Xenia Karo

 
sus

Xenia Karo

 

Despre drumul textului spre pixel

 

Ioana Costa, Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cărții, Editura Humanitas, București. 2011, 168pp. + anexe

coperta papirus ioana costaAm ales să pun de data aceasta pe raft o carte degrabă dătătoare de vertijuri. Autoarea este „clasicistă” (cum spuneam cu toată admirația despre intelectualii - profesori sau nu - de formație clasică). Pentru cine nu știe (că dacă nu știe nu are cum să nu creadă) filologia clasică este un domeniu în care creierele sunt la ele acasă. Cu această, să zicem, prejudecată în minte am luat și citit cartea Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cărții a Ioanei Costa, profesor la Catedra de filologie clasică a Universității din București.

La prima răsfoire mi-am zis că trebuie să fie ceva de popularizare, iar cum eu nu cred în informațiile despre păpădie de pe net, prefer în continuare cartea. Măcar pentru că o pot mâzgăli. Hârtia rezonează cu adevărul, în mintea mea.

Structurată cronologic pe trei mari părți, „Constituirea textelor”, „Transmiterea textelor”, „Păstrarea textelor”, Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cărții expune atât pentru specialiști, cât și pentru neinițiații inteligenți și curioși rărunchii (lat. ranunculus) textului, așa cum îl știm noi azi.

În primă etapă, sunt puse la locul lor sensuri și înțelesuri de mult înghițite de întunericul ignoranței. Ni se reamintește, de pildă, ce este aceea „philologia” pentru Platon, anume „dragostea de vorbă, e conversație, de argumentare (ca dispută teoretică)” (p. 10) și alte asemenea cuvinte pe care astăzi le smulgem din matca lor semantică și le încornorăm. Știați, spre exemplu, că celebrul și enervantul îndemn „citește până la capăt” provine din latinescul ad umbilicum lugere/ adducere, expresie ivită din faptul că „marginea finală a sulului (din papirus) se lipea pe un un baston de lemn sau de os (...), în jurul căruia se răsucea sulul” (p. 33)?

Continuăm călătoria gnostică și cădem în admirație față de tandemul „papirus-memorie” (15): „un cititor antic, fiind pus în situația de a verifica un citat ori de a controla o trimitere, se încredea în memorie mai degrabă decît să-și asume efortul de a răsuci sulul și să-i grăbească astfel procesul de degradare” (14). Nu putem să nu ne gândim la abisalele agende electronice care înghit zilnic nume, numere de telefon, adrese, aniversări și la memoria noastră din ce în ce mai... uitată.

După papirus, apare cu țâfnă pergamentul. În fapt, aflăm din carte, regele Eumenes II (197-159 î.H) a întemeiat o bibliotecă ce părea să rivalizeze cu cea din Alexandria. Cum monumentalul, cantitativul și ambițul sunt contribuțiile umane la celula simiană, Ptolemeii au interzis exportul de papirus în Pergam. Din nevoia de a scrie, importatorii de papirus și-au inventat pergamentul, un suport de scris mult mai bun decât papirusul, întrucât „poate fi utilizat pe ambele fețe” (p. 26). Pe papirus, ca și în cazul pergamentului, se scria cu tocuri: „ascuțite cu un cuțit și păstrate într-o teacă; cele tocite erau reascuțite cu piatră, care se folosea și la netezirea pergamentului” (p. 32).

Desigur, un spațiu amplu este dedicat literelor, fonturilor de astăzi. Până la TNR, calibri, arial, arial black, courier, și celelalte, literatura latină, de pildă, s-a așternut prin scrierea capitală. Aceasta distingea două tipuri: cvadrată și rustică, prima cu „o notă de gravitate și de maiestate”, cea de-a doua „mai subțire, mai zveltă” (pp. 37-38). De aici s-au dezvoltat în secole alte tipuri de scriere, asupra cărora Ioana Costa se oprește cu precizie didactică.

Un capitol spectaculos este „Transmiterea textelor”, care-l are în centru pe copist, grație căruia am primit (sau nu) informația istorică pe care o cunoaștem (sau nu) azi. Cu gesturile unui romancier, autoarea trece lejer de sârma ghimpată a stilului academic și ne ajută să aruncăm un ochi peste umărul unui autor (sau editor) care dictează copiștilor, care „scriu ce li se pare că aud” (p. 56): „Munca de copiere implică, prin natura sa, o discontinuitate a atenției. Copistul descompune textul modelului său în segmente scurte, care impun un efort distinct de vizualizare și un efort distinct de memorizare. Din timp în timp își întrerupe copiatul pentru a-și înmuia pana în cerneală. La fiecare sfârșit de rând, își deplasează mîna. Cînd trece de la rector la verso, trebuie să își potrivească astfel manuscrisul (și, adesea, și modelul). Cînd este la capătul paginii recto, nu o poate întoarce pînă nu se usucă cerneala. Atenția sa e așadar fragmentată de întreruperi și de perturbări diferite și inegale care, în mod necesar, îi condiționează erorile. Rezultatul este inevitabil, un text diferit de cel al modelului” (p. 57). Pe mai bine de 50 de pagini ne este expusă drama (pe alocuri tragedia) textului către prezentul nostru.

Din text răsar bibliotecile și universitățile incluse în capitolul „Păstrarea textelor”. Primele forme de învățământ universitar, rivalitatea dintre Paris și Bologna (oficial a câștigat Bologna), „valoarea profesorilor” și „curiozitatea studenților” sunt mai întâi căușele, apoi catedralele, apoi instituțiile/fabricile, ale căror ziduri și creiere învăluie textul și-l sporesc.

Pe lângă informația științifică și calitatea stilistică, lucrarea cuprinde ilustrații spectaculoase preluate de la University of Oxford (papirusuri), The Egypt Exploration Society și The Imaging Papyri Project, Matthew Nicholls (fotografiile pentru reconstrucțiile bibliotecilor din Antichitate).

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey