Marin Ioniță - Kiseleff 10. Fabrica de scriitori

 
sus

 

 Xenia Karo-Negrea

 

 

A fost cândva Școala de literatură

sau

Unde duce dorința de model

 

Marin Ioniță, Kiseleff 10. Fabrica de scriitori, Adevărul, colecția Istorii subiective, București, 2011

 

În loc de Bună ziua!

Mă tot uitam prin cărțile nou apărute să găsesc ceva bun de adus la Prăvălie. Liniștea de prin beletristica română actuală îmi cam dă bătăi de cap. Am tot plimbat după mine o carte despre care am hotărât în cele din urmă să vă scriu. Ezitam, întâi de toate, din cauza temei - scriitori în comunism. Iar comunism? Parcă vă auzeam și mă auzeam. Ezitam și pentru că nu vă propun o carte care să vă placă, pentru că pur și simplu nu e bine scrisă. M-am hotărât totuși pentru că este o carte despre care cred că trebuie să fie nu doar pe rafturile Prăvăliei... noastre, ci și în foarte multe biblioteci - publice și personale.

Hotărârea fiind luată, descopăr și că ultima dată când am pus ceva pe rafturile Prăvăliei culturale a fost un material despre Florin Mugur - scriiturile de început (și, într-o totală debandadă pesonală, o cronică despre Sorin Delaskela). Mâna destinului! :)

Voi încerca să vă scriu despre o carte de amintiri din Școala de literatură, matrița în care urma să fie turnată literatura română postbelică, Kiseleff 10. Fabrica de scriitori, de Marin Ioniță.

Am spus mai sus despre Florin Mugur pentru că făptura lui îmi pare exponențială pentru o anumită specie de scriitori peste care a trecut comunismul în tinerețe. Poezia lui Mugur, de după 1960, înspăimântă prin proiecțiile despre sine, prin frica intrată în carne, prin disprețul față de sine rescris vers cu vers, rând cu rând, carte cu carte până când a murit.

Vedem în micile evocări (nu le pot numi povestiri) din Fabrica de scriitori Jumătăți de Om in actu. (Jumătate de Om, personajul pe care îl știm cu toții din basmele copilăriei, a fost un simbol omniprezent la Mugur, un soi de alter ego).

Și Marin Ioniță, ca și Florin Mugur, a trecut pe la Școala de Literatură și critică literară "Mihai Eminescu", ale cărei arhive, se pare, au fost topite de mucoarea timpului. Prin urmare, e bine să nu uităm (chiar dacă nu ne cheamă Darie) că cineva și-a imaginat și a creat o școală de literatură ca o cazarmă sau ca un internat oarecare de liceu comunist.

Aceeași privire autoironică (dar fără frisonul tragic de la Mugur) o găsim și în atitudinea lui Marin Ioniță, dar nu neapărat în această carte. Aici descoperim privirea tremurată a cuiva asupra propriei tinereți oarecum vinovate. Revolta față de cei care au făcut școala aceea și poate și față de cei care l-au acceptat sare din fiecare pagină. Un regret îndoit cu resemnare. O revoltă topită în nostalgie. Din păcate, scrâșnetul îl împiedică pe povestitor să-și spună povestea, așa că de cele mai multe ori, când crezi că ai dat de un fir narativ, cazi în mlaștina regretelor, a stărilor de spirit adolescentin-sfioase, a iubirilor părelnice, a privirilor smerite față de semnăturile puternice, față de... modele etc.

Nu vom afla foarte multe lucruri noi despre Școală. Personajele sunt, de cele mai multe ori, înghesuite în enumerații interminabile. Desigur, pagini întregi îi sunt dedicate lui Labiș, cu o ușoară umbră de polemică față de ceea ce s-a speculat pe marginea morții acestuia. Câteva pagini sunt dedicat apoi unui Sadoveanu - al cărui portret nu sare de locurile comune ale istoriei literare, unui Zaharia Stancu, ieșind de după un mobilier din alte vremuri: "Țac-țac, țac-țac, țac-țac, ceasul din perete. Scaunele înțepenite. Biroul mut. (...) Mobilierul, tablourile, covoarele, vesela, bibelourile de cristal și de porțelan, perdelele, tot ce nu a dispărut pe drum a fost distribuit în cabinetele reprezentanților puterii" (p. 257), unui Arghezi - pus să umble prin lumea nouă cu povestea-i dramatică atârnând de semnătură (vz. umilința profundă de a vinde cireșe pentru a supraviețui).

În rest, nostalgia tinereții. Finalmente, momentul Școala de literatură se scrie aproape de la sine. Multe dintre episoadele care îi descriu existența ne par azi absurde. În altele ne regăsim. Multe aproape ne stârnesc zâmbetul ironic adăpostit de trecerea timpului: "- Ce tot îndrugi dumneata?, m-a întrebat. Lupii sunt lupi peste tot și au aceleași obiceiuri. Dacă în Uniunea Sovietică nu mănâncă oamenii... - Ați citit Krasnaia Șapocika? - Scufița Roșie, cine n-a citit-o? - Lupul din povestea aia o înghite și pe babușca, și pe nepoata ei. - Dar nu era scrisă de un autor sovietic, mi-a zis" (216) sau "scriitorii erau aruncați în haite la vânătoare de modele. La fel și noi, pui de ogar sau de copoi aflați în perioada antrenamentelor. Se organizau foarte des deplasări de documentare în grup. Ba într-o fabrică, ba pe un șantier, ba la o fermă. Eram așteptați și primiți la comitetul de partid, unde ni se făcea o expunere, de obicei plicticoasă și înțesată de cifre, despre succesele oamenilor muncii de aici, după care vizitam locul de muncă. Instruiți să nu stăm de vorbă cu persoane nerecomandate, călăuziți numai pe itinerarii dinainte fixate și aprobate și supravegheați cu atenție" (p. 289).

Mulți dintre cei care au trecut prin Școala de literatură au alunecat pur și simplu prin straturile societății (fie ea și comuniste) și au tras după ei până azi nevoia de modele, teama de partid, eroul muncii (socialiste), literatura cu mesaj, literatura educativă etc. Adică cele ce se pot învăța. Alții au scris literatură română postbelică.

Îmi vin în minte poveștile pe care le-am auzit despre cât de mulți bani câștigau scriitorii (unii) în timpul comunismului. Îmi vin în minte și discursurile nostalgice despre cât de bine și de sigur era. No, thanks!

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey