Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie

Aceasta nu este o cronică


 
sus

 

Xenia Karo

 

 

Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie, de Simona Popescu,

Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2006

 

A se citi această carte şi a se pune la îndemână în bibliotecă.

 


Comentarii cititori
sus

 

Xenia K(ooops)aro

 

 

Aceasta nu este o cronică

 

Poate ar fi fost mai bine să las doar îndemnul de mai sus la rubrica noastră de cronică literară. Dar nu o fac poate şi pentru că în ultimele două-trei numere am simţit că am abuzat cumva de permisivitatea spaţiului virtual şi am scris despre două-trei cărţi aşa cum pe hârtia revuistică nu se poate. Din lipsă de spaţiu. Mi-am luat libertatea de a scrie mai mult şi mai aplicat, deşi ştiu foarte bine dificultăţile pe care le generează lectura pe monitor ca să-mi liniştesc conştiinţa faţă de anumite cărţi care, din punctul meu de vedere, ar fi meritat chiar dezbateri publice. Dar acesta e doar entuziasmul meu.

 

Iată însă că am primit pe neaşteptate o minge la fileu. Cartea Simonei Popescu, Lucrări în verde sau Pledoaria mea pentru poezie (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2006) este pur şi simplu punerea pe hârtie a unui discurs care urmează libertăţile limbajului hipertextual. Ion Buzera numea (în Mozaicul) cartea aceasta, dacă nu mă înşel, un "super google" şi citind-o, la rândul meu, n-am putut fi decât de acord. Luaţi paragraful acesta ca pe un head-line pentru că urmează să comunic lectura mea.

 

Mă număr printre aceia care s-au trezit vorbind oficial despre poezie şi nu de puţine ori aveau senzaţia fie că vorbesc la pereţi fie că... mint pur şi simplu. Şi de aici nevrozele aferente! Şi de aici oribila senzaţie a nesincronizării, a convingerii că începi să miroşi a naftalină (dacă nu şi mai rău). Hăţişuri psihice care sfârşesc nu de puţine ori în gândul dezertării, frate bun cu sentimentul neputinţei şi cu cel al neîncrederii (în tine, în timpul tău, în contemporanii tăi ş.a.m.d.).

 

Acceptând că etapa motivaţională o mai rezolvi într-un fel sau altul (tu ştii – să acceptăm acest gând grobian – de ce e bună poezia, tu ştii poveştile – adevărate, cum altfel – cu limbajul, cu starea şi cu esenţialul), acceptând că, într-un fel sau altul atragi pentru puţin timp şi atenţia auditoriului, cum procedezi cu ceea ce Simona Popescu numeşte în carte "poezia curriculară" (eufemistic cunoscută drept normă, canon) spre exemplu? Mă număr printre aceia care s-au simţit după un raid prin "poezia curriculară" etalon de schizofrenie. Şi mă mai număr şi printre alţii: printre cei rămaşi perplecşi (şi din păcate, neputincioşi, ca să nu zic impotenţi) când citeau că poezia, spre exemplu, a murit, în varianta soft, nu mai merge cu timpurile, este epuizată, slăbită (în sensul anemiei) etc. Desigur, situaţiile invocate mai sus reprezintă o mică, foarte mică parte din modalităţile în care poezia a fost violată.

 

Şi am citit această Pledoarie. Pe 300 de pagini, autoarea nu omite nici una din situaţiile penibile de a discuta despre ...poetry. În centru este situată Profy, identitatea care trebuie cumva să medieze (onorabil) între Scry şi Sy într-un mediu care nu admite medierea – în "Fabrică", adică într-un loc în care greşelile nu sunt admise şi dacă apar au urmări grave. Fabrica este desigur Universitatea şi cumva cele două unităţi de sens, universitate şi poezie nu prea pot fi imbricate. Un simplu gest, o simplă cerere ("scoateţi o foaie de hârtie") capătă nişte conotaţii terifiante. Auditoriul se înspăimântă, îngheaţă dacă nu caută să braveze într-un "ce, suntem la şcoală?". În orice caz, numai sensul unei comunicări reale nu se întrevede şi numai absurdul mai poate numi, în această primă fază, medierea dintre Profy şi studenţi. Nu sunt omise nici figurile în –ilă şi –uş, care într-un fel sau altul parazitează/generează această ... demodare, această nesincronizare: Kritikuş, Kronikuş, Erudiţian, Obosilă, Snobilă, Eliţilă cu produsul lor de "rahart".

 

Dar nu parodia dură şi demascarea/ lamentaţia sunt trăsăturile esenţiale ale cărţii. Nici măcar omni-potenţa şi –prezenţa lui "y". Tonul grav, spre dramatic, rămâne de la prima pagină şi până la ultima.

 

Această carte este un tratat contemporan de poezie din toate timpurile sub formă de "...ăăă...scriu despre...ăăă...sub formă de versuri, de proză... ăăă... ca un fel deee roman, ca o punere- scenă... ăăă... (...) la naiba... încerc să scriu... Scriu... cum să-ţi spun eu ţie..." (7). Veţi găsi în acest "ăăă" toate obsesiile contemporane (demolatoare) care au ca obiect poezia, dar şi toate cheile care deschid drumul demolării demolării într-un ritm şi rimă accesibile. Şi o bibliodiscocinematografie bună să deschidă şi apetitul pentru poezie (sau poetry dacă vrem să ne simţim şi mai în trend) sau, cel puţin, pentru vorbirea în cunoştinţă de cauză.

 

Cum ziceam, aceasta nu este o cronică (nici măcar kronika). Şi nici nu mă joc de-a Magritte şi pipa lui. Am vrut doar să spun (pe scurt ca pentru o lectură pe monitor) că a apărut o adevărăciune de carte cu care ar putea începe orice bibliografie despre poezie (şi iaca rima). Aş fi zis poetry, dar pierdeam rima (cei carte vor citi cartea vor înţelege).

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theâtre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey