Expoziția “Per ser nena”
O pledoarie pentru catalană și română

 
sus

Adina Mocanu

 

 

Expoziția "Per ser nena". Imagini și texte despre copilăria la feminin.

 

deschidere expozitie per sen nenaÎn general, când se vorbește despre copilărie se vizualizează imaginea stereotipică masculină care de cele mai multe ori e reprezentată prin copilul universal. În primul rând, copilăria e considerată o temă minoră, de multe ori omisă, ascunsă, neinteresantă pentru că ori e perfectă, ori e imperfectă, iar acest lucru trebuie să fie datoria adulților sau a instituțiilor. În al doilea rând, fetițele, fetele nu sunt vizibile în discursurile care se referă la această perioadă, în special pentru că limbajul face ca prin înglobarea celor două sexe să fie unul câștigător și bineînțeles, privilegiat (masculin). Dacă femeile au fost discriminate de-a lungul timpului, fetițele, fetele sunt dublu discriminate: pentru că sunt mici și pentru că trăiesc într-un trup feminin.         

La sfârșitul lunii septembrie, la Barcelona, a avut loc lansarea unei expoziții cu titlul Per ser nena dedicate vizibilității fetițelor de-a lungul timpului, de la antichitatea greco-romană până în zilele noastre. Expoziția de fotografie a fost acompaniată de mărturii scrise și iconografice, texte literare, filozofice, sociologice sau politice din care reiese procesul dificil de recunoaștere a fetelor ca agenți sociali. Ideea expoziției a pornit în urma colocviilor trimestriale organizate tot pe această temă de un grup de cercetătoare (Tàcita Muta. Grup d’Estudis de Dones i Gènere a l’Antiguitat) de la Facultatea de Filosofie, Geografie și Istorie, fiind coordonată de Cristina Yúfera și Georgina Rabassó. Întâlnirile trimestriale au analizat minuțios situațiile și contextele în care apăreau fetițele/fetele cu scopul de a pune în evidență multitudinea de referințe culturale în care ele sunt protagoniste, dar aceste situații au fost fie trecute cu vederea, fie neexplorate suficient. S-a dezbătut și analizat pe marginea unei game numeroase de aspecte: s-a vorbit despre fetele în Epoca Medievală, despre păcat, despre virginitate, despre căsătoria la vârste foarte fragede, despre sarcină, avort, despre exploatarea infantilă, despre reprezentările fetei în literatură și în creațiile produse de femei, despre relația între mamă și fiică, despre fetițele din diferite colonii sau fetele rrome, etc.

cartiIncursiunea prin viața fetelor se poate vedea și în expoziția prin diversele texte ficționale și non-ficționare ce acompaniază fotografiile. Cu această ocazie a fost posibilă și apariția unui text din deja celebrul roman scris de Doina Ruști, Lizoanca la 11 ani, publicat la Editura Trei, în 2009 și tradus în spaniolă în 2014, la Edicions Traspiés.  Lizoanca este un personaj care a trezit curiozitatea publicului present atât la colocviile periodice, cât și la expoziție pentru că este vorba de un personaj puternic, cu o voce proprie, care deși se află în poziția de victimă, schimbă această perspectivă prin rezistența pe care o are în fața manipulărilor adulților. Fragmentul din roman e ilustrat cu o fotografie de Andreea Petrache, activistă și specialistă în fotografie cu tematică socială.

Această expoziție va fi completată de apariția unui volum despre copilăria la feminin (La infancia en femenino: las niñas. Imágenes y figuras de la filiación -  Copilăria la feminin: fetele. Imagini și figuri ale filiației - editat de Dolors Molas și Aroa Santiago, și care va fi publicat la editura Icaria), studiu ce are ca scop reînoirea pespectivelor teoretice, conceptuale și recunoașterea fetițelor, fetelor ca persoane cu voce proprie, active în dinamica socială.

Această cercetare în lumea copilelor nu ar fi fost posibilă dacă nu ar fi fost sprijinită nu doar de persoane din mediul academic (Erika Bornay, Àngels Caba, Sylvia Chant, Montserrat Duran, Mariela Fargas, Elena Laurenzi, Imma Mestres, Maria Dolors Molas, David Muñoz, Maria Mur, Zahrah Nesbitt-Ahmed, Marta Ortega, Neus G. Ràfols, Elena Ràfols, Araceli Rosillo, Aroa Santiago, Marta Segarra, Graciela Traba, Teresa Viñolas), ci susținută de centrele de activism, ONG-uri (Plan International, Unicef) și instituțiile culturale (Institut Català de les Dones). Numele menționate poate nu spun nimic publicului român, dar prin enumerarea lor voiam să subliniez faptul că există o echipă numeroasă care își îndreaptă atenția spre problemele copilăriei, în special cele ale fetelor. 

(Foto poster: Antonio Navarro Wijkmark (2009) din "Doll Hospital", scurtmetraj de Clàudia Flores, în distribuție Anna Kremer și Itziar Castro)

 (Foto: Georgina Rabassó)

 

Comentarii cititori
sus

Adina Mocanu

 

                                   

O pledoarie pentru catalană și română

 

uabAnul acesta, deschiderea oficială a cursului școlar de la Facultatea de Traducere și Interpretare a Universității Autonome din Barcelona (UAB) a avut în prim-plan legătura culturală dintre limbile catalană și română, mai bine zis promovarea traducerilor din catalană în română. Cine ar fi crezut că limba română o să fie protagonistă la deschiderea anului școlar, iar peste o sută de persoane vor participa la această inaugurare? În cadrul evenimentului, Jana Balacciu-Matei, traducătoare și editoare, a ținut conferința principală cu titlul Un viatge entre meravelles i semblances (O călătorie printre minuni și asemănări). Alături, i-au fost traducătorul Xavier Montoliu Pauli (Institutul Literelor Catalane), Margarita Arboix, rectorul universității, Albert Branchadell, decanul facultății și Geanina Boicu, consulul României la Barcelona.

uabXavier Montoliu a făcut o prezentare completă a evoluției relației literare catalano-române, a vorbit și despre vizibilitatea traducerilor din catalană în română realizate de Jana Balacciu-Matei. Doctor în Lingvistică Romanică, Jana Balacciu-Matei a lucrat pentru Institutul de Lingvistică din București, iar din 1998 este directoarea colecției Biblioteca de Cultură Catalană dedicată exclusiv operelor literare traduse din limba catalană, a editurii Meronia, înființată în 1994 împreună cu istoricul Horia Matei. În această colecție de 39 de opere literare și culturale, traduse direct din catalană, 24 din lucrări au fost traduse de ea însăși, fapt ce a făcut să fie recunoscută cu distincția cea mai importantă decernată de guvernul catalan, Creu de Sant Jordi. Titlul conferinței plenare pe care susținut-o la UAB a fost intenționat ales după cea mai nouă traducere din Ramon Llull, Llibre de meravelles (Cartea minunilor), apărută recent la editura Meronia cu un cuvânt-înainte de Joan Santanach Suñol, profesor de literatura și cultură medievală la Universitatea din Barcelona și comisarul “Anului Llull”.

Trebuie menționat faptul că anul acesta se împlinesc 700 de ani de la moartea lui Ramon Llull (c. 1232 – 1316), cea mai reprezentativă și universal recunoscută personalitate a culturii catalane. Ramon Llull este, totodată, un gânditor de o mare originalitate al Evului Mediu european. În lumea catalană, întregul an 2015/2016 este consacrat comemorării, prin cele mai diverse acțiuni științifice și culturale, celor 700 ani de la moartea acestei interesante personalități. În limba română au fost  publicate trei minunate traduceri la editura Meronia: Cartea păgânului și a celor trei înțelepți, Blaquerna, Cartea contemplării lui Dumnezeu, și Ars brevis, la editura Polirom, bineînțeles de Jana Balacciu-Matei.

uabAșadar, această legătură între cele două culturi a fost reîntregită și de aceste circumstanțe literare, iar întâlnirea festivă de la UAB a scos în evidență conjugarea acestora prin frumusețea și profunzimea literaturilor care sunt din ce în ce mai cuprinse în canonul occidental, mulțumită chiar acestor traduceri. Xavier Montoliu Pauli, prin  prezentarea lui, a subliniat faptul că Jana Matei a introdus și a consolidat literatura catalană în centrul literaturii române prin traducerile directe din catalană în română fără a se folosi de alte limbi străine (spaniola, franceza sau engleza). Pe lângă munca de traducătoare, trebuie punctat faptul că Jana Matei e și editoare, ceea ce înseamnă că alegerea operelor catalane a fost obiectivă în privința diversității lor, de la cele mai clasice până la cele contemporane. Într-adevăr, această colecție selecționată de editoare e o adevărată bijuterie în spațiul cultural românesc.

recital la uabJana Matei a vorbit despre interesul pentru opera magna a lui Ramon Llull, despre procesul de traducere a cărților lui, dar și despre a promovarea unei culturi prin oferirea unei colecții de carte, adaptată și integrată în sistemul literar românesc.

În cadrul evenimentului, a avut loc și un mic recital de literatură catalană și traducerea ei în română de Jana Matei. Poeta Núria Busquet Molist a recitat în catalană fragmente și poezii din creațiile lui Ramon Llull, Mercè Rodoreda, Joan Sales, Maria-Mercè Marçal sau Francesc Parcerisas, iar subsemnata a citit traducerea lor în română. Actul inaugural s-a încheiat cu o demonstrație muzicală din folclorul românesc oferită de Anatol Ermeciuc Baghici și Orchestra Basarab. Acestă manifestare culturală a marcat și interesul pentru cultura română la un an după înființarea lectoratului de limba română, primul din Catalonia, promovat de Institutul Limbii Române și de Consulatul României la Barcelona.

adina mocanuNu aș vrea să termin, fără să menționez că pe lângă numeroșii studenți (sala a fost arhiplină) au participat și prietenii și susținătorii relațiilor culturale catalano-române: profesoara de română, Maria Ioana Alexandrescu, scriitorii D. Sam Abrams, Francesc Parcerisas, Ramon Solsona, directoarea Institutului Literelor Catalane (Institució de les Lletres Catalanes) Laura Borràs, Xavier Mir, Corina Stavinschi și reprezentanții publicației culturale RoBarna (Ani Dumitru și Sebastian Hulub), dar și profesori ai Facultății de Traducere și Interpretare.                               

Mai mult, în holul bibliotecilor facultății de Traducere și Interpretare, respectiv Litere, au fost amenajate două expoziții cu volume în română, de la publicațiile mai vechi, până la cele mai noi din fondurile deja existente în aceste instituții, dar și din colecția editurii Meronia.

Ca să închei, aș vrea doar să subliniez faptul că limbile din zonele periferice reprezintă o forță efervescentă, punți ce armonizează eclectismul cultural, combină energiile, vizibilizează detaliile și valorile. 

 (Foto: Adina Mocanu și Ani Dumitru)

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey