Xenia Negrea

 
sus

Xenia Negrea

 

 

Femeia și eternitățile ei repetitive

 

Vasile Panopol, Românce văzute de străini, ediția a II-a revizuită, prefață de Mihai Dim. Sturdza, Colecția Istorie cu blazon, Editura Corint, București, 2016

 

vasile panopol romance vazute de strainiCând vine vorba de condiția femeii în România, ca în multe alte situații, ne încurcăm în banalități, în locuri comune, în radicalism emfatic, în polisemantismul onomatopeelor și al anecdotelor cvasivirile. Necunoscutul, însă, e lângă noi. În continuare. Că tot vine barbarismul cultural numit Halloween peste noi și una dintre poantele cele mai populare de pe net spune cam așa: „Fetelor, cum vă costumați de Halloween? Vă demachiați?”, găsesc că este potrivit să semnalez o nouă carte pentru toată lumea (nu și pentru cei care nu au fost de acord/nu au înțeles Nobelul acordat lui Bob Dylan), Românce văzute de străini.

Vasile Panopol, fiu al junimistului Vasile Pogor, selectează de prin notațiile ochilor străini impresii despre latura feminină a românismului, într-o completare a seriei de volume Călători străini despre Țările Române, realizate de cercetătorii Institutulkui de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române (1968).

Prima relatare indexată de Panopol aparține lui François de Beccarie de Pavie, baron de Fourquevaux care a trecut prin Moldova în anul 1575, sub prima domnie a lui Petru Șchiopul, și care își închină notațiile frumuseții țărăncilor. Thomas Alberti a trecut prin Moldova la începutul secolului al XVII-lea, pe la 1620, sub domnia lui Ștefan Tomșa. El observă că femeile „fac toată gospodăria casei, vorbesc liber cu bărbații de față cu lumea și singure, căci nu e nicio pază; când aduc de băut sau de mâncat, gustă ele întâi” (p. 14) și că femeile erau foarte libere (p. 23).

Perspectiva începe să se întunece de prin secolul al XVIII-lea. Însemnările (de la 1709) ale secretarului lui Constatin Brâncoveanu, Del Chiaro, sau ale baronului de Tott surprind retragerea balcanică a femeii între ziduri, între haine dintre cele mai incomode, între reguli sociale dintre cele mai devitalizante. Nu ne mirăm, astfel, că femeia româncă trece de la strădania de a lua „măslinele cu degetele și înfigându-le apoi în furculiță, ca să mănânce chipurile după obiceiul franțuzesc” (Tott, 23) la femeia ca etalon al lenei și al gratuității cum este oblic consemnată în parodia lui Saint-Marc Girardin: „odată măritate, femeile (...) nu fac nimica, își petrec vremea tologite pe divanul lor, se gătesc, primesc și fac vizite” (p. 101).

Secolul al XIX-lea ne pune, așadar, pe calea fără întoarcere a șabloanelor. Dacă prima femeie care a scris pe acest subiect, Lady Craven, observa cu delicatețe: „S-ar putea spune despre această regiune (Muntenia, n.m. X.N.) că este un diamant rău cizelat, care ar avea nevoie să fie lucrat de o mână îndemânatică și dibace” (p. 46), mulți alții nu se sfiesc să ridice vălul din jurul „haremurilor” și să arate prizonieratul mutialnt. Clausewitz, un consilier danez la Constantinopol, trece prin București și este primit la curtea domnitorului Grigore Ghica. Dincolo de vestimentație, „cucoanele” i se par „cam apatice și puțin instruite”, dar frumoase (p. 99).

„Frumusețea” aceasta izbăvitoare și justificativă traversează, iată, timpul și ajunge în chip de somație în interpelările feminine monocrome (sic!): „Nu-i așa că româncele sunt cele mai frumoase femei? Măcar cele mai senzuale?”

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey