George Geacăr
Andreea Cristina Novac
Dan Rusu
George Vasilievici

 
sus

George Geacăr


autobuz

plutea pur şi simplu pe trotuar
hainele ei lungi nu se agăţau de nimic
roua de pe tufişurile de lemn câinesc strălucea
se ozona atmosfera. eu mă grăbeam să prind autobuzul.

el dădea colţul în sfârşit venea
lumea toată de pe trotuar se suia
rămânea doar fâlfâitul hainelor ei
eu frământam în buzunare doi lei
pentru bilet.

"
arbori ai vieţii, când iernii dăruiţi?
noi nu suntem una"
"
şoferul a
utobuzului are drept de control"
dacă el ar veni

cu patentul lui cu cheia franceză
să scotocească în sufletul meu anxios şi culpabil?
şoferul e un bonom. apasă butonul:
"staţia caraimanul vă rog. peronul pe dreapta"
.
eu un individ complicat. de-aia nici n-o s-ajung
prea departe. călătoria asta

cea de mâine poimâine pentru mine-s totuna.
autobuzul va veni
lu
mea toată pe rând va sui

doar fâlfâitul hainelor ei


diana. despre păpuşa de două sute cincizeci

astăzi coboară în micro doişpe
sunt semne. cine să coboare? ei cine!
de dimineaţă mi-am dat seama
când mă rădeam în baie. am simţit
că e în capul bulevardului brătianu. e cimitirul simuleasa
în preajmă
. normal.
n-am apucat să-ţi spun

pentru că-ţi adunai lucrurile
în geanta de voiaj. în asta cu care am fost la mare
anul trecut. îndesai
bluze şi pantaloni. şi pantofi. şi rimeluri. trebuie
să fie pe-aci dacă
mai întârzie autobuzul
poate-l vezi şi tu. să ai şi tu ceva
din ziua de plecat la facultate
la bucureşti. are el ceva cu micro doişpe. ştiu de mult
de când erai la cămin. ţii minte pomul de iarnă
din '88? educatoarea ta
aia cu părul roş
u comunicase discret
s-aducem cadouri să scoată moşul sub brad.

ceva simbolic
aşa
nu cine ştie ce
să nu exagerăm. sub pom totuşi
din sac ieşeau cutii enorme. blitzul sclipea.
tu ai rămas calmă când ţi-a venit rândul
n-ai rupt hârtia pacheţelului tău
iar dumnezeu atunci a trecut. eu încercam să salvez:
ce-o fi fost în cutiile alea?
cum ce. păpuşele din alea mari
de două sute cincizeci.

nu te interesează dar aşa sunt
amintirile tale. ba ale tale. foarte bine
o să am eu o sută de ani
. sunt cronos
fac oameni nou-nouţi din hârtie.

la colţul cu farmacie chiar atunci
a trecut. avea o lumină mică
un bătrânel ponosit
nu cred că l-ai văzut. sosise autobuzul urcaseşi
luai loc mi-ai făcut semn cu mâna.
autobuzul a trecut prin faţa ochilor mei
pe urmă nu s-a mai văz
ut nimic
dumnezeu dispăruse-ntre blocuri



dimineaţă de iulie. frunza de brusture

dacă tac nu tac numai eu dar nici dacă vorbesc
nu vorbesc numai eu. dimineaţa este o coală albă
iar seara coala e mâzgălită. aş putea să las aşa
cum lasă pet textul lui. aş putea să notez după criteriul presiunii
diferite asupra celulei. micro doişpe trage aer în piept
şi până nu apucă soarele să urce mai sus
micro doişpe se răsfaţă sub corturile răcoroase ale lui dumnezeu.
micro doişpe este acum la inima lui dumnezeu.
va mai trece vreme
până va veni seara. până atunci

coala de hârtie va fi fragedă ca frunza de brusture.
trece peste ea buburuza
şi scorpionul. e o bună strategie
să nu înceapă ziua
de unde somnul a tăiat un hotar. dumnezeu
are depozite mari de uitare. cum ar fi
să te caţeri pe-o suliţă? dumnezeu
preferă tăcerea
şi coala albă. de-aia încep fiecare zi
cu o coală albă pe masă. dacă o vede
ştie că şi astăzi mă gândesc la el
şi-mi pune deoparte o dimineaţă
şi pentru mâine. acum
cred c-a plecat
pentru c
ă spun dumnezeu de parc-aş spune
frunză de brusture. frunză de brusture
peste care a trecut
buburuza. ori scorpionul


dimineaţă de iulie. bastonul tatălui meu

se plictisesc şi morţii? dacă putrezitul ar fi plicticos
n-ar fi cimitirele pline. în micro doişpe
simuleasa e tocmai bine aşezat
în centru
ca un cinematograf între blocuri.
astfel scade constant presiunea de plictiseală. cei cu balcoane
spre simuleasa sunt răsfăţaţi de soartă. carnea tânjeşte
în apartamente
oasele
de la simuleasa
n-au nevoie de nimeni.
am văzut
oasele tatălui meu. nu părea plictisit
tata
după paisprezece ani în noroi. nu părea să-i lipsească ceva.
i-am văzut
bastonul
cu cap de fier. nu mai bocăneşte de paisprezece ani cu el

neliniştit nu e
ar putea să bocănească din nou ameninţător
dac-ar fi cazul. tata înjura chirurgii fiindcă voiau
să-i taie piciorul
atacat
de arterită diabetică

tata urla pe coridoarele spitalului de la mânăstirea dealu.
tata a venit din caucaz cu un glonţ rusesc în picior
tata înjura generalii care au întors armele şi i-au lăsat în rusia
tata înjura comuniştii care i-au tăiat pensia iovr
pentru c-a luptat în est.
tata a-ngropat cu el multă furie
n-are cum să se plictisească. i-au strâns oasele
i le-au pus într-un colţ. tata stă acum
în colţul gropii într-un săculeţ de pânză
tata tremură în noroi sub pânza albă stropită cu vin
tata soarbe picăturile de vin şi aşteaptă
să se amestece carnea mamei cu carnea lui din noroi
să se amestece sângele mamei cu sângele lui
din noroi
tata nu se grăbeşte. poate va ieşi din sângele
lor
cineva mai bun. tata a vrut totdeauna să-ndrepte lucrurile

şi-acum are timp. are tot timpul din lume
tata e furios şi-are treabă
n-are cum să se plictisească.

cum stă-ntre blocuri
în centru
cimitirul simuleasa e un lucru sigur
te poţi baza pe el

Comentarii cititori
sus

Andreea Cristina Novac

(Premiul al III–lea la Concursul Naţional de Poezie TRADEM, Craiova, 2006)

Motto: "fotoGRAFII descompuse în respiraţie"


de la adam la eva

dacă noi doi nu ne-am fi născut
din aceleaşi fiinţe de otravă
nu mai era nici
ploaie nici
potop nici
corabie nici
adunături animalice nici
singurătăţi şi nici
idei

pentru că eşti o singurătate
iar eu sunt o idee ce nu poate să umple


iar de la adam la eva
nu sunt decât patru litere
I-D-E-E
şi mai încolo nu se poate
pentru că şi lumea se opreşte
la fruct
de la singurătate la idee e păcatul
de a crede că sâmburele s-a copt
de la adam la eva


despre goluri

scriem pentru că foamea
e doar un principiu de care ne legăm mascând o absenţă
şi nimeni nu a scris mai bine
spaimele stomacului în apă
şi coloniile de ganglioni ameţiţi
în plasme amorfe
nimic nu a ridicat privirile amatorilor de icoane pe piept
mai mult decât o idee pe care
nu o putem iubi
nu o putem atinge
nu o putem săruta
nu o putem strânge la piept ca pe o icoană a unui sfânt învechit de praf
o idee care ne asigură că foamea apare
ori de câte ori simţim nevoia să scriem
despre goluri


şi ce dacă

din noi înghiţim
până la vomă
apropieri ce nu ne-au înşelat niciodată
gesturi de bătrânei uscaţi care se ţin de mână
în aşteptarea aceluiaşi final apocaliptic
şi ce dacă
pe fiecare fir de iarbă
roua de dincolo de ceaţă
inundă gurile celor care nu mai pot zâmbi
decât
au fin de sičcle
am ajuns să mă uit la nori
şi să spun că nu putem înghiţi decât
ploi calde ce n-au să ne topească niciodată
iluzii apocaliptice care ne îmbătrânesc de 3 ori pe minut
sau zâmbete depărtate
de prea multe apropieri


tuns

astăzi nu pot să gândesc
decât în silabe
şi în firele de păr pe care ţi le-ai sfârtecat
nu te vrea nimeni
nu te aude nimeni
nu te mai caută nimeni
nu nu nu
şi dai ceasul în urmă
poate ceva din distanţele noastre
se mai păstrează
setea depărtării respiraţiilor
ar stropi vara toridă din obrajii mei

când m-a văzut dumnezeu
a râs
mi-a aruncat în nas
tot spatele pe care îl ţineam în mâini
tot doliul de care nu auzisem
şi toate plimbările nocturne
pe care degetele le mai făceau
între noi
toate glasurile pe care e imitam
axiomele pe care am compus
surde mute cântece de diafragmă

şi pentru că e la modă
am rupt corzile –
şi de ce totuşi
ne volatilizăm în cuvinte
aspirate pe o limbă
pe care doar TU o înţelegi

de mâine
nu voi gândi decât în poimâine
şi în sunetele
pe care paşii tăi mâinile tale unghiile tale
le făceau în mine


final de act V

pot să fiu şi nevastă
şi micul tău dejun
şi friptura cu care mereu hrăneşti câinii
şi scara pe care se coboară
şi bibeloul ce-l ţii în vitrină gata să se spargă
şi palma care îţi scutură părul de mătreaţă
şi mandibula pe care mereu mă mestecai
şi actul de divorţ aruncat la gunoi
şi creioanele tocite şi roase care nu mai scriu
şi falsa ta identitate
şi carnetul pe care îţi notezi
programările la doctor
şi beep-urile pe care nu le primeşti niciodată
şi aluniţa de pe gât care m-a luat în braţe
mai tot timpul

fraţii mei au jelit când m-au regăsit
despletită şi întoarsă pe partea cealaltă

bunicului îi scânteia mustaţa
când a văzut albumul reîntregit în rame gri şi
poze mari

vecinii de la zece au aprins luminile
să nu mă împiedic şi de data asta
de liliecii din curte
în fine, se mulţumeau toţi
să mă vadă respirând din ochi
poza mea preferată
"just smile & wave"

dar pot să fiu a treia mână care îţi dă drumul
sau a treia direcţie pe care s-o apuci doar în zilele
de sărbătoare
sau a treia seară când ne atingem respiraţia cu
vârful unghiilor
sau a treia oară când dansăm
c-i-u-l-e-a-n-d-r-a
sau toate anotimpurile în care puteam mirosi
distanţa
sau a opta minune din paharul de cola
sau jacheta pe care n-o schimbi
şi n-o porţi deloc
sau mersul tău care nu m-a atras niciodată

părinţii toţi îmi povesteau
că înainte sărbătorile erau respectate
şi că icoanele erau spălate
în fiecare zi
spuneau să mă las noaptea de trânte pe străzi
spuneau să nu mai salut niciodată blocurile
dacă am cearcăne
(risc să mă electrocutez cu zidurile la fel de
obosite)

miercurea se face curat pe trotuare
şi de obicei trecătorii se descalţă unul câte unul
şi tot azi neamurile îşi astupă venele
cu mirosuri de iasomie
şi joia râdeau verii de mine
că-mi schimbam expiraţia la fiecare colţ

însă toate monitoarele mi-au confirmat
că POT SĂ FIU şi distanţa dintre noi doi


4 393055091132, Miruna!

ştii unde se ascund
toate vârstele pe care nu le-am încercat niciodată?

să iubeşti şi să-ţi ceri iertare
de la toate feţele statice care nu te-au iubit niciodată, Miruna
să le spui Miruna să le spui
că tu poţi să iei pe degete vârstele lor
şi să le învârţi
să le învârţi Miruna să le învârţi să se ameţească
şi să leşine cu toate cifrele pe care le poartă în ei
să speri că în orice zi numerele
care le adunăm noi
nu sunt decât şiruri de soldăţei
ce vor cândva să se odihnească
să visezi Miruna
să visezi că pe orice stradă poţi
să mori
şi să învii
ori de câte ori te întâlneşti cu cel ce duce în pumn vârsta ta
să iei în braţe blocurile
şi să le săruţi Miruna
să strigi că seara doar betoanele te mai pot încălzi
că pieptul lor e mai cald
decât toate mâinile bolnave ce le strângeai pe obraz
că poţi săruta Miruna
poţi săruta ferestrele pe care îţi vezi vârstele expuse
ca nişte manechini în descompunere
ferestrele ridate care încă te mai suportă!
să vorbeşti Miruna
să vorbeşti cu podelele cu vopseaua şi greutatea lor
podelele care nu ţi-au refuzat cifrele niciodată
şi totuşi Miruna
să îţi aminteşti de tine

acolo sunt cifrele tale
acolo în fiecare celulă e câte o vârstă de-a ta


în pielea ta

eşti
ca un fluture la care aripile n-au mai ajuns
sau pentru care culoarea e prea grea în
zborul său fluid
toamna când se numără bobocii
eşti prea mândru de sângele tău

care-ţi sparge venele
spui tu
roşul te prinde bine
şi niciodată bobocii
nu vor mai fi preţuiţi
decât un fluture cu pielea întoarsă
peste care râuleţe de
clipiri de buze şi îmbrăţişări
curg în picături fluide

de 1 martie îţi pui în piept mărţişoare
cu 3 noduri la capete
pentru că
roşul te prinde bine
şi nu vrei să intre prea mult albul în tine
de 8 martie umezeşti cu vârful limbii
legăturile de pe piept
şi sfârteci primul copac care-ţi iese în cale
numai pentru ca
pielea ta pe care mii de braţe
şi buze s-au năpustit
să nu se decoloreze
întotdeauna
roşul te-a prins bine
şi pielea ta mirosea
a zbor fluid de fluture
care nu a mai aşteptat ca soarele să-i înflorească
râsul

Comentarii cititori
sus

Dan Rusu


Thrill

Între cele două pasaje a rămas un spaţiu lat de-o palmă
o urmă de teamă
miroase a ars
între cele două întrebări ale tale a rămas o linişte suspectă
cât să pot eu strecura aiurea un răspuns
un citat poate din carte
între toate astea se ascunde ceva morbid şi-ntunecat
un altfel de zumzet
un zgomot derutant
cum ar puşca mobila noaptea şi s-ar deschide singure uşile de la dulap
undeva în camera din capătul casei picură apă din calorifer
se prelinge o umbră rea pe la geam
cineva îţi urează noapte bună şi te sfătuieşte să îţi tragi plapuma pe cap
toate se petrec în camera strâmbă în camera lungă unde toate se strâng sub tine
aici o singură lumină şi toată de la un felinar bolnav
de două ori sună cineva la uşă şi te scoală din pat
de două ori vizorul rămâne întunecat
iar tu vorbeşti singur
şi-ţi aminteşti brusc de mamă
de felul ei ciudat de vocea tremurată şi ultimele cuvinte
grele şi de durată
sapă în tine o groapă.


Roads

Am condus mult
ne-am oprit
am condus şi mai mult
ne-am oprit

cineva nu se înţelegea cu altcineva
era seară şi ne doream cu toţii să dormim
un pat la câte doi
un motel ieftin
un motel aruncat în drum
puţin într-o parte suflat de vânt

am dormit puţin
am băut o cafea scurtă
am vorbit şoptind
ne-am urcat în maşină
şi-am pornit la drum

am condus mult
nu ne-am mai oprit
am condus cu schimbul
fără oprire

ne-nţelegeam de minune toţi
aşa că nu am mai oprit nici acolo unde trebuia
am mers mai departe
mult mai departe decât s-ar putea merge într-o oarecare vară

nu ne-am mai oprit
niciodată.


Gaby 197

E una din acele zile
dintr-o săptămână în care te trezeşti fără să recunoşti nimic
sau să mai ştii ceva din tine
mult după 40
care au trecut ca o senzaţie tare
şi au lăsat perciunii albi
nu, de două ori nu ai să mai simţi la fel
nici nu ai să mai trăieşti după aceleaşi principii
chiar dacă nu eşti sigur că regreţi ceva din tot ce a trecut
în fine
orice ai face rămâne una din acele zile
în care îţi aduci aminte
cum treceai cu mâinile în buzunar fără vreo treabă
prin faţă pe la central
şi fata aia o dulceaţă
cu cârlionţi şi zâmbet larg
te-a salutat fără să te cunoască şi ţi-a băgat în buzunar
pe nesimţite
biletul cu text printat
iar tu te-ai codit tulburat vreo juma' de oră
şi apoi l-ai aruncat
fără să ştii că pe dos
scria mare
GABY
şi camera 197.


Ea mama

Aşa cum îmi plac mie lucrurile mici
cele mărunte şi nebăgate-n seamă
mă gândesc uneori să-mi iau
să-mi rămână
numele de fată al mamei
şi să ies din camera unde mi-au zdrobit copilăria patru pereţi
pe care-am decupat imagini din reviste
de mai multe ori în mulţi mulţi ani
o maşină pot să jur avea aripi de avion
ei scriau că zboară
eu eram prea mic să citesc dar bănuiam că zboară
era pe fond un cer
mama bătea la uşă
şi-mi lua capul între mâini să mă întrebe
de ce-am căzut aşa pe gânduri dintr-o dată
sunt prea mic ca să gândesc
şi mă mai întreba ce vreau să mănânc
aşa cum o făcea în fiecare seară
iar eu nu apucam întotdeauna să răspund
ci mă prindeam de rochia cu flori
şi mă trăgea ea mama pe covor
şi uitam atunci de maşina zburătoare
până-n bucătărie unde se sfârşea tot
într-un miros de zarzavat şi ciorbă.


Maşina şi Tine

Am stat închis în maşină
tot timpul ăsta
nimeni nu conducea
şi geamul era crăpat preţ de-o palmă
cât să pot respira puţin
din ce se-ntâmplă-n stradă

am stat în maşină
şi simţeam în stomac o durere de la nemâncat
nu te cunoscusem niciodată
şi nici pe el nu l-am văzut
când a venit şi a spus că aşa nu se mai poate
şi m-a tras de mâini afară

aerul era tare
aerul era puternic şi mă ameţea
nu era de fapt aer
mi-a spus chiar el: e parfumul meu băi

eu nu înţelegeam
lucrurile simple mi se par de neînţeles
şi m-aş fi uitat la tine
tu care precis nu pricepeai o iotă din ce se-ntâmplă
sau cine îs şi ce fac ce-i în capul meu
în care aerul s-a rarefiat
dar mi-era jenă de el şi mi-am ferit ochii

au venit apoi ei
ca la un semnal dat de tine
şi au început să tragă în maşină
rezervorul scăpa benzină
au tras din greşeală şi în voi
şi în tine
m-am aşezat pe jos şi m-am uitat în sfârşit la tine
mi-era încă jenă de ochii lui morţi.

Comentarii cititori
sus

George Vasilievici


W.C.rul


tinereţea
prietenului Marin Mincu

tinereţea nu are nevoie de mine.
a învăţat să se fecundeze singură.
mă aruncă peste umăr şi nu se mai
uită înapoi. priveşte fix înainte
şi în ochii ei înoată fericiţi peştii
perfect adaptaţi la uleiul fierbinte.


Plus răspuns minus întrebare

întrebările se lovesc tare de mamă
şi se resping înapoi cu aceeaşi putere.
întreabă copilul în stânga şi în dreapta.
nu îşi ridică ochii din ochii celorlalţi
până când se priveşte cu ochiul
drept în sufletul ochiului stâng
citind în sufletul ochiului drept
trădarea diferenţei.
copilul a prins-o cu mâna şi o foloseşte.
cu ea pictează peste toate crimele
cu nevoile sale.


Gândul frumos

vine mereu gândul frumos
construit din cuvinte frumoase
şi grele
ce nu pot fi mutate de la locurile lor.
vântul din creier e foarte puternic.
el smulge pomii din pomi.
aruncă bila de plumb cât colo
ca pe un punct pus după deţinut
de la un capăt la fiecare capăt
al gândului frumos
şi acolo mereu aterizarea.
aterizarea bilei de plumb
la celălalt capătul al gândului frumos
zburând până la sine peste toate
astea, acolo unde vidul bolboroseşte ceva
în somn
se întoarce cu viaţa la noi
şi doarme până în prima clipă a lumii
visând mereu gândul frumos şi râsul
i se aude din camera cealaltă
râs înfundat cu pauza din
semnul exclamării.


Poem narcisist

ce mai! sunt perfect!
muşc cu poftă din viaţă
mă ling pe faţă cu limba
electronică şi aspră a ceasului
primit de la tine. aşa este
mereu cu darurile făcute
din iubire, sunt de la început
în afara ei.


Puiul de babuin
lui Ion Tiţoiu

mama e mândră de mine.
pentru a-şi demonstra dragostea mă linge pe cap
până chelesc.

nu ştiu ce să mă fac.
acum sunt urât pur şi simplu
şi mă gândesc cu tristeţe la vremurile
în care eram frumos şi urât
pentru asta.


Pisicuţa

fac totul pentru pisicuţa albă
ce îţi dansează pe creier.
întreab-o dacă participă
sau doar se antrenează pentru ceva.


Somnul

dormi degeaba.
visul e la mine.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theâtre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey