Xenia Karo

 
sus

Xenia Karo



Bibliotecă matematică

Bogdan Suceavă, Memorii din biblioteca ideală, Editura Polirom, Iași, 2013, 218 pp. 

 

coperta Memorii din biblioteca ideala de Bogdan SuceavaCând citeam cartea pe care v-o semnalez, n-am putut să nu mă gândesc la ce mai înseamnă pasiune în zilele noastre și n-am putut să nu-mi amintesc setea cu care îmi trăiam în liceu pasiunea care avea să-mi devină mod de viață, mod de a mă defini, de a-mi justifica existența. 

Mă gândesc (desigur, și sub impresia cărții pe care tocmai am terminat-o de citit) și cum prin pasiune se înțelege azi (nu voi folosi pluralul academic și nici o formă a persoanei I) hobby: lectura și călătoriile, hăinuțele și sportul (a se citi chibițatul).

Prin noua carte a lui Bogdan Suceavă ne amintim de pasiunea ca sevă existențială, ca semn al existenței, ca mod sublim de viețuire. Cel pe care-l știam prin cărțile lui de literatură, prin intervențiile în spațiul revuistic cultural ne scrie azi despre sublimul viețuirii sale, matematica. Bogdan Suceavă ne (re)amintește de pofta de a înțelege, de pasiunea de a înțelege.

Numite derutant „memorii” (fie și din biblioteca ideală), textele sale ne apar, în fapt, elogii, ocheade pline de recunoștință, uneori, desigur, nostalgice, dar de fiecare dată încântate. Tânărul matematician de succes de azi își acordă sieși și pasiunii sale răgazul unui discurs îndrăgostit (în sens barthesian) față de oamenii, locurile și faptele care l-au sporit. „Memoriile” lui Bogdan Suceavă sunt, de fapt, momente de respiro, momente în care biruiește gândul de a împărtăși din cheile cunoașterii cu bucuria celui care nu doar a văzut și atins idealuri, ci le și poate pune în text.

Biblioteca ideală poate fi și biblioteca ușor copilăroasă, ușor ironică a Sfântului Petru din Piața Romană (vz. Imperiul generalilor târzii și alte istorii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002), dar poate fi și locul în care s-au adunat firesc (și poate de aceea aparent miraculos) numele înaintașilor (matematicieni) cu teoremele lor, cu biografiile lor, cu inteligența lor croită din și pentru esențe și esențializări, adică din și pentru matematică. Pentru că esențializarea înseamnă, pentru Bogdan Suceavă, matematică: „Matematica, în fond, e un exercițiu al esențializării, o artă a preciziei, a retragerii spre principiile ultime ale materiei” (pp. 13-14). Biblioteca aceasta înseamnă oameni, locuri, întâmplări, teoreme. Înseamnă cărți de și despre matematicieni: Bang-Yen Chen, Nicole Oresme, Huygens, Newton, Euler, Meusnier, Sophie Germain, Gheorghe Țițeica, Solomon Marcus ș.m.a.

Înseamnă matematicieni care-și au locul intelectual și afectiv în memoria povestitorului: profesorul Stere Ianuș, doamna Adriana Turtoi,  Nicolae Teodorescu, Liviu Pîrșan. Înseamnă locuri: Târgoviște, Universitatea din București, Michigan State University, Departamentul de Matematică al California State University, școlile de vară, taberele Gazetei Matematice. Înseamnă evenimente: concursuri, examene, o mână strânsă și o diplomă albastră.

Biblioteca ideală înseamnă și etică, și numim aici una dintre temele implicite care traversează cartea de la prima pagină până la ultima. Este singura temă care aduce în pagină (pentru câteva cuvinte, câteva secunde) un scrâșnet (unul singur): „Am observat că România nu e o școală a caracterelor” (p. 206).

Descoperim, așadar, în această bibliotecă un amfitrion îndrăgostit de biblioteca lui, de gândurile și ideile care răsar, care se hrănesc din această bibliotecă. Nu descoperim un savant care ne presară orgolios firimituri din marea înțelegere, ci un tânăr care a descoperit desfătările cunoașterii: „Gândul că se pot face cercetări fundamentale asupra acestui subiect și că istoria continuă și în zilele noastre mi s-a părut un dar pogorât din cer” (p. 59).

Eseul care închide cartea este dedicat literaturii. Nu vom tulbura serenitatea matematică a textelor care ne-au condus până aici. Literatura rămâne bucățica de patrie la care matematicianul nu vrea și de aceea nu poate să renunțe. Găsim aici una dintre cele mai profunde definiții ale acestei lumi (literare) atât de năucitoare (nu și pentru un matematician): „Literatura poate să-și propună să cerceteze și să înțeleagă, să exploreze posibilitățile realității, să continue această realitate, să o prelungească, extinzându-i rezervele de imaginar în direcțiile sugerate de necesitatea sintezei cu semnificație” (215). Nu ne mai mirăm că ultimul cuvânt din bibliotecă este „luciditate”.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey