•  Colocviile revistei Transilvania
•  Teatru independent la Craiova
•  Harry Tavitian in concert
•  Tripla lansare de carte
•  Festival de film documentar
•  Evocare a Sfântului Nicodim


sus

Veronica D. Niculescu

 

Colocviile de critică ale Revistei TransilvaniaSibiu

Seară de poezie cu Emil Brumaru şi lecţii de sinceritate cu Alex. Ştefănescu

 

Sala de lectură a Bibliotecii Astra din Sibiu a găzduit, în 29 şi 30 septembrie, cel mai important eveniment literar al anului, din oraşul care în 2007 va fi Capitală Culturală Europeană. Colocviile de critică ale revistei "Transilvania" au reunit scriitori din toate colţurile ţării, care au discutat despre literatura contemporană şi despre critica de dinainte şi de după 1989. Printre invitaţi s-au numărat Gabriel Dimisianu, Emil Brumaru, Alex. Ştefănescu, Ion Mureşan, Dan Sociu, Dan Coman, V. Leac, Angelo Mitchievici, Doris Mironescu, Ioana Both, iar gazde şi moderatori au fost redactorii revistei Transilvania - Radu Vancu şi Dragoş Varga-Santai.

 

Discuţiile de la cele două mese rotunde, pe tema literaturii contemporante şi a criticii, de dinainte şi de după 1989, au pus faţă în faţă puncte de vedere diferite. Alex. Ştefănescu a desfiinţat, într-un discurs moderat şi riguros motivat, ideea de generaţii. "Dacă ar exista generaţii, în nici un caz nu s-ar schimba la zece ani. Pot fi anumite solidarităţi de epocă, dar care pot fi inegale", a spus criticul, aducând în discuţie apoi şi alte diferite idei care se vehiculează în mediile literare şi care, în opinia sa, sunt pure prejudecăţi. "Literatura nu progresează, ci se schimbă", "Ideea că succesul e dat de instituţii, de premii – nu e nimic mai fals", a spus Ştefănescu.

 

Unul dintre cele mai interesante momente ale colocviilor a fost seara de poezie. Poeţii Emil Brumaru, Ion Mureşan, Dan Coman, Vasile Leac şi Dan Sociu au citit câte trei poezii, la alegere, pe teme de dragoste, moarte şi alcool. Remarcabil talentul artistic al poetului Ion Mureşan, care a reuşit o îmbogăţire a propriilor poeme, printr-o interpretare de zile mari, care l-a cucerit în mod deosebit pe Emil Brumaru. "El ştie să cânte pe instrumentul lui şi în faţa publicului, ceea ce e foarte important", avea să declare Brumaru.

 

Un alt moment de vârf al colocviilor a fost cel în care Alex. Ştefănescu a lansat şi la Sibiu "Istoria literaturii române contemporane. 1941-200". Reputatul critic a spus că volumul de 1176 de pagini, în jurul căruia s-au stârnit numeroase dispute, a dat naştere până acum la 200 de articole, note sau comentarii. "O ştiu nu fiindcă aş fi vreun narcisist, să număr articolele apărute, ci fiindcă o editură mi-a propus să publice în volum tot ce s-a scris despre carte. Din cele 200 de texte, 120 sunt împotrivă, iar 80 favorabile. Din cele împotrivă, unele sunt violente, altele foarte violente", a spus Alex. Ştefănescu.

 

Autorul a depănat, cu lux de detalii şi cu mult umor, povestea cărţii la care a lucrat timp de 10 ani, punctând şi momentul de cumpănă din 1999, când i s-a spart casa şi i s-a furat computerul în care avea peste 300 de pagini din carte, pe care nu le-a mai putut recupera. "Şase luni după aceea n-am mai putut să scriu", a mărturisit Alex. Ştefănescu. El a răspuns la Sibiu şi celor care i-au criticat munca. "Cei care m-au contestat au şi ei dreptate. Nu din puctul lor de vedere, ci dintr-un punct de vedere care este şi al meu. Dar unii au scris cu ură, mi-au reinventat biografia. Au minţit. Alţii mi-au prezis că voi muri în chinuri groaznice, fiindcă nu am scris de ei. În sală sunt însă doi dintre cei care m-au criticat inteligent. Culmea e că ei m-au ajutat acum să duc cărţile la etaj. Vedeţi cum e viaţa?", a glumit Ştefănescu, mai ales că volumele sunt extrem de grele.

 

Scriitorul a anunţat că lucrează deja la a doua ediţie a istoriei, care va include unii autori despre care s-a scris că nu ar trebui să lipsească dintr-o istorie a literaturii, dar pe care el nu i-a inclus fiindcă i-a considerat lipsiţi de valoare. Ştefănescu a precizat însă că, dacă dă dreptate unor critici care au punctat bine anumite lipsuri, nu îi va putea ierta pe cei care au scris cu ură şi i-au reinventat biografia. "Îmi exprim recunoştinţa faţă de scriitorii morţi, care s-au purtat foarte civilizat", a glumit Alex. Ştefănescu.

 

La finalul colocviilor, s-au acordat trei premii, din partea revistei Transilvania. Premiul pentru opera critică i-a fost acordat criticului Gabriel Dimisianu, de altfel şi unul dintre cei mai activi participanţi la discuţiile de la colocviu. Pentru opera poetică s-au acordat două premii: poeţilor Ion Mureşan şi Emil Brumaru. Surprins de premiu, Emil Brumaru a declarat: "Acum pot să răspund la întrebarea pe care mi-a pus-o Cătălin Ştefănescu, în emisiunea Garantat 100%. La ce bun poezia? Pentru a lua premii!".

 

 

Comentarii cititori
sus

Corina Ungureanu

Cronica unui răsfăţ neanunţat
sau despre cum ingredientele principale pot deveni fără veste excipienţi

(Foto: Laurenţiu Bărbuică)

Sfârşitul de săptămână 21-23 septembrie se anunţa cultural din cale afară pentru craioveni: spectacolul Mitropoliei Olteniei în cinstea Sfântului Nicodim de vineri seara, întâlnirea în memoria lui Gary Sîrbu cu prilejul triplei lansări (Daniel Cristea-Enache, Nicolae Coande, Ion Barbu), lansarea revistei teatrului, SpectActor, Medeea pe înserat. Iar eu beneficiam şi de bonus-uri: lecţii de tango şi o întâlnire cu maestrul Nicu Dan Gelep, unul din legendarii fotografi români.

Dar vineri seara, la ieşirea de la spectacolul Mitropoliei, m-am uitat mai bine la cortul militar de pe esplanadă. Nu mai fuseseră inundaţii în ultimul timp, nu era nici un semn al Crucii Roşii, iar înăuntru, la lumina unui reflector, am văzut câţiva tineri, aşa că trebuia să aflu ce se întâmplă. Mi-am luat rămas bun de la fostul meu diriginte şi am aflat că acolo are loc un experiment teatral, să poftim a doua zi, între 4 şi 6 după amiaza.

Sâmbătă, înseninată de căldura Elisabetei Sîrbu, prezentă la întâlnirea în memoria soţului ei, am intrat în cortul cel verde şi m-am aşezat la prima masă, unde l-am cunoscut pe Caius (dacă îmi amintesc bine). Avea un defect de vorbire şi cînd s-a ridicat să aducă o forografie, şchiopăta. Dar rana de la picior era cea mai mică dintre răni şi de la tristeţea privirii lui am trecut direct la aroganţa lui Marcel (citiţi Marsel, vă rog, maestrul a trăit la Paris). Legătura lui cu celălalt e una complexă şi pare că el cunoaşte pe toată lumea, de vreme ce face portretele sentimentelor tuturor (în cazul meu a hotărât să exprime plenitudinea). La masa alăturată am văzut-o pe Marga, soţia celui suferind, iar Klaus (fost Claudiu), coafor faimos, actual amant al Margăi, îşi făcea meseria într-un colţ. Lăsând deoparte pe cei interesaţi de strania lor poveste, ei se ridicau din timp în timp şi se întâlneau la lumina reflectorului, o întâlnire mută a unor sentimente de negrăit.

Pe aceste patru personaje mi-a fost dat să le cunosc (şi un Dan Andrei de zile mari întruchipând rănitul). Aceasta a fost doar o etapă de creionare a personajelor proiectului Unde, cine, ce, care vor reveni în primăvară mai bine conturate, mi-a spus Vlad Drăgulescu, reprezentantul Asociaţiei I. S. Drăgulescu (www.dragulescu.ro). Asociaţia îşi propune să ofere un loc de întâlnire a omului de pe stradă cu teatrul. De vreme ce fiecare par să-şi vadă de drumul lui, ei încearcă să le provoace impactul. Şi le reuşeşte.

Ne-au invitat să vedem alte proiecte ale lor, două spectacole ale Trupei Morphia, laureată la Festivalul IDEO IDEIS, puse în scenă de tânărul actor Vlad Drăgulescu: Visul unei nopţi de vară – William Shakespeare şi Cu uşile închise – Jean-Paul Sartre.

La Cu uşile închise (vineri, 29 septembrie, sala de spectacole a Casei armatei), am înţeles de ce trupa s-a întors cu premii pentru coloană sonoră, mişcare scenică, actriţă în rol secundar, actor în rol principal şi un premiu special al juriului. Iar seara de luni, cu Visul unei nopţi de vară (25 septembrie, curtea interioară a Colegiului Carol I) a fost un moment de graţie. Text, regie, interpretare, scenografie, coregrafie, fond muzical - totul s-a împletit fericit ca-ntr-o codiţă de fetiţă în prima zi de vacanţă.

Am uitat să vă spun că sâmbătă, la ieşirea din cort, am alergat la întâlnirea cu maestrul Nicu Dan Gelep şi că de domnia sa a trebuit să ne despărţim pentru a fugi la Medeea în varianta Yiannis Paraskevopoulos. Am uitat poate pentru că, în acest week-end din cale afară de cultural (cu lecţii de tango, maeştri uitaţi care trag să moară, un domn grec care ne obligă fermecător să digerăm tragedie), gândul mi-a rămas la siluetele celor din lumina slabă a reflectorului care, oferindu-ne acest dar neaşteptat, au făcut o declaraţie oraşului, cu o dârzenie de care numai nişte adolescenţi pot fi în stare.

Comentarii cititori
sus

 

Cornel Mihai Ungureanu

 

Orient Express-ul opreşte din nou în Braşov!

 

Supergrupul Orient Express condus de pianistul Harry Tavitian va concerta, duminică 8 octombrie 2006, începând cu ora 19, la sala Reduta din Braşov cu ocazia Zilei Mondiale "Hospice". Spectacolul are ca scop strângerea de fonduri pentru bolnavii incurabili şi este organizat de Fundaţia "Hospice - Casa Speranţei".

 

Alături de Harry Tavitian se vor afla la Braşov: Hanno Hoefer (chitară), Mihai Iordache (sax), Jimi El Lako (vioară), Octavian Barila Andreescu (bas) si Mario Florescu (baterie).

"Revin cu mare plăcere în Braşov, la invitaţia echipei de profesionişti de la Hospice. Prima noastră colaborare a fost acum un an, la concertul «Blues pentru speranţă», de Ziua Mondială Hospice. A urmat un recital în martie, la o serată orzanizată tot pentru strângere de fonduri. Atunci, cei de la Hospice m-au rugat să fac un scurt recital şi la spitalul unde sunt îngrijiţi o parte dintre beneficiarii Fundaţiei. A fost o experienţă de neuitat – spectatorii au fost, deopotrivă, copii şi bătrâni care erau foarte bolnavi, tineri voluntari şi angajaţi ai centrului. Am simţit cum muzica a reuşit să facă uitată suferinţa, măcar pentru câteva clipe. În ziua de azi bolile sunt din ce în ce mai multe şi mai urâte. Muzica poate aduce alinare, ca semn că avem sufletele încă vii.

Sper ca fanii de jazz să fie şi de această dată alături de noi şi de organizatori, pentru a aduce o rază de speranţă copiilor şi adulţilor din Braşov care suferă de boli incurabile şi sunt îngrijiţi de Hospice", a spus Harry Tavitian.

Orient Express-ul pregăteşte un turneu în Austria şi Italia, la sfarsitul lunii octombrie.

 

Alte informaţii:

Gabriela Tokes: http://hospice.ong.ro/index.htm

Harry Tavitian: http://www.itcnet.ro/tavitian/orexpr.htm

 

 

Comentarii cititori
sus

 

Cornel Mihai Ungureanu

 

Evocare I. D. Sîrbu, la Craiova

 

O triplă lansare de carte a avut loc sâmbătă, 23 septembrie, începând cu ora 14, în foaierul Teatrului Naţional "Marin Sorescu" din Craiova. Două dintre volume: Un om din Est, al criticului şi istoricului literar Daniel Cristea-Enache şi Frumosul din Petrila adormită,  al graficianului Ion Barbu l-au avut în cătare pe I.D. Sîrbu, cel de al treilea: Celălalt capăt, fiind o carte de interviuri a amfitrionului întâlnirii, poetul Nicolae Coande. Toate cele trei volume au apărut în 2006 la Editura "Curtea Veche", reprezentată la eveniment de către Doina Jela.

 

Întîlnirea a fost deschisă şi moderată de Nicolae Coande, autorii vorbind, pe rând, despre personalitatea lui Gary Sîrbu, reflectată, aşa cum spuneam, şi în două dintre volume. Au fost de faţă doamna Elisabeta Sîrbu (soţia scriitorului) şi un public numeros, în rândurile căruia s-au găsit şi oameni de cultură ai urbei.

 

Daniel Cristea-Enache, aflat pentru prima dată la Craiova, a amintit efortul pe care l-a făcut în timp ce lucra la Un om din Est: acela de a nu-i acorda puncte în plus scriitorului datorită admiraţiei pe care i-o purta omului I. D. Sîrbu. Criticul a mărturisit străduinţa sa de a aborda, în această carte, nu numai tematic, scrierile dramaturgului şi prozatorului exilat la Craiova, dar şi de a emite, în fiecare caz în parte, o judecată de valoare asupra operei studiate (lipsită de omogenitate, inegală din punct de vedere valoric) . "Unora le-a plăcut atât de mult partea în care am prezentat viaţa lui I. D. Sîrbu, încât analiza operei acestuia nu i-a mai interesat. Aş vrea să anunţ acum că Un om din Est este un studiu monografic. Monografia, abia urmează: vor fi două volume, două cărţi diferite, una consacrată vieţii lui I.D. Sîrbu, cealaltă, operei", a spus Daniel Cristea-Enache. El l-a corectat pe Nicolae Coande, spunând că pentru teza de doctorat dedicată lui Sîrbu a primit calificativul Suma cum laudae, nu Magna cum laudae cum anunţase poetul craiovean. "Chiar dacă nu e un dramaturg comparabil cu Marin Sorescu, I.D. Sîrbu este autorul unor cărţi care înseamnă foarte mult şi care vor însemna foarte mult", a mai spus Daniel Cristea-Enache.

 

În afara programului anunţat iniţial a vorbit criticul Ovidiu Ghidirmic, intervenţia sa fiind primită cu unele mirări şi câteva zâmbete în sală. El a rememorat vremurile în care se plimba cu Gary Sîrbu, pe străzile Băniei, supravegheaţi îndeaproape de Securitate, "ca să aflu acum, dintr-o imundă foaie craioveană, că am fost colaborator al Securităţii. Mare e grădina Ta, Doamne!", a declamat, uimit parcă, Ghidirmic. Am subscris la ideea legată de dimensiunile grădinii, nu şi la afirmaţia criticului craiovean că, astăzi, I.D. Sîrbu "ar fi fost total dezamăgit de spectacolul grotesc al unei libertăţi neasumate" (mi s-a părut a avea un caracter speculativ prea pronunţat, cu atît mai mult cu cât, lângă mine, cineva şoptea că Ghidirmic este un personaj (linguşitor) uşor de recunoscut într-o scriere a lui Sîrbu, iar o prietenă clătina din cap, refuzând să înţeleagă prezenţa sa în prezidiu). "Opera lui I.D. Sîrbu îşi va dezvălui noi dimensiuni şi faţete şi va deveni o mină inepuizabilă de sensuri şi de semnificaţii pentru generaţiile viitoare", a încheiat Ghidirmic, lăsând unora dintre cei prezenţi regretul, iar altora satisfacţia, că anumite dezvăluiri legate de colaborarea cu Securitatea nu vor exista.

 

Doina Jela, abia întoarsă de la Paris (după zece zile petrecute în preajma lui Virgil Ierunca- bolnav, la acea dată - şi a Monicăi Lovinescu) a evidenţiat anticomunismul lui I. D. Sîrbu. "M-am aşteptat să găsesc aici un oraş conştient şi mândru, să văd pe faţa tuturor această bucurie a şansei de a avea la Craiova un scriitor de anvergură", a subliniat domnia sa. Doina Jela a povestit cum în singura sa vizită în Occident, I.D. Sîrbu i-a vizitat la Paris pe Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, în faţa cărora a avut un discurs anticomunist, fără să amintească însă despre ceea ce el scria pentru sertar. "Ceea ce ne poate face să credem că el nu îşi preţuia opera de sertar", a conchis Doina Jela.

 

Nicolae Coande a spus câteva cuvinte despre cartea sa de interviuri (asemănând-o cu o casă construită fără proiect) şi a promis să se revanşeze faţă de unii scriitori craioveni rămaşi în afara ei, păstrându-le loc într-un viitor volum. Poetul, care este şi secretar literar al Teatrului Naţional "Marin Sorescu", a prezentat şi primul număr al revistei lansate cu acest prilej de instituţia craioveană. SpectActor este titlul publicaţiei al cărui număr de debut cuprinde, între altele: "filmul" Festivalului Internaţional Shakespeare, Craiova, 2006; fragmente inedite dintr-o piesă de teatru a poetului Liviu Ioan Stoiciu; un interviu luat lui Harold Pinter, la Milano, de Michael Billington şi tradus, din The Guardian, de Adrian Buz; fragmente dintr-o proză semnată Hunter S. Thompson în traducerea aceluiaşi Adrian Buz; rubrica "Scriitorul şi puterea" semnată de Nicolae Coande.

 

La revistă, dar şi la deschiderea noii stagiuni, s-a referit în discursul său directorul teatrului craiovean, Mircea Cornişteanu, iar Elisabeta Sîrbu a rostit un scurt cuvânt de mulţumire pentru organizatorii acestei întâlniri.

 

Cei mai mulţi dintre participanţi au revenit la teatru, în cursul serii, pentru a viziona excelentul spectacol Medeea, după  Euripide, în regia lui Yiannis Paraskevopoulos (Grecia).

 

(Fotografiile sunt semnate de Laurenţiu Bărbuică. O variantă a acestui articol a apărut pe portalul cultural LiterNet)

 

Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

Astra Film Fest, maratonul filmului documentar, la Sibiu

Ajuns la a opta ediţie, Astra Film Fest, Festivalul Internaţional de Film Documentar şi Antropologie Vizuală de la Sibiu, va avea loc în zilele de 23-29 octombrie 2006. Pregătirile au intrat pe ultima sută de metri. Recent, după o muncă teribilă, s-a încheiat selecţia celor peste 700 de filme trimise din toate colţurile lumii.

Singurul festival cu public internaţional

Sibiul are şi alte festivaluri cu participare internaţională, dar Astra Film Fest este singurul cu public internaţional. Spectatori din toate continentele, în special studenţi, străbat lumea pentru întâlnirea care are loc o dată la doi ani, datorită numelor mari aduse la festival.

Astra Film Fest este unul dintre cele mai valoroase festivaluri de gen din Europa, reunind regizori şi producători de film documentar de pe toate continentele. La fiecare ediţie, publicul umple sălile de dimineaţa până noaptea târziu, într-un maraton al vizionării filmelor, care pot dura de la câteva minute la câteva ore. Adesea, regizorii vin la întâlnirea cu publicul, discuţiile fiind fascinante.

"Festivalul de film de la Sibiu are un public european, preponderent tânăr. Studenţilor din România li se alătură colegi de la universităţi din Polonia, Ungaria, Germania, Serbia şi Muntenegru, Bulgaria, Italia. Festivalul de la Sibiu e un punct de maximă atracţie pentru iubitorii documentarului din toată Europa", a declarat Dumitru Budrala (foto), directorul AFF06.

"E un festival adresat în primul rând elitelor. Nu toată lumea gustă filmul documentar, mai ales că documentarul românesc a avut mult de suferit. În Occident există canale tv speciale de film documentar", explică Dumitru Budrala.

Peste 90 de filme

Ediţia din acest an a Festivalului are invitaţi din peste 50 de ţări, iar filmele vor fi grupate în secţiuni speciale. Din cele 90 de filme care vor rula, doar 57 vor participa la concurs.

La secţiunea Internaţională, s-au înscris filme din 77 de ţări, iar selecţia a fost cea mai grea, fiindcă filmele erau de o foarte bună calitate. Fiecare eliminare a fost făcută cu regret. "Această secţiune oferă publicului din România un regal al documentarului de bună calitate, pe care nu avem ocazia să îl vedem în sălile de cinema sau pe posturile comerciale de televiziune", spun organizatorii.

A doua secţiune, dedicată Europei de Est, aduce în discuţie aspecte dureroase ale tranziţiei din această parte a continentului. Secţiunea românească "Made in Romania" este o radiografie a situaţiei documentarului românesc, cu experimentele, încercările şi căutările documentariştilor de azi.

Inaugurată cu două ediţii în urmă, Secţiunea filmului studenţesc este deja una dintre atracţiile festivalului. "Este o şansă pe care festivalul o oferă tinerilor cineaşti din România, de a-şi cunoaşte colegii de la centrele europene de mare tradiţie din Marea Britanie, Norvegia, Germania, Danemarca, Suedia", explică organizatorii Astra Film Fest.

România, tema ediţiei

În fiecare an, festivalul a avut o temă. Anul acesta, tema specială a ediţiei este "România".

"România va fi surprinsă în diferite feluri de către documentarişti. Vom vedea realităţi diferite, prin ochii fiecărui regizor", spune Dumitru Budrala.

În contextul acestei teme, festivalul va cuprinde "romania.doc16", o retrospectivă a celor mai reprezentative filme documentare româneşti produse în ultimii 16 ani, un colocviu de film documentar, "Filmul documentar, încotro?", organizat de Editura Video, a Ministerului Culturii şi Cultelor, sub egida Zilelor Francofoniei, precum şi expoziţii de fotografie.

În cadrul retrospectivei filmului documentar românesc, vor fi prezentate 12 filme, selecţionate împreună cu Centrul Cultural German şi cel Austriac. "După prezentarea de la Sibiu, filmele vor rula la Viena şi la Berlin", anunţă Budrala.

Mari regizori

În acest an, programul "Portretul unui mare cineast" îi este dedicat lui Robert Gardner, autor de filme de referinţă şi fondator al prestigiosului Centru de studii cinematografice de la Universitatea din Harvard. Iar invitată de onoare a festivalului va fi celebra regizoare britanică Kim Longinotto, care va prezenta publicului câteva dintre cele mai apreciate filme ale sale, în cadrul unui program special. Aceste două nume mari ale filmului documentar sunt o puternică motivaţie pentru studenţii din Occident, ca să vină la Sibiu, pentru o întâlnire.

Astra Film Fest este organizat de Studioul Astra Film (departament al Complexului Naţional Muzeal Astra) şi de Fundaţia de Antropologie Vizuală, câştigătoare a Premiului de Excelenţă în Artă şi Cultură, acordat de Societatea Civilă.

90 de filme în 7 zile

În total, în decurs de o săptămână vor rula 90 de fime. Vizionările vor avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor, în sala mare şi în sala studio, dar şi la Sala Thalia. Cele 90 de filme rulează în diferite categorii:

- 57 de filme în competiţii, în cadrul celor patru secţiuni (Internaţională, Europa de Est, România şi Film Studenţesc);
- 5 în afara concursului (din diferite motive, cum ar fi faptul că autorul este membru al juriului);
- 7 în cadrul colocviului documentarului;
- 4 filme ale regizoarei britanice Kim Longinotto;
- 5 filme ale regizorului Robert Gardner;
- 12 filme în cadrul retrospectivei filmului documentar românesc.

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

"Întâlnire cu Sfântul Nicodim"

Manifestările prilejuite de împlinirea a 600 de ani de la "naşterea în cer" (cum numesc teologii creştini moartea) a Sfântului Nicodim de la Tismana au debutat la Craiova, vineri, 22 septembrie 2006, cu festivitatea decernării titlului de Doctor Honoris Causa Prea Fericitului Anastasios Yanulatos, arhiepiscop al Tiranei, Duressului şi a toată Albania. Evenimentul a avut loc în Sala Albastră a Universităţii, în prezenţa IPS Teofan, mitropolitul Olteniei, a senatului Universităţii şi a unui numeros public. După ce Prea Sfinţitul Irineu Slătineanul a rostit laudatio pentru Prea Fericitul Anastasios, a fost proiectat un film despre activitatea de misionar în Africa a ierarhului de origine greacă ajuns întâistătător al Bisericii Ortodoxe Albaneze. A urmat cuvântul de mulţumire al oaspetelui şi acela de gazdă al mitropolitului Teofan.

În seara aceleiaşi zile a avut loc spectacolul-evocare "Întâlnire cu Sfântul Nicodim", în sala mare a Teatrului Naţional. După un cuvânt de întâmpinare rostit de Înalt Prea Sfinţia Sa Teofan, mitropolitul Olteniei, a urmat un program de muzică, poezie şi chiar proză, toate consacrate Sfântului Nicodim sau mănăstirii Tismana. Şi-au dat concursul actori ai Teatrului Naţional "Marin Sorescu" din Craiova şi corurile reunite ale Catedralei Mitropolitane din Craiova şi Catedralei Episcopale din Drobeta Turnu Severin. Ion Colan, Emil Boroghină, Angel Rababoc, Adrian Andone, Valentin Mihali au dat glas versurilor pe care scriitorii: Sever Negrescu, Ioan Alexandru, Petre Dragu, Ilarie Hinoveanu le-au dedicat Sfântului Nicodim. Constantin Chiser a interpretat o doină din caval, Liviu Jianu a susţinut un moment de "versuri în lectura autorului" intitulat "Rugăciune pentru Sfântul Nicodim", Nataşa Raab a cântat un Psalm în limbra ebraică, Tudor Gheorghe a susţinut şi el un moment muzical pigmentat de comentariile care îl caracterizează, iar actorii Valeriu Dogaru şi Valer Dellakeza au interpretat o scenetă intitulată Întâlnire la Vodiţa, bazată pe o proză de Bartolomeu Valeriu Anania.

"În primul rând, dorul de a fi în smerenie, post şi priveghere cu Dumnezeu a fost calea străbătută ascetic de Sfântul Nicodim. Duhul său isihast, importanţa acordată meditaţiei, scrierii şi lecturii duhovniceşti au darul să orienteze creştinul de azi, asaltat de o societate hipertehnicizată, spre zone de supravieţuire sufletească. Mănăstirile, unele ctitorite de Sfântul Nicodim sau influenţate de ucenicii săi, constituie o astfel de zonă", a spus IPS Teofan. "Clipele de rugăciune trăite cât mai des în biserica de parohie sau în intimitatea locuinţei proprii, împreună cu membrii familiei au darul de a face înţeles că isihia, rugăciunea lui Iisus, viaţa în Hristos prin duhul Sfânt nu este apanajul exclusiv al călugărilor", a adăugat întâistătătorul bisercii ortodoxe din Oltenia.

În ziua următoare, sâmbătă 23 septembrie, manifestările au continuat la mănăstirea Tismana. Aici a avut loc simpozionul cu tema "Rolul Sfântului Nicodim de la Tismana în viaţa monahismului românesc". Au participat exarhii şi stareţii de la Centrele eparhiale din ţară, moderator fiind Prea Sfinţitul Nicodim, episcopul Severinului şi al Strehaiei. În cuvântul de deschidere, acesta a subliniat cât de important este ca mănăstirile să fie deschise, să se desfăşoare după rânduială sfintele slujbe, să se menţină tradiţia, exprimându-şi teama că, în viitor, numărul vieţuitorilor din mănăstiri şi vocaţiile monahale s-ar putea împuţina.(Prea Sfinţitul Nicodim a povestit vizita sa la o mănăstire din Grecia unde se aflau moaştele Sfântului Luca şi care era pustie, amintind şi că "la mănăstirea Sâmbăta nu a mai venit din anul 2000 nici un frate. Sunt şi alte mănăstiri în această situaţie"). Prea Sfinţitul şi-a exprimat convingerea că moaştele Sfântului Nicodim se află în apropiere de Tismana (fiind ascunse în vechime pentru a nu fi prădate de turci), şi încrederea că ele vor fi găsite.

Despre Sfântul Nicodim, dar şi despre alte activităţi sau probleme ale monahismului au vorbit exarhi şi stareţi din toate colţurile ţării, dar şi părintele Teofil Pârâian de la mănăstirea Sâmbăta. Acesta a subliniat faptul că "ar fi bine să se descătuşeze cumva limba bisericească din nişte forme care acum nu mai merg. Nu trebuie să ţinem la un iz arhaic, ci să avem un text deplin înţeles de cei ce ascultă slujba. Contează foarte mult şi cum se face slujba. Eu am formulat o idee pe care aş vrea să o ţineţi minte: slujbele noastre sunt vuietul Domnului! Când Duhul Sfânt s-a coborât peste Sfinţii Apostoli, s-a auzit un zgomot ca de vijelie, care era vuietul Duhului. Vântul suflă unde vrea, nu ştii punctul lui de pornire sau de oprire, dar îi auzi vuietul".

Aflat de 53 de ani la mănăstirea Sâmbăta (din 1953), părintele Teofil a rememorat figurile unor monahi: părintele Serafim Popescu ("era un om delicat şi delicateţea nu o înţelege multă lume. I-am şi săpat pe crucea lui cuvintele: «Un om de care s-au bucurat oamenii»") şi părintele Arsenie, cel care "mi-a spus: Mă, nu toţi cei din mănăstire se mântuiesc şi nu toţi cei din lume se prăpădesc!", dar şi "Şcoala nu duce la mântuire", o idee care, ca şi aceea exprimată de părintele Părăian că "nu trebuie să facem performanţă, căci şi ce e pozitiv, dus dincolo de limită, e de la diavol", ar merita să fie supuse unei dezbateri printre teologi.

O intervenţie cât se poate de critică şi mustrătoare la adresa unor călugări şi stareţi care îmbrăţişează o anume comoditate, fiind lipsiţi de punctualitate atât la rugăciune, cât şi la ascultare a avut Prea Sfinţitul Irineu Slătineanul. Cuvântul său a păstrat acest ton dur, menit să mobilizeze energiile în luptă: "Monahismul este un angajament pugilistic: ne batem cu dracii!". Reproşurile sale ţin însă de "bucătăria internă" a vieţii monahale, aşa că nu ne vom opri asupra lor.

Spre finalul simpozionului, au sosit la lucrări Prea Fericitul Anastasios, Înalt Prea Sfinţitul Hieroteos Vlasios şi Înalt Prea Sfinţitul Teofan, având loc şi lansarea cărţii Monahismul ortodox ca viaţă profetică, apostolică şi martirică, a mitropolitului Hieroteos Vlasios, apărută în traducerea părintelui Calist, la Editura Mitropolia Olteniei. Cei trei ierarhi ai bisericii ortodoxe din Albania, Grecia şi din ţara noastră au rostit câte o cuvântare.

A doua zi, duminică, 24 septembrie, la mănăstirea Tismana, Prea Fericitul Patriarh Teoctist, ierarhi din Sfântul Sinod al BOR, împreună cu PF Anastasios, arhiepiscop al Tiranei, Durresului şi a toată Albania şi PF Hieroteos Vlasios, mitropolit de Nafpakatos (Grecia), au oficiat Sfânta Liturghie întru cinstirea celui care a fost întemeietor şi îndrumător al vieţii monahale din ţara noastră, după rânduielile de la Muntele Athos.

Pe platoul din faţa mânăstirii, în faţa icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului adusă de la Sfântul Munte Athos, a moaştelor Sfântului Nicodim şi a aproape zece mii de credincioşi, au rostit cuvinte de învăţătură PF Părinte Patriarh Teoctist, PF Anastasios, PF Hieroteos, IPS Bartolomeu, mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi IPS Teofan, mitropolitul Olteniei, în calitate de gazdă a acestor manifestări commemorative.

"Pentru dragostea lui către Domnul şi pentru toată slujirea şi osteneala lui întru slava Bisericii Ortodoxe, drept credincioşii din ţara noastră cinstesc pe Sfântul Nicodim cu multă evlavie, ca pe unul din marii noştri îndrumători pe calea mântuirii", a spus, în incheiere, IPS Teofan despre acela care a ales Tismana ca loc de linişte şi singurătate, prielnic lucrării duhovniceşti a rugăciunii, cel care a mai ctitorit mânăstiri precum Vodiţa, Vişina, sau Prislop.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey