•  Despre bucurie în Est şi Vest şi alte eseuri


sus

Xenia Karo

În aşteptarea cărţilor lui Andrei Pleşu

Andrei Pleşu, Despre bucurie în Est şi Vest şi alte eseuri, Bucureşti, Humanitas, 2006

Cărţile lui Andrei Pleşu (ca şi apariţiile sale publice, în general) de până la Obscenitatea publică (inclusiv) erau/ sunt o delectare pentru minte şi suflet, fără excepţie. Până la ce spune, lui Andrei Pleşu îi reuşeşte în general performanţa de a captiva, de a seduce prin incredibila pricepere în a stăpâni cuvintele. Un stilist rarisism! În fapt, nu-mi vine acum în minte un alt scriitor care să poată domina limbajul aşa cum am citit/ văzut la Andrei Pleşu.

Desigur, ca în cazul oricărei opere literare, stilul funcţionează ... metonimic pe lângă/ pe deasupra profunzimilor. Imun la retorisme, incapabil de locuri comune, scriitorul Andrei Pleşu apărea ca una dintre autorităţile dobândite (nu impuse) ale păcătoasei noastre contemporaneităţi. Pe cât de abil folosea limbajul, pe atât de tranşant şi de clar anula orice ambiguitate, denunţa orice "subterfugiu avocăţesc" al realului. Nu l-am văzut nici patetic, nici tragic, nici simulând, nici imitând. L-am văzut enervat dar fără patimă, amuzat dar fără maliţiozitate. Am admirat fără rezerve disponibilitatea de adaptare a discursului, în funcţie de cel căruia i se adresează, disponibilitate, după cum ştim, greu de atins. Reuşea/ Reuşeşte să te convingă fără să-ţi impună. Îl asculţi, înveţi, gândeşti fără să te simţi scos la lecţie, pus la zid, insignifiant.

Desigur, cele spuse mai sus vor fi dublate în chip fatal de un enunţ ... adversativ:

Dar Andrei Pleşu publică un volum, Despre bucurie în Est şi Vest şi alte eseuri, în care intelectualul şi stilistul sunt diluaţi până la pierderea identităţii.

Volumul reuneşte patru "conferinţe publice", după cum ni se precizează în "nota lămuritoare", "ţinute la solicitarea unor instituţii din străinătate" (p. 5). Aceste texte-conferinţe-publice-eseuri sunt: Despre bucurie în Est şi Vest, Despre elite în Est şi Vest, Toleranţa şi intolerabilul. Criza unui concept, Ideologiile între ridicol şi subversiune. Cartea, după cum lesne ne putem da seama din simpla enumerare a titlurilor, este construită după principiul nedeterminării al lui Heinsenberg, cu o pedalare în cinism prin directeţea enunţurilor şi prin abandonarea profunzimilor. Autorul pune intransigent Estul şi Vestul faţă în faţă cu istoria, Europa trecută prin focul comunismului şi cealaltă Europă. De acum intervin nedumeririle noastre. Descoperim un Andrei Pleşu care pare să-şi fi pierdut voluptatea exprimării şi implicit pe cea a reflecţiei. Într-adevăr, suntem anunţaţi din "Nota lămuritoare" că vom citi nu eseuri cum scrie în titlu, ci conferinţe publice, dar acest aspect nu justifică tipărirea lor fără o... revizuire.

Astfel, în primul eseu – conferinţă publică citim cuvintele unui estic către vestici, cuvinte care se adună în sugerarea grotescului (dar şi primitivismului) din care societatea (românească, îndeobşte) a trebuit să se adune postdecembrist şi să accepte faptul că până la voluptatea libertăţii de expresie, marele sentiment al victoriei s-a consumat în Alimentara. "Samizdatul alimentaţiei clandestine", cum spune autorul, ne-a reţinut atenţia în dezavantajul onorabilului samizdat cultural. Aceasta este oglinda tulbure pe care ne-o pune în faţă scriitorul, imagine în care ne bănuim pe jumatate născuţi, ne-isprăviţi. Spunem "tulbure" pentru că ne-am fi dorit, am fi aşteptat o carte în care confuzia (aparentă, sperăm) dintre bucurie şi fericire să dispară (vz. p.25), o carte cât o oglindă clară, în care nu doar să fim... diagnosticaţi din mers, ci, eventual, să ni se şi răspundă la întrebări şi să ni se sugereze şi altceva în afara odihnei şi răbdării.

Tot din comunism pleacă şi chestiunea elitelor. Şi din nou, inexplicabil, scriitorul (nu vorbitorul) rămâne la suprafaţa problemei. Enumeră, arată, indică, afirmă, infirmă, rezumă. În acelaşi sens şi pe acelaşi val de confuzii vorbeşte/ scrie autorul şi despre toleranţă, trăsătură de caracter care înseamnă "a asculta cel puţin până la capăt şi a nu pedepsi opinia contrară" cu "trecutul cu vederea", cum pare să sugereze la un moment dat eseistul conferenţiar. Sperăm că, totuşi, opiniile enunţate în legătură cu toleranţa nu au ca substrat o altă ceartă la fel de sterilă cum a fost cea despre postmodernism, ceartă transformată în rudimentarul "ba tu, ba tu". Şi mai sperăm că această carte nu a fost publicată exclusiv din motive economice.

Să bănuim timiditate? Scrupule? Bun-simţ? Ce se întâmplă atunci când ai autoritate şi nu îndrăzneşti să o foloseşti? Ce se întâmplă atunci când ai ratingul necesar şi te pierzi în stilul filozofard "capuţinist"?

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey