Florina Ilis

 
sus

Florina Ilis

 

Mi s-a spus că fac mișto de Wikipedia...

 

florina ilisLaureată a premiului Courrier International pentru cel mai bun roman străin publicat în Franța, în 2010, pentru La Croisade des enfants/Cruciada copiilor, apărut la editura Syrtés, scriitoarea Florina Ilis a publicat de curând în Hexagon un alt roman. Un roman care încearcă să pună cuvinte pe un mit: cel al aurei pe care românii au construit-o în jurul celui mai mare poet național, Mihai Eminescu (1850-1889). Între realitate și vis, între conspirație politică, dragoste și nebunie, viața poetului fascinează într-un asemenea grad încât a devenit obsesie. La câteva luni de la apariția romanului în limba franceză, Florina Ilis se dezvăluie într-un interviu acordat revistei Courrier International.

Iulia Badea-Guéritée: De ce o carte atât de densă pe un subiect considerat deja a fi epuizat? Toată lumea știe pe de rost subiectul Eminescu.

Florina Ilis: Este adevărat că toți elevii de liceu îl cunosc deja în România. Este cel mai mare poet român. Ceea ce uităm des este că el a început să scrie în momentul în care limba română însăși începea să devină o limbă literară. Odată cu opera sa, limba română a făcut un salt calitativ. Titus Maiorescu, critic literar care i-a fost contemporan și cu care începe romanul meu, scria că secolul XX va fi un secol influențat de Mihai Eminescu, prin poeziile lui. Exact aceasta este problema, căci din cauza influenței sale, cu ea, de fapt, a început scrierea mitului Eminescu.

Eu însumi, ca toți liceenii, l-am descoperit în liceu. Latura sa poetică m-a obsedat foarte repede. Am început să scriu după ce a căzut comunismul, în 1989. O dată terminat romanul Cruciada copiiilor, mi-am amintit de vechea mea iubire, am avut chef să imaginez un dialog al poetului cu un părtaș al aceleiași pasiuni creative. Mi-am adus aminte deci și de Viețile paralele. Am decis să scriu două biografii paralele, însă personajul Eminescu era atât de puternic încât am renunțat la al doilea personaj.

IBG: Cum vă explicați astăzi această pasiune a românilor pentru Eminescu?

FI: Mitul său a început la moartea sa. Există construcția imaginii morții sale, a cortegiului funebru, al oamenilor politici ai epocii care l-au însoțit spre cimitir. Discursul meu deconstructiv a avut ca reper articolele care îl elogiau, rapoartele clinice despre nebunia lui, discursurile politice, biografiile care au fost publicate. Am deconstruit toate discursurile despre el pentru a-l construi pe al meu. Dar poate că acesta este rolul artei, nu-i așa?

IBG: Romanul dvs este construit ca o anchetă, ca un document, cu note reale care provin din sursele epocii, care rup practic ritmul romanului. Care este rolul acestora?

FI: Imediat după moartea sa, spațiul public a fost inundat de persoane care vorbeau despre el, care afirmau că l-au cunoscut, și care dădeau ca exemplu notițele pe care le aveau despre el. Am concentrat numeroase referințe pentru a mă juca, discret, cu ele. Cineva mi-a spus chiar că fac mișto de Wikipedia, că îmi bat joc de ea... dar există inclusiv referințe inventate, până la urmă. Însă ele dau, culmea, și mai multă autenticitate tabloului meu de epocă. Ceea ce au făcut politicienii români interbelici, distrugând alți scriitori și recuperând doar statura lui Mihai Eminescu, mitul său, din cauza unei poezii prost interpretate (Împărat și proletar) a fost foarte jalnic.

Însă în tot ceea ce am făcut am fost ghidată de ceea ce credea Plutarh, de fapt. El scria că nu trebuie să scriem niciodată despre oameni celebri, niciodată biografiile lor, ci doar asupra dimensiunii umane a personajelor. N-am vrut deloc să încerc o abordare mitică, ci mai degrabă o privire asupra vieții sale interioare, asupra sentimentelor sale. Am vrut să refac Omul, plecând de la mit. Și, timp de 7 ani foarte lungi, munca mea de cercetare, care se află la baza romanului, s-a concentrat pe acest aspect.

IBG: Cum a fost primit acest roman de publicul românesc?

FI: Ca și recepția poetului, și recepția romanului a fost divizată. Pentru unii este de neatins, pentru alții este doar un poet din secolul al XIX-lea. Cred, deci, că și cei care au scris recenzii s-au grăbit. Pentru un asemenea roman este necesar să te gândești mai bine înainte de a scrie.

IBG: În roman apar și membri ai Securității, instrument represiv comunist care nu exista totuși în timpul existenței poetului...

FI: Citind notele care existau despre el mi-am dat seama că era considerat deja în timpul vieții ca fiind un obiectiv care trebuie supravegheat de aproape, care era urmărit până și în cotidianul celor mai mici gesturi. Un pic similar muncii desfășurate de Securitate, ulterior. Mi-am imaginat doar cum ar fi reacționat Securitatea dacă ar fi dorit să facă ea din el un mit național.

IBG: Ați scris și poezii, asemeni lui Mihai Eminescu. De ce ați devenit, ulterior, romancieră?

FI: Am devenit romancieră căci nu puteam scrie poezia pe care aș fi dorit-o. Am scris haiku-uri, artă japoneză pe care până și copiii o practică acolo, pentru că a fost o provocare pentru mine. Și pentru că vorbesc această limbă. Am ceva în comun cu ea. Dar doar 17 poezii, căci un haiku are doar 17 silabe.

Interviu realizat de Iulia Badea-Guéritée, Paris

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose theĂątre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey