Nicoleta Dabija
Lorena Stuparu
Cornel Mihai Ungureanu

 
sus

 

Capitală Culturală Europeană 2021

 

Cluj, Iași, Timișoara, Craiova, Arad și București sunt în cursa pentru Capitală Culturală Europeană 2021. Cum vi se pare, la acest moment, foaia de parcurs a orașelor candidate? Care considerați că este mai dinamic ori cu șanse mai mari să câștige? Ce s-a făcut, ce mai e sau ce ar fi de făcut? Orice opinie ori argument despre aceste candidaturi și beneficiile sau costurile pe care le implică sunt binevenite.

Comentarii cititori
sus

Nicoleta Dabija

 

Nu știu alții ce fac, cum gândesc și cum își culturalizează cetățenii până în 2021. Dar știu că pentru a obține titlul de Capitală Culturală Europeană e nevoie nu doar de evenimente culturale de amploare, constante, cu tradiție, ci deopotrivă de voință antrenată și de o civilizație solidă care să le susțină. Din acest motiv cred că un oraș vestic, din Ardeal să spunem, are mai multe șanse pentru acest titlu.

Iașul, oraș pe care-l iubesc necondiționat și în care am decis să trăiesc de câțiva ani, cu viața lui molcomă și mai greu de trezit, pare să se ferească de o așa „onoare”. Și nu pentru că nu l-ar prinde titlurile, nu ar avea nevoie de ele sau că nu ar exista instituții de cultură și oameni care să lupte pentru evenimente de anvergură, ci pentru că există aici o „delăsare” funciară care nu poate duce la o continuitate și o permanență.

E o chestiune de fire, dar și de civilizație în egală măsură. Modernizăm orașul, dar o facem în detrimentul naturii, tăind copacii - e cel mai bun exemplu!-, dorim să vină turiștii, dar orașul e plin de șantiere etc. Îmi amintesc de vizita unui scriitor britanic la Iași. Un scriitor care a vizitat orașele mari ale României. Când l-am întrebat ce impresie i-a făcut Iașul, mi-a răspuns că i se pare un oraș muncitoresc. Ce să mai adaug eu atunci?

Comentarii cititori
sus

Lorena Stuparu


„Unde-a fost crai Craiovisin” și oriunde altundeva

 

Nu atât datorită centralității postmoderne a periferiei, cât pentru merite culturale deosebite, fiecare dintre orașele menționate în anchetă ar putea fi oficial declarat pentru un timp capitală culturală europeană.

Din punctul meu de vedere patetic subiectiv, dar cred că și din perspectiva notei de specific național și local, consider Iașul ca fiind cel mai reprezentativ oraș românesc pentru titlul de capitală culturală europeană. Cum spuneam poate și în alte rânduri, orașul din realitate confruntat cu orașul din cărți și din vis nu m-a dezamăgit câtuși de puțin și ca să închei, am să argumentez cu câteva „locuri comune” din memoria mea destul de îndepărtată: Parcul Copou, Strada Palade, Casa „Vasile Pogor”, Teatrul Național, Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Universitatea, Bojdeuca, Cetățuia și cea din urmă pentru a fi cea dintâi – Biserica „Trei ierarhi”.

Din perpectiva tradiției personale de subiectivitate, Iașului îi urmează Craiova: Colegiul „Carol I” și mai ales biblioteca din incinta lui cu Teatrul Liric cu tot, Zidul din Hanul Hurezului și Fântâna Purcarului de lângă Piața Veche, ce-a mai rămas din „13 Septembrie”, „România muncitoare”, „Lipscani”, Casa și Parcul „Romanescu”, Muzeul de Artă (tabloul pictorului anonim cu două fetițe adormite în fotoliu, colecția Brâncuși, colecția Pallady), Muzeul de Istorie, Teatrul Național, Fântâna muzical-dansatoare, Blocul F8 de pe Dezrobirii și locuitorii lui europeni, ce-a mai rămas din Școala nr. 9 de pe Vasile Alecsandri, biserica „Postelnicul Fir” și biserica „Harșu”, catedrala „Madona Dudu” și catedrala „Sfântul Dumitru” plus celelalte biserici și case vechi (casa „Gaițelor”), magnoliile, „bulgărașii”, lămâițele, „Mâna Maicii Domnului”, trandafirii și toate florile domestice și sălbatice cu mireasma lor inconfundabilă.

După conectarea dintotdeauna la spiritul occidental - Timișoara, Clujul și Aradul le văd în același plan. Asta ca să mai adaug o banalitate la cele deja spuse. Ceea ce nu înseamnă că primelor două orașe le-ar lipsi acest spirit, iar ultimelor acea materie primordială.

Până la urmă cursa pentru câștigarea trofeului de capitală culturală europeană este una dintre acele competiții pe care refuz să le înțeleg, atâta timp cât nivelul de trai cultural al românilor scade simțitor, atâta timp cât costurile legate de întreținerea urbană raportate la veniturile obținute din muncă cinstită sunt pur și simplu criminale, când abia a trecut o iarnă nu foarte grea în care autoritățile locale s-au raportat iresponsabil la rezervele de energie termică ale orașului.

Și ca să nu închei într-o notă meschină, revenind la tonul inițial, am să vă amintesc „Rondelul domniței” de Alexandru Macedonski: „Ieșind din balta Craiovița,/ Unde-a fost crai Craiovisin,/ Văpaie, vezi plutind domnița/ Mai argintată ca un crin./ Sub lună-i tremură cosița,/ 
În suflet poartă ca un chin,/ Plutind pe balta Craiovița,/ Unde-a fost crai Craiovisin./ Își duse viața-ntr-un suspin,/ Nedându-și nimănui gurița,/ Dar a rămas mironosița/ Din veacul cel de tot creștin,/ Plutind pe balta Craiovița”.

Acum, n-o fi ea Grădina Botanică din Craiova (localizarea istorică a lacului pe care plutea o domniță suspinând după Craiovisin) ca aceea din Cluj, dar perspectivă europeană are cu siguranță.

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Cred că fiecare dintre orașele candidate își are șansa și atuurile lui, pe care nu am să încerc să le enumăr, cu atât mai puțin să le compar. Este vizibil efortul făcut de unele instituții, de administrațiile locale implicate, pentru dinamizarea vieții culturale și este îmbucurător plusul de alocare bugetară sau atragerea de fonduri private către un domeniu tratat, altfel, cu condescendență.

În Craiova, de exemplu, există o mobilizare care, presupun, a ridicat orașul de pe poziția a 13-a pe care se afla într-un studiu din 2010 privind vitalitatea culturală a orașelor din România.

Pozitivă mi se pare și cooperarea regională, susținerea pe care orașe sau județe vecine o acordă unui proiect care le poate aduce beneficii conexe sau pur și simplu le dă ocazia unei solidarități, lucru valabil, din păcate, doar atunci când administratorii au aceeași culoare politică.

Dincolo de branduri, de festivaluri de tradiție sau nou-create, de toate acțiunile menite să scoată oamenii în stradă, de necesarul pragmatism al urmăririi punctajelor, aș remarca în unele cazuri o oarecare incoerență, o comunicare triumfalistă, de campanie, cu ecou în presa prietenă, nu și în rândul celor care fac sau pe care îi pasionează cultura.

Evident, sunt de urmat căi bătute, e de învățat de la cei care au câștigat – așa că toată lumea a privit cu ochi de guru către Constantin Chiriac, unii chiar către Klaus Iohannis, și e foarte bine. Nu e loc de amatorism, bunele intenții nu ajung, în același timp însă, o echipă care inventează, care aduce un suflu nou, care valorifică și energiile din afara instituțiilor – instituțiile de oriunde trag după ele, mai mereu, trena inerției - îmi pare că ar avea mai multe șanse de a surprinde sau de a convinge.

Altfel, însăși intrarea în cursă, asigură orașelor respective o zbatere plăcută. Cel care va fi desemnat învingător va avea în față ani frmoși, căci, cum spune vechiul refren al formației ABBA, “Câștigătorul ia totul”. În privința celorlalte, mă tem că va urma un recul.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey