrul Excelsior (București).
În 6 octombrie, regizorul american Peter Schneider va sosi la Craiova, împreună cu echipa sa, pentru un workshop și pentru definitivarea distribuției spectacolului Iulius Caesar, de W. Shakespeare. Spectacolul va fi pus în scenă în lunile februarie-aprilie 2016 și va participa la ediția de anul viitor a Festivalului Internațional Shakespeare de la Craiova.
Pe 10 octombrie, multipremiatul spectacol Profu’ de religie va participa la Festivalul de Comedie de la Galați, în vreme ce spectacolul Spargerea, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, va fi prezentat la Teatrul Ariel, Râmnicu Vâlcea.
În perioada 23-27 noiembrie, spectacolele Spargerea, respectiv Iluzii, regia Bobi Pricop, vor participa la Festivalul Național de Teatru (FNT), București.
Spectacolele SpargereaProfu’ de religie și Iluzii au fost invitate câte două reprezentații la Teatrul Național din Tg. Mureș, în perioada 29 octombrie-3 noiembrie.
Pe 2 noiembrie, Naționalul craiovean va participa la Festivalul Shakespeare de la Tbilisi (Georgia), cu spectacolul Furtuna, în regia lui Silviu Purcărete.
Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey