Lavinia Alexa
George Geacăr

 
sus

Lavinia Alexa

(premiul al II-lea la Concursul Naţional de Poezie TRADEM 2006)

Motto:
Timpul se aruncă înspre mine


Focusare

Concentrarea mea se va transforma
Într-o fotografiere crâncenă a realităţii.
Sandaua mea va lipăi neatentă
într-o apă tulbure de asfalt matinal.
Îmi vor tropăi paşii în minte,
grăbiţi spre ceilalţi.
Voi merge însă prin mine
ca Iisus pe apă.
Ca să rămân întreagă.


În-trecere

Pielea peste piele metalizată
va domestici viteza.
Sandaua va conduce vibraţia
în zbor la nivelul solului.
Vor mârâi a putere
animalele din noi.


Tăierea din rădăcină

Se vor nărui toate scorburile lumii
sub sandaua exploratorului.
viaţa va fi părăsită în tăieturi progresive
rănile vor deveni atunci muşchi de copac orientaţi spre nord.


Dinspre corpul aerisit

Imaginile vor scrâşni ascuţit
la traversarea oblic-descendentă
a sandalei spre echilibru.
dinspre corpul strivit
în cămaşa de forţă a aerului
vor izbucni alegeri ale fulgilor
spre sine.


Apăsare

Sandaua-cadână se prinde de gleznă
ca o brăţară de apă.
Răzbunarea gropilor abisale
se va arunca în călcâiul lui Ahile.
Vor fi rotiri năprasnice
ce vor mătura carnea
de sub piele.
Vântul ud va dansa întors
spre sine,
încălţat în fâşii zdrenţuite de blană.


Fenomenologia materială a sandalei

Pământeană

Sandaua este pielea mea înmugurită.
Catarama ei va face înconjurul lumii,
risipindu-se în petale.

Comentarii cititori
sus

George Geacăr


cenuşiu ca un trandafir

primăvara spre seară îndobitocit de sentimente
de soarele amical de pe care au dezlipit abţibildul cu nori
dacă stai pe balcon simţi tangajul blocului în aerul cald
ai sub ochi dale de beton şi-n loc de dale de beton
vezi panseluţe şi roze

dacii amorţite
verzi albastre şi roşii ca algele în recif
grohăind cu distincţie proiectând
cu pocnete mici pietricele

vezi tineri bărbaţi

cum se decolorează în dreptunghiul cu linii de tenis
auzi strigăte care nu înseamnă nimic
vara este o fotografie extrem de uzată

cenuşăreaso
cenuşăreaso
m-ai văzut tu mângâind scăfârlia chilug-a sfidării
ai simţit vibrând dedesubt
literatură a fi inutilă
într-un limbaj irepresibil dar încă neclar?

cenuşăreaso
aerul purificat şi nud
pe care marii plictisiţi şi disperaţii
cenuşăreaso
senzaţia de bine nemotivată şi deci străină
în balcon deasupra a şase metri de aer
cenuşăreaso
acum chiar văd
dintre dale izbucnind o tufă însângerată de trandafiri


george geacăr

un metru şaptezeci şi trei
ochelari fumurii şi păr castaniu
la treizeci şi trei de ani
câteva pulovăre şi câteva perechi de pantaloni
pantofii cu un număr mai mari

cum îl vezi dumneata îl văd şi eu
traversează pe la opt fără zece terenul viran
unde opreşte circul
când vine în oraş
unde plantează bâlciurile comedii cu căluşei
cu lanţuri cu cocoşei de zahăr. trece
printre oasele unor animale blânde şi mari
roase de feline de circ cu forţa şi răbdarea cărora se joacă
o femeie. va mai suporta leul cezar va mai asculta el
de bici şi comenzi?

pericolul îngroaşă stratul de ozon simte el
şi tot aşa simţim şi noi.
trece prin aerul matinal fără dificultate
prin sistemul de apărare al oraşului
şanţ cu apă şi val de pământ.
am în suflet un câmp de cenuşă zice
şi în cenuşă e o urmă de picior de copil
eu stau de veghe
vântul să n-o spulbere

ploaia să n-o risipească.

dumitale se poate să nu-ţi convină cuvintele: suflet cenuşă
picior de copil vânt şi ploaie. ştii dumneata bine
de ce


george geacăr

barul din oraşul stagiului militar
minute de libertate trăite intens în fum aromat şi muzică
discretă în satin alb şi viitorul
ca un film color panoramic în două serii
podul metalic din piteşti peste care tropăiau bocanci grei
cu ghinturi şi prietenul stănicuţ ion chitarist
şi caporal de circumstanţă târând porthartul locotenentului
şi între capetele tunse chilug şi al lui

foarte tânăr sub soarele care e la fel
pentru toţi. cu cântec înainte marş!
pasul elastic lovind asfaltul cu energie
transferată de la un zâmbet de pe trotuarul alăturat

aerul prin care puteai să şi zbori.
"supravieţuiesc ca sunetul în memoria
surdului ca femeia în imaginaţia impotentului"
hai lasă lasă. dicarbocalm
papaverină şi rudotel
"dacă ţin în mâna stângă o sforicică
de care atârnă spre stratosferă un balonaş
dacă am în mâna dreaptă altul la fel
numai aerul din ele e respirat la vârste diferite
sus unde se vor întâlni
si se vor atinge
care şi de ce va crăpa?"

chestiuni din astea abordate cu inteligenţă
şi sentiment îi crează o senzaţie (termen exact)
de puritate şi adevăr. un mod de a percepe prezentul.
să ne retragem

dacă tot nu-l putem ajuta cu nimic


george geacăr

iată cum stau eu sub soarele incendiar
plin de intenţii bune care se duc dracului
iată cum stau în aerul canicular
şi am grijă să fac lumea mai bună
iată cum trec printre oameni binedispuşi
şi mă posomorăşte efortul imaginaţiei
care naşte un vers după altul

într-o zi de august decolorat după ce mă străduisem o jumătate de ceas
să explic portarului unui spital un individ de vreun metru cincizeci de ce trebuie să intru
îmi şterg fruntea de transpiraţie mă uit la el mai atent. citiţi! constat. ei da! citesc! îmi zice el. citiţi o carte de versuri! da dom'le asta citesc. ce e ciudat? unii dintre noi le şi scriem! îmi zice intransigentul bărbat care se dovedise a fi un portar scriitor.

iată-mă vesel în animaţia străzii

încercând să vând o întâmplare reală drept text literar


în piaţă

cum ajunge ceva
să fie poetic?

pot spune: gladiole împrăştiate pe cimentul rece
al pieţei. chiar:
cartofi împrăştiaţi pe cimentul rece
al pieţei. să zicem acum: azi am reuşit
să vând cartofii cu şase lei două'ş'cinci
observăm diferenţa.
cum de un individ gândeşte poetic? specia

o duce mai departe biologic
celălalt. şi coşbuc şi goga

au vorbit despre el. în numele lui.
sângele ajunge la uitare de sine
prin rafinare. coborâtorii
din roland sunt garajişti

şi lachei se spune în presă pe când
bolboroseala artezienei umane
scoate mereu din străfund indivizi

gata s-o ia de la cap. de ce

nu vorbesc despre ei
ca goga coşbuc? pentru mine

ei nu există temele se răcesc
trec în rezervă un timp. privesc
omul acesta cu mâini cenuşii
care-mi oferă cartofii şi gladiolele lui
pe bani
mulţi au vorbit despre el

spun că nu mai e cum a fost. literar
nu exişti îmi vine să spun
omului în toată firea din faţa mea.
el se uită la mine
senin încercând să mă convingă să cumpăr
deşi literar nu există


într-o noapte mi s-a părut

târziu după ce se sting televizoarele
şi se scot din prize becurile colorate din pomii de iarnă
cândva ieri îşi privea trupul
în lichidul amniotic în cada albă
ca-ntr-un ou spart. trupul
dăruit de mama de tata

în anul zero. la ce te poţi gândi
în apa caldă
când trupul stoarce şi el portocala plăcerii?
se gândea deci la conducte lungi
sub asfalt şi la sârme de telefon bătute de vânt.

seara târziu
ameţit de ninsoare

de intimitatea luminilor din holurile cartierului de blocuri
care se stingeau în ferestre
răscolind cu pantofii zăpada


televizoarelor li se oprea în gât gâlgâitul albastru
becurile din pomii de iarnă

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theâtre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey