Xenia Negrea

 
sus

Xenia Negrea

 

Despre absurd, cu dragoste 

Delphine Minoui, Vă scriu din Teheran, traducere de Nicolae Constantinescu, Polirom, 2015

 

va scriu din teheranDelphine Minoui ne scrie despre dragostea ei pentru Iran, țara bunicului său. Cu o structură circulară, cartea închide în sine totul, adică o incredibilă rezistență în câmpurile paradoxului, ale contradicției. Al doilea cerc – sau, mai bine zis, spirala care se desăvârșește în cercul (in)finitudinii este simularea epistolară. Din dragoste față de bunic sau față de Iran (nu va ști și nu vom ști niciodată), jurnalista (de limbă) franceză reușește să ajungă în țara strămoșilor ei, nu oricum, ci chiar (și) în interes profesional. Căutarea subiectelor înseamnă și căutarea propriei istorii, adică a propriului sine. Rădăcinile iraniene, își repetă Delphine, înseamnă jumătate din ființa ei. În momentul în care cercul se închide, zâmbim pentru că știm: sunt chiar sinea ei. Iar cele câteva sute de pagini epistolare nu sunt scrise – cel puțin nu până la final – către bunicul mort, ci către sine. Acel „tu” prin care se deschid analizele lumii iraniene devine încet-încet un eu disimulat, adică un eu iranian.

Iranul, așa cum cum este povestit aici, pare testul suprem al sintagmei de „pansion”: iubire necondiționată. Jurnalista curajoasă și sceptică devine în fața Iranului o nubilă îndrăgostită de himere, care se abandonează în comoditatea catifelată a stărilor de iraționalitate banală pe care doar îndrăgostirea oarbă ți-o dă. Prin vălurile sale, prin patimile sale, prin disimulările sale, Iranul nu e deloc ușor de iubit. Este chiar iritat, veșnic nemulțumit, violent, absurd. „Un singur sfat am să-ți dau. Ferește-te de iranieni... După cum zice proverbul persan: «Când te sugrumă, o fac cu un șnur catifelat»” (p. 41) îi spune tatăl lui Delphine, când aceasta îi anunță plecarea. N-aș greși, cred, foarte mult, dacă aș recunoaște în acest dicton „ruginit și exasperant” (cum îl numește ea) o profeție. Catifeaua iubirii absurde o va aduce până aproape de moarte – profesională, psihică sau altfel.

Părăsirea – deznodământul previzibil, dar destul de târziu pentru o pariziancă – terenului de aur se face cu ultimele forțe, cu mintea, nu cu inima, tot cu un soi de abandon în plasa de siguranță a rațiunii, de data aceasta. Fascinant și violent, religios și revoltat, pudic și adulterin (după legea europeană), Iranul este și bunicul său, diplomatul dominat de cultul pentru Hafiz, revoltat și resemnat până în ultima clipă.  

Epistola lui Delphine Minoui nu este deloc ușor de citit. Nevrozele neînțelesurilor sunt stinse în euforia descoperirii unei lumi – oricât am zice – necunoscute. Înțelegi multe, te miră și mai multe. Alergi după un deznodământ și ajungi la un alt început, așa cum viața se deschide în moarte. Scrisă curat, jurnalistic (deci chirurgical), occidental, cartea cară sensuri deloc simplu de deslușit. Se recitește. 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey