Valentin Boiangiu
Andreea Bratu
Cosmin Dragoste
Florin Oncescu
Radu Vancu
Radu Magdin

 
sus

Ce amprentă culturală a lăsat 2013?

Comentarii cititori
sus

Valentin Boiangiu

 

Retrospectiva Marinei Abramoviæ la MoMA NY a fost un eveniment mondial de semnalat. Mie mi s-a părut foarte important și cu rezonanță.

A fost o retrospectivă a unei femei care a influențat deja multi artiști în ultimele două decade. Și, după mine, a fost o artă care a intervenit în viața oamenilor, ceea ce e mai important. Da, cred că retrospectiva asta o să mai influențeze mulți alți artiști.

The Artist is present... Titlul acesta nu prea lasă loc de interpretări. Dar are rezonanță. Poate fi luat ad litteram, și asta se aplică foarte bine pe durata expoziției, inedit pentru o retrospectivă - adica ea era permanent acolo, interacționând cu publicul -, sau metaforic, pe undeva sugerează poziția artistului în ziua de azi: prezent, conectat, social și politic. Ea, fără discuție, a fost totdeauna așa pe toată durata activității ei. Este foarte influentă și eu cred că ea, fiind un exemplu atât de rezonant, o să fie destui artiști (poate mai mult artiste) care să facă lucruri influențate de Marina Abramoviæ. Dar asta nu-i nimic nou, asta a fost dintotdeauna, mai ales în postmodernism.

Altfel, schimbări nu prea se mai întâmplă de ceva timp. Propuneri?! mai mult re-iterări, reflecții... Schimbări seismice nu prea se întâmplă. Nu suntem în era aia.

Totuși, o schimbare enormă, după mine, care se anunță de câțiva ani încoace, este investiția arabilor în arta europeană, americană, vestică. În clasamentul primilor 100 cei mai puternici oameni în lumea artei vizuale, pe primul loc este o femeie: Al-Mayassa bint Hamad bin Khalifa Al-Thani, șeică. Până acum a investit miliarde în arta euro-americană pe care o expune în Qatar. Este cea mai mare patroană a artelor vizuale, din istorie, măcar în materie de bani investiți. 
Faptul că este femeie este important de asemenea. Și pentru lumea musulmană, în special, dar și pentru lumea vestică...

Revista Art Review e foarte importantă și această listă (http://artreview.com/power_100/) determină multe lucruri pe anul următor în lumea artei vizuale. Bineînțeles că ei au avut și motive politice să o desemneze pe șeică pe primul loc, dar ea nu investește numai în achiziții, ci și în educație, în construirea instituțiilor de învățământ superior a artelor vizuale, acolo, în Qatar. Pe undeva ea spune lumii arabe că Euro-America e demnă de urmat din multe puncte de vedere. De asemenea, ne spune nouă că este posibil ca o femeie arabă să fie deschisă către învățătură și investiții culturale ne-musulmane.

Asta mi s-a părut seismic, inedit, în 2013.

Comentarii cititori
sus

Andreea Bratu

 

În 2013 au existat câteva evenimente culturale deosebite în Craiova; statistic vorbind, nu știu dacă au fost mai numeroase decât în anul anterior, dar nu asta dezbatem aici. Nici nu o să le înșir (vor fi făcut-o deja alții), dar voi aminti totuși de concertele repetate ale lui Alexander Bălănescu, ele însele suficiente pentru a marca anul. Ce mi se pare cel mai important câștig al anului care a trecut e decizia Primăriei de a acorda atenție culturii, prin intenția de a gândi o strategie pe termen lung și de a-și asuma un program al cărui scop e diversificarea (nu în dauna calității, ar fi de dorit) manifestărilor culturale din oraș, educarea publicului larg și generarea unui profit vizibil și de durată. E un mare și curajos pas înainte. Vom vedea mai târziu dacă evenimentele la care am fost martori în prezent ne vor influența pozitiv, sau am avut parte doar de un placebo.

Comentarii cititori
sus

Cosmin Dragoste

 

Nu știu dacă, în ultimul timp, se mai poate vorbi despre amprentare culturală la modul deceniilor trecute. Establishment-ul, devenit oarecum informal, nu mai poate propune direcții la nivel canonic. Amprentele s-au disipat, însă ele continuă să influențeze, fie și voalat, dezvoltarea culturală specifică pe diferite paliere.

2013 s-a înscris în tendința ultimei perioade, anume de căutări, experimente, reconvertire formală și de conținut, tatonare, mai mult sau mai puțin agresivă a tiparelor, dar și cristalizări, timide, deocamdată, care, cu certitudine, vor putea fi valorificate benefic creator la un moment dat. Ca o impresie generală, de fond, pe care mi-a lăsat-o 2013, pot menționa o anumită aprofundare a cercetării, cu instrumente noi, binevenite, teme și subiecte considerate ca fiind „epuizate” au putut fi revalorificate din perspective policentrice, surprinzătoare, pe alocuri. Dacă aș putea utiliza un cuvânt-cheie pentru încadrarea anului trecut, aș putea spune „curaj”. Curaj competent, depășire a limitelor nu de amorul artei, convergență ideatică, dar și un pluricentrism cultural, care începe să fie integrat și acceptat ca atare. 

Comentarii cititori
sus

Florin Oncescu

 

Amprentă mixtă

 

Amprentă în absolut? Pot să-mi dau cu părerea, desigur. A apărut o carte nebăgată în seamă, una de care nici eu n-am auzit, desigur, și despre care se va vorbi intens peste 100 de ani.

Amprentă în mintea mea? Am petrecut anul cunoscând binișor Viena și l-am sfârșit cunoscând puțin Atena. Altfel spus, tot anul am fost preocupat de trecute fapte de arme și litere din Europa Centrală, cu excepția zilelor de final, când m-am amuzat să pricep denumiri de străzi și firme scrise în alfabet grec. Din ambele pespective, mi-a apărut bine în vizor și România.

Ca să-mi adun gândurile, la început de 2014 citesc volumul Amintiri despre Caragiale, editat de Ștefan Cazimir. Grecul nostru care a preferat să-și trăiască ultimii ani la Berlin era "meticulos" ca nimeni altul "pe chestia scrisului" și "scria fără plăcere" (vorbele citate sunt ale fiului lui cel mic, Luca). 

Comentarii cititori
sus

Radu Vancu

 

2013 a continuat seria anilor buni pentru poezia română; practic, toate generațiile poetice active azi au dat câteva cărți bune și foarte bune – de la Nora Iuga, Emil Brumaru și Angela Marinescu, trecând prin Ioan Es. Pop, Viorel Mureșan și Nicolae Avram și ajungând până la debutanții Ion Buzu, Florentin Popa, Ștefan Baghiu și Krista Szöcs, plus încă destui alții (care anume, se va vedea în antologia anuală pe care Claudiu Komartin și cu mine o facem deja de trei ani), poezia română din 2013 a adăugat încă un an fast la seria celor anteriori. Din punctul acesta de vedere, cred că poezia ultimilor ani e mai consistentă decât proza – în sensul că pot reține mai multe cărți puternice de poezie decât de proză; și, de asemenea, impresia mea e că s-au purtat discuții teoretice mai intense în jurul poeziei – mai ales tinerii poeți au ținut să-și precizeze poeticile, afinitățile & disocierile față de poezia anterioară. Prozatorii au fost, sub acest raport, mai tăcuți.

Apoi, 2013 a fost anul celui mai amplu & profesionist festival de literatură organizat vreodată în România – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași (FILIT). Succesul lui indiscutabil arată că trebuie neapărat continuat; e exact festivalul care ne lipsea și a cărui prezență catalitică ar putea pune România pe harta rețelei marilor festivaluri europene. Festivaluri tot profesioniste, dar mai mici (însă exemplar făcute, în ciuda bugetului ridicol), sunt și Festivalurile Internaționale de Literatură de la București și de la Timișoara; existența lor e de asemenea vitală pentru metabolismul normal al literaturii române. Dispariția lor ar însemna realmente o catastrofă. În fine, tot în 2013 au avut loc trei festivaluri internaționale de poezie, toate puse la punct după standardele festivalurilor de poezie din țările occidentale: cel de la Bistrița (Festivalul Internațional de Poezie și Muzică de Cameră, organizat de Societatea de Concerte  Bistrița, cu o echipă admirabilă: Gavril Țărmure, Marin Mălaicu-Hondrari, Dan Coman), cel de la Sibiu (Poetry is Smart, organizat de Revista Transilvania & Biblioteca Astra) și cel de la Brașov (Bienala Europeană de Poezie, organizată de Facultatea de Litere de la Brașov, condusă de Andrei Bodiu și Adrian Lăcătuș). Sunt, toate la un loc, centrii nervoși ai unui sistem literar pe cale de apariție.

Esențiale pentru catalizarea noii generații poetice sunt și cenaclurile și cluburile de lectură; cele mai active sunt Institutul Blecher din București, Nepotu' lui Thoreau de la Cluj, Zona nouă din Sibiu, Zidul de hârtie din Suceava, precum și grupul tinerilor scriitori coagulați de masterul de scriere creatoare din Brașov – din rândul lor s-au selectat cei mai buni debutanți în poezie ai ultimilor ani. Apoi, importante sunt și revistele acestor grupuri – Zona nouă și Corpul T sunt printre cele mai vii publicații de la noi. A, să nu uit aici tot mai promițătoarea Zonă literară moldavă. Iată, așadar, că dinspre tânăra generație sunt semne foarte bune.

Sub raport poetic, cam acesta a fost anul 2013. Sigur, cultural vorbind, au fost evenimente destule – Festivalul Enescu fiind, de departe, cel mai important. Însă nu mi-am propus să discut în rândurile astea decât poezia, care, aproape ignorată de medii, este totuși cât se poate de vitală & puternică. Nu se vede, dar mișcă totul în calea ei. Ca aerul & ca iubirea, firește.

Comentarii cititori
sus

Radu Magdin

 

Eu aș spune, apropo de amprente culturale, că 2013 marchează începutul următorului nivel în societate. Și anume interactivitatea mai mult sau mai puțin agresivă, cu autoritățile, a cetățenilor nemulțumiți.

Asta se reflectă în comunicarea socială, economică, culturală și politică. Lumea nu mai are răbdare și nu mai e dispusă ca să asculte. Trăim era #constestarii, din online în offline și invers, una se alimentează din alta.

Guvernele nu mai pot controla agenda. Cultura nici înainte nu o puteau controla cu adevărat. Dar acum nu mai controlează, vizibil, nici socialul, economicul, iar politicul e în totală degringoladă.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey