•  Colecţia baronului Samuel von Brukenthal
•  Mari regizori la Sibiu
•  13 proiecte literare la Sibiu în 2007
•  Târgul de carte Gaudeamus
•  Festivalul Craiova Muzicală
•  Ultimatum pentru artă


sus
Fotografie de Gilad Benari http://www.giladbenari.com/
Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

Comoara de la Brukenthal

După mai mult de o jumătate de secol în care au stat la Bucureşti, cele 19 tablouri valoroase, formând o colecţie a baronului Samuel von Brukenthal, s-au întors la Sibiu. Cu măsuri de securitate extreme, lucrările au ajuns la muzeu la jumătatea lunii noiembrie, doar trei dintre ele fiind arătate, de către ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, în prezenţa oficialităţilor sibiene. Tablourile au fost apoi resigilate cu grijă, urmând ca întreaga colecţie să fie expusă publicului din 1 decembrie.

În Sala Barocă a Muzeului Brukenthal, din cutii sigilate, au fost extrase trei dintre celebrele picturi. Este vorba despre Răstignirea lui Christos, de Antonello da Messina, Omul cu tichie albastră, de Jan van Eyck şi Portret de bărbat citind, de Hans Memling. Doar câteva secunde, după care preţioasele lucrări s-au întors în cutii. Întreaga colecţie urmează să fie expusă în cinci săli de la etajul al doilea al muzeului, reamenajat complet, dotat cu sisteme speciale de securitate.

"Este un moment istoric. Este cel mai important eveniment pregătitor pentru Capitala Culturală Europeană 2007. Este de o importanţă atât de mare, încât va trebui să treacă probabil câteva zile până să conştientizăm. Ca dovadă, a fost mai uşor de retrocedat Palatul Brukenthal, decât aceste tablouri", a spus primarul Sibiului, Klaus Johannis.
Şi ministrul Culturii s-a arătat încântat să facă acest dar Sibiului. "Am promis că se vor întoarce, şi iată că se întorc. Aceste tablouri sunt fiecare capodopere ale artei universale. Mă bucur să anunţ că ele vor fi la dispoziţia publicului de la 1 decembrie", a spus Iorgulescu.

Cele 19 tablouri provin din colecţia baronului Samuel von Brukenthal şi sunt evaluate la sute de milioane de euro. Ele au fost mutate de comunişti în 1948 la Muzeul de Artă al Republicii Populare România, muzeu unde rămăseseră până acum, figurând în tot acest timp în gestiunile ambelor muzee, din capitală şi din Sibiu.
Palatul Brukenthal din Sibiu, care adăposteşte colecţia de opere de artă a baronului Samuel von Brukenthal, a fost retrocedat la sfârşitul anului trecut, Bisericii Evanghelice din Sibiu. Actul de retrocedare stipulează şi constituirea unei comisii de specialişti care inventariază patrimoniul muzeului.

Lista tablourilor
1. Antonello da Messina – Răstignirea lui Christos
2. Jan van Eyck – Omul cu tichie albastră
3. Hans Memling – Portret de bărbat citind
4. Hans Memling – Portret de femeie rugându-se
5. Lorenzo Lotto – Sf. Ieronim
6. Pieter Bruegel II – Uciderea pruncilor
7. Pieter Bruegel II – Distracţiile ţăranilor iarna (Cursa de păsări)
8. David Teniers II – Consultaţia
9. David Teniers – Cârciumă ţărănească
10. Alessandro Magnasco – Cei trei eremiţi
11. Alessandro Magnasco – Pomană la mănăstire (Spitalul)
12. Philips Wouwermann – Podul de lemn
13. Philips Wouwermann – Peisaj cu cai de povară
14. Philips de Konink – Peisaj olandez
15. Jakob Jordaens – Vara
16. Jakob Jordaens – Sfânta Familie
17. Anonim german – Biciuirea lui Christos (Flagelaţia)
18. Rosalba Cariera – Autoportret
19. Hyacinthe Rigaud – Le Notre

Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

Marii regizori de teatru vin la Sibiu în 2007

- Silviu Purcărete, Andrei Şerban şi Mihai Măniuţiu fac spectacole pentru Capitala Culturală Europeană 2007

Teatru pe pâine, asta se va servi cu precădere anul viitor, în Sibiu, Capitala Culturală Europeană. Nu mai puţin de 26 de proiecte sunt incluse în domeniul "Artele spectacolului", din agenda programului pentru 2007.
Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu este unul dintre atuurile programului cultural, reunind timp de 11 zile, de mulţi ani încoace, mari artişti din lume. Aflat la a 14-a ediţie, festivalul se va desfăşura între 24 mai - 3 iunie şi va cuprinde sute de spectacole de teatru, dans şi muzică, în săli, în pieţele istorice şi pe străzi.
Pe lângă marele festival, spectacolele Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu vor fi presărate de-a lungul anului. Ballhaus, de Radu Alexandru Nica, o istorie a secolului XX, pusă în scenă prin muzică şi dans, va deschide acest şir, în ianuarie. Vor urma reprezentaţii ale piesei Pescăruşul, de Cehov, în regia lui Andrei Şerban, cu dublă distribuţie, cu actori din Bucureşti şi Sibiu. Piesa se va juca din ianuarie, pe parcursul întregului an. Andrei Şerban va monta la Sibiu şi Peer Gynt, cu reprezentaţii din mai până în decembrie.

În cadrul proiectului "Mari regizori români şi străini invitaţi", se vor juca, tot începând din ianuarie, până în decembrie, şase piese: Aşteptându-l pe Godot, de Samuel Beckett, regizat de Silviu Purcărete, Vremea dragostei, vremea morţii, de Fritz Kater, regia Radu Alexandru Nica, Rinocerii lui Eugen Ionescu, regia de Tompa Gabor, Trilogia evreiască, regia de Mihai Măniuţiu, Demonii lui Dostoievski, regia Florin Fătulescu, şi Lumea lui Gogol, regia Alexandru Dabija.
"Regizori din ţară şi din străinătate sunt invitaţi să lucreze la Sibiu. Teatrul Naţional «Radu Stanca» încearcă să aducă aici cele mai importante nume ale teatrului românesc şi universal, în dorinţa de a crea un tezaur de spectacole care să atragă iubitorii de teatru din toată ţara, dar şi din Europa", spun reprezentanţii teatrului sibian.

La finalul lunii aprilie, Sibiul va găzdui Gala Premiilor UNITER, cel mai important eveniment de premiere ale creaţiilor teatrale ale anului precedent. Alt eveniment de seamă este Festivalul Uniunii Teatrelor Europene, unde vor fi prezentate spectacole de înaltă ţinută secondate de ateliere pentru actori, regizori, scenografi, expoziţii ale scenografilor europeni şi colocvii internaţionale.
"Europa cântă şi dansează. Identitatea Europei - Europa Identităţilor" va fi un festival cu spectacole, expoziţii şi parade ale portului popular, despre obiceiurile şi tradiţiile culturale ale comunităţilor componente ale Europei Unite. "Spectacolele se desfăşoară în Sibiu şi Mediaş, în Agnita, Avrig, Cisnădie, Dumbrăveni, Tălmaciu, Copşa Mică, Ocna Sibiului, Sălişte şi în comunele din Sibiu", anunţă organizatorii.

Faust, de Goethe, regizat de Silviu Purcărete, este un proiect gigant, pregătit cu migală chiar în această perioadă. Faust va fi montat pentru prima oară integral în România. Totul într-o hală industrială dezafectată a uzinei SIMEROM.
Rolurile principale vor fi interpretate de Ştefan Iordache şi Coca Bloos. Actorul Gheorghe Dinică, implicat iniţial în proiect, a trebuit să renunţe după doar câteva zile petrecute la Sibiu, fiindcă rolul lui Mefisto era extrem de solicitant, iar artistul avea şi alte obligaţii, în capitală.
"Domnul Dinică a spus că, din păcate, timpul şi sănătatea nu îi permit. El joacă în nişte spectacole la Bucureşti şi ar fi însemnat să facă nişte drumuri… A fost o discuţie frumoasă şi plină de tristeţe. Mai ales pentru domnul Purcărete, care gândise această soluţie şi a trebuit să regândească spectacolul", a explicat Constantin Chiriac, directorul teatrului sibian. Rolul lui Mefisto a fost acordat actriţei Coca Bloos.
Spectacolul beneficiază de o finanţare de 900.000 de lei noi (9 miliarde lei vechi) de la Ministerul Culturii. Premiera va avea loc în a doua parte a lunii ianuarie.

Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

13 proiecte literare în "Sibiu 2007"

Peste trei săptămâni, Sibiul devine Capitală Culturală Europeană 2007, alături de Luxemburg. De-a lungul anului viitor, vor avea loc peste o mie de evenimente, reprezentând peste 200 de proiecte.

Din cele peste 200 de proiecte culturale ale anului 2007, 13 sunt dedicate literaturii. Nu este un număr mare, însă unele dintre aceste proiecte au ambiţii mari – vor să aducă la Sibiu scriitori celebri, de peste mări şi ţări, chiar şi laureaţi ai Premiului Nobel pentru literatură.
Unul dintre cele mai interesante proiecte este "Maratonul european de poezie", organizat de Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România. Timp de trei zile şi trei nopţi, poeţi români dar şi invitaţi din toate ţările membre ale Uniunii Europene vor recita poezii pe scene amplasate în centrul oraşului, în cafenele, în cluburi şi în baruri. Încă nu este precizată data la care se va desfăşura maratonul.
Sibiul va găzdui un Târg Internaţional de Carte, cu vânzare, la care vor fi invitate edituri din România şi din Luxemburg. Vor fi expuse cărţi în română, germană, franceză şi engleză. Vor avea loc seminarii, prezentări şi lansări de carte, întâlniri cu autorii şi concursuri.

Luna mai va fi luna Cioran, aşa cum oamenii de cultură sibieni sunt deja obişnuiţi. Proiectul "Traducători şi exegeţi ai operei lui Emil Cioran", organizat de Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, prin Facultatea de Litere si Arte, va include deja tradiţionalul Colocviu Internaţional Emil Cioran, aflat la ediţia a XIII-a.
"Colocviul va cuprinde două secţiuni, în funcţie de limba-sursă: română şi franceză, şi va reuni traducători ai operei lui Cioran de diferite limbi. Scopul colocviului este de a identifica, într-un mod cât mai precis posibil, particularităţile stilistice ale operei şi, în paralel, de a evidenţia gândirea filosofică şi poetică a lui Cioran", spun iniţiatorii proiectului.
Pe lângă colocvii, va fi organizată expoziţia "Manuscrise cioraniene", se vor ţine seri de lectură şi spectacolul "Cioran, Răşinari-Sibiu-Dresden-Paris" şi vor avea loc multe alte evenimente referitoare la viaţa filozofului născut la Răşinari, judeţul Sibiu.
Un alt proiect interesant este "Sibiu-Luxemburg-Bucureşti: Dialogul culturilor", care include opt etape ale unui dialog cultural între cele două Capitale Culturale Europene 2007, Sibiu şi Luxemburg, fiindu-le asociat însă şi Bucureştiul. "Prin intermediul acestor evenimente, intens mediatizate, se doreşte construirea unei axe culturale europene Est-Vest: Sibiu-Luxemburg-Bucureşti", arată organizatorii. Va fi realizat şi un număr special al revistei Secolul 21 în două versiuni, română şi engleză, pentru mediatizarea proiectului la nivel internaţional.

Doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură ar putea fi prezenţi anul viitor la Sibiu. Este vorba despre scriitorul german Günter Grass si de maghiarul Imre Kertesz, care vor fi invitaţi să susţină conferinţe.
Proiectul intitulat "Experienţa Eului în literatura europeană din Est şi din Vest" va cuprinde trei serii de conferinţe, unde sunt invitaţi să participe scriitori importanţi din Europa. Printre aceştia, germanul Günter Grass, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999, autorul celebrului Toba de tinichea şi maghiarul Imre Kertesz, căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură în 2002.
Lista cuprinde multe alte nume sonore, cum ar fi Michel Houellebecq, autorul romanului Platforma. Între scriitorii români se numără Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Norman Manea, Gabriela Adameşteanu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu.
Iniţiatorii proiectului sunt Eugene van Itterbeck şi Gerhardt Konerth, de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, care ţin legătura cu ambasade şi institute culturale ale ţărilor de unde vor veni scriitorii. "Pentru numele propuse suntem în contact cu Goethe Institut, Ambasada Ungariei, a Belgiei, Institutul Polonez şi alte instituţii", a declarat Eugene van Itterbeck, profesor belgian, de la universitatea sibiană. Proiectul se va derula pe parcursul a trei luni, în perioada octombrie - decembrie.

Comentarii cititori
sus

Ioana Vîlcu

Nu uita să respiri!

Stăteam în faţă la ASE şi aşteptam să vină autobuzul care să mă ducă la Romexpo, la Târgul Gaudeamus. În dreapta mea era o domnişoară, pe la 26-27 de ani, foarte drăguţ îmbrăcată: palton negru, eşarfă mov, ciorapi mov şi papuci joşi, comozi, negri. Era genul de persoană pe care Hiacint ar fi invitat-o la un ceai, fără să o cunoască. Răsfoia cu zâmbetul pe buze o Dilemateca. Numărul 7. Apăruse de dimineaţă. Mi-am luat inima-n dinţi şi i-am cerut voie să mă uit şi eu în revistă. Nu a fost nici mirată, nici nu s-a încruntat, ba dimpotrivă, mi-a întins revista zâmbind. Apoi, am început să vorbim. Să rectific: am început să vorbesc. Eram ca o babă care îşi varsă amarul şi îşi povesteşte viaţa oricui e dispus să o asculte. I-am spus de abonamentul meu la Dilemateca, de cum am aşteptat o lună numărul 6 şi apoi am tras concluzia că mi l-a luat cineva de pe scară, cum am schimbat adresa de corespondenţă, dar cei de la Dilemateca nu au confirmat încă schimbarea, cum sunt foarte supărată că, deşi am abonament, tot a trebuit să-mi cumpăr revista de la chioşcul de ziare... i-am spus micile mele necazuri. Mă asculta, tot cu zâmbetul pe buze, şi din când în când mă mai întreba ceva. Eu continuam să răsfoiesc revista şi să îi povestesc.

Apoi a venit autobuzul. Mergea şi ea tot la Târg. Mi-a spus să stau lângă ea. M-am aşezat. Apoi am început să vorbim, pardon, să vorbesc, despre cărţi. I-am povestit cu tot entuziasmul pe care-l simţeam de cărţile pe care le-am citit, de editurile care îmi plac, de BookBlog, de Bookaholics şi de Bookworms, de tot ce îmi place şi are legătură cu cărţile. I-am spus că acesta este primul meu târg de carte şi că sunt mai mult decât nerăbdătoare să mă pierd printre standuri, să-mi cumpăr cărţi. Doamne, i-am spus şi cum am mâncat 2 săptămâni aproape numai pâine cu zacuscă: trebuia să economisesc bani cumva, iar altă soluţie nu am avut. Ea zâmbea în continuare şi dădea aprobator din cap. M-a întrebat dacă citesc literatură română contemporană. Am roşit şi i-am spus că nu. De fapt, am îngăimat vreo 2-3 nume, cum ar fi Ioana Pârvulescu, Andrei Pleşu, Anca Maria Mosora şi s-a cam terminat lista. Dar ea nu s-a supărat. Zâmbea în continuare. Şi era tare drăguţă! A fost ghidul meu până la Romexpo. Când am traversat strada m-a luat de mână, ca pe un copil. Mi-a plăcut tare mult!

Pe măsură ce ne apropiam de pavilion, deveneam din ce în ce mai agitato-entuziasmată: nu mai aveam stare, voiam să grăbesc pasul, dădeam haotic din mâini, inima îmi bătea din ce în ce mai tare; ne apropiam mai mult, pavilionul era uriaş, ochii îmi străluceau, nu mai auzeam ce îmi spunea ea; ne apropiam mai mult, gata! Am intrat! Din nou, a fost cât se poate de protectoare cu mine: în entuziasmul meu era să mă împiedic de un cablu - noroc că mi-a atras atenţia. La standul Humanitas, ne-am despărţit: Ea se întâlnea cu un prieten, eu aveam cărţi de cumpărat. Apoi, după ce am dat o tura pe la Paralela 45 şi am văzut o carte de poezii - Înţelegerea drept în inimă - scrisă de o anume Adela Greceanu şi mai ales când am văzut că e născută în Sibiu, mi-am dat seama că e Ea. Degeaba am căutat-o ca să-mi dea un autograf; nu am mai întâlnit-o. Poate o să am zilele următoare noroc. Ce ciudat mă simt... am vorbit cu ea fără să ştiu cine e. Oare ce prostii i-am spus? Oricum, la despărţire mi-a spus că i-a părut tare bine că ne-am întâlnit şi că i-a făcut plăcere că a vorbit cu mine. Se pare că m-am descurcat cât de cât onorabil. Ah, dacă ştiţi voi mai multe despre simpatica Adela Greceanu, vă rog să-mi spuneţi. Sunt foarte curioasă să aflu lucruri noi despre cea care a zâmbit tot timpul şi m-a condus pentru prima dată la un târg de carte.

Altă poveste, alt stil. Ieri mă plângeam Otiliei că singura lansare la care vreau cu adevărat să merg are loc exact în timpul unui curs de la care nu pot să lipsesc. Odată ajunsă la Târg, m-am dus ţintă la standul Humanitas. M-am învârtit pe acolo, am văzut-o pe Dana, i-am lăsat haina că mă incomoda şi m-am uitat la cărţi. Mi s-a oprit inima-n loc când am auzit că lansarea cărţii Constanţei Vintilă-Ghiţulescu va avea loc la ora 3 şi că pot să particip! Da, da, da!!! M-am repezit la primul raft, am luat Evgheniţii, am plătit-o şi m-am dus spre locul în care se ţine lansările. Am recunoscut-o pe doamna Vintilă-Ghiţulescu din prima: fragilă, cuminte, discretă, exact cum o descrie domnul Pleşu pe spatele cărţii. Poate chiar puţin mai fragilă şi discretă. Ceea ce am reţinut de la lansare este că doamna Vintilă-Ghiţulescu este înainte de toate istoric şi doar apoi scriitoare. Sunt convinsă că aceasta se va vedea în carte şi abia aştept să văd cum se împacă istoricul cu scriitorul!
În timp ce mă uitam pe furiş să văd cine mai asista la lansare, efectiv mi s-a oprit inima în loc: o văzusem pe doamna Ioana Pârvulescu!!!!! Din momentul acela, m-am tot foit, m-am jucat cu pixul pe care-l aveam în mână; îmi venea să fug la dumneaei şi să-i spun ce mult mi-au plăcut cărţile dumneaei, că e o adevărată doamnă şi că îmi place foarte mult cum scrie, cum vorbeşte, cum se îmbracă, şi ca aş vrea să-mi dea un autograf! Dar nu am putut... eram acolo pentru cartea doamnei Vintilă-Ghiţulescu, avea prioritate. Data următoare… când mi-am întors capul, doamna Pârvulescu nu mai era acolo. M-am uitat în jur... nu era nicăieri. O pierdusem pe ziua de azi. Mi-am îndreptat din nou atenţia asupra lansării... iar când am fost gata, am fost prima care a luat autograf. Era destul de emoţionată, dar tot mi-a dat autograf! Pentru Ioana, o istorie de iubire care sper să o facă să intre în clubul romanticilor dispăruţi. Doamnă, deja fac parte din acest club. Sunt o romantică incurabilă!

Apoi a urmat obişnuita plimbare prin pavilion, de la un stand la altul, uitându-mă după cărţi, cunoscuţi, scriitori. Mi-am luat şi ceva cărţi, m-am întâlnit şi cu Jen, am făcut cunoştinţă şi cu domnul Horia Ursu - foarte, foarte impunător şi respectabil! -, am cunoscut şi nişte prieteni de-ai lui Jen. Am găsit întâmplător şi standul Ad Libri. E destul de micuţ pentru patru persoane- câte vom fi mâine, dar chiar azi le-au furat din cărţi, aşa că mâine va trebui să fiu cu ochii în patru.

Când am ieşit din pavilion, cu o grămadă de pungi şi cu o durere de spate, tot nu m-am putut abţine să nu zâmbesc. Şi aveam de ce să zâmbesc: întâlnisem o domnişoară tare simpatică, asistasem la lansarea Evgheniţilor, o văzusem pe doamna Pârvulescu şi îmi cumpărasem cărţi. Doar câteva, dar totuşi, sunt cărţi! Restul urmează să-mi vină de la Humanitas. Cu reducere. Mare. Sunt vreo douăsprezece cărţi pe care le aştept cu sufletul la gură.
Iată un motiv extraordinar de bun ca să faci foamea trei săptămâni: două înainte de târg şi una după. Iată un motiv pentru care aş face asta şi în fiecare lună. Iată un motiv pentru care aş renunţa la multe. Nu, viaţa mea nu se rezumă doar la cărţi, dar ele fac parte din viaţa mea. O mare parte. Poate cea mai mare parte. Şi nu-mi pare rău. Nu o să-mi pară niciodată rău. Eventual când o să mor şi nu o să mai pot să citesc. Sau poate când o să conştientizez cu adevărat că nu am timp fizic destul ca să citesc toate cărţile pe care aş vrea să le pot citi.

 

Comentarii cititori
sus

Corina Ungureanu

Din categoria Obligatorii

Se făcea că mă aflam într-o sală de spectacole a unui mare oraş, unde o orchestră naţională, cu un dirijor de excepţie şi un legendar pianist interpretau Concertul nr. 23 în La major pentru pian în faţa a peste 300 oameni. Amadeus cel necioplit al lui Sir Peter Shaffer şi Milos Forman era departe, cu farmecul lui cu tot, rămăsese să troneze vioiciunea lipsită de vulgaritate a muzicii lui Mozart. Îndeplinindu-şi fiecare rolul impecabil, orchestra, dirijorul impetuos şi pianistul sobru îi lăsaseră pe cei din sală într-o împietrire emoţionată. Nu erau şoapte, scârţâituri, foieli, supărătoarele sonerii de telefoane mobile, iar oamenii îşi amânau accesele de tuse până la pauză. În lumina acoperind deopotrivă muzicieni şi spectatori, sunetele săltau nestingherite.

Deşi are toate ingredientele, nu se întâmplă la Viena sau Copenhaga şi nici nu e de acum obişnuita plăsmuire a unui locuitor dornic de normalitate al unei ţări cu apucături sociale dubioase. S-a deschis duminică, 26 noiembrie, va dura până la jumătatea lui decembrie, iar eu mi-am oferit onoarea de a-l prezenta.

Doamnelor şi domnilor! Din Oltenia, România: Festivalul "Craiova Muzicală"!

 

Îmblânzirea scorpiei

Dintre "o lady se adaptează la orice condiţii" şi "o prinţesă nu poate să doarmă cu un bob de mazăre sub cearşaf" o aleg fără ezitare pe prima. La fel cum faţă de "the lady and the tramp", prefer "the lady is a tramp". Melodia cu pricina a fost compusă de Richard Rodgers, pe versurile lui Lorenz Hart şi a fost parte din muzicalul "Babes in Arms" ce s-a jucat din aprilie până în decembrie 1937. Piesa s-a transformat în film în 1939, iar în 1940 (pe când în Polonia se deschidea Auschwitz-Birkenau, iar în România apărea pe lume mama mea), a fost preluată de Frank Sinatra, care a făcut-o atât de celebră, încât o auzim frecvent şi astăzi.

O variantă a sa am ascultat şi eu luni, 27 noiembrie 2006, la cel de-al doilea concert din cadrul Festivalului "Craiova Muzicală", interpretată de orchestra de jazz a landului Hessen. Pe numele ei "Kicks&Sticks", orchestra are 18 oameni (20 cu dirijorul Wolfgang Diefenbach şi solistul Ken Norris) tineri (regula e să-şi ia zborul când împlinesc 24 ani), în majoritate suflători.

Tot tineri au fost şi cei care au umplut sala de spectacole a liceului "Marin Sorescu". Credeam că e aproape imposibil să reduci la necesara nemişcare atâta energie şi exuberanţă. Dar scorpia a fost îmblânzită cu propriile-i apucături: ritm, glume şi firesc, ba chiar o lecţie de firesc. Ne-au tonifiat trecând prin oraşul nostru aroma New York-ului, au glumit pe seama pălincii – un simbol naţional, ne-au învăţat să ne apreciem valorile, au zâmbit aparatelor foto, în timp ce mutau stativele şchioape şi cântau cu o evidentă, palpabilă plăcere – scaunul scorojit al pianistului, pe care era întins un prosop, printr-o minune şi-a păstrat cele 4 picioare. Oricât de ciudat ar suna, un lucru e sigur: tramp or not, that was a real lady.

Comentarii cititori
sus

Corina Ungureanu

Această dojană numită hip hop

Cultura hip hop, o formă de exprimare a grupurilor marginalizate social, a luat fiinţă la jumătatea anilor '70 în ceea ce un grup de asistenţi sociali newyorkezi au numit prin 1940 The South Bronx. Imediat după revoluţia din 1989, a apărut şi în România şi, dincolo de discuţiile despre ce grupuri o folosesc aici ca formă de exprimare, căror nevoi răspunde şi ce mesaje transmite, mişcarea a prins rădăcini.

Recunosc că până în 17 noiembrie 2006 nu am fost la nici un concert hip hop, că în acea vineri m-a convins titlul de pe afiş: Ultimatum pentru artă, că mi-am spus că un asistent social care se respectă ar fi bine să fie în sală şi că am luat participarea mea mai mult ca pe un exerciţiu de disponibilitate culturală.
Am urmărit concertul de la început până la sfârşit şi a meritat fiecare minut.

Ultimatum pentru artă este o compilaţie realizată de FooTrecords cu nume mai degrabă mai puţin cunoscute din hip hop-ul românesc. Şi cînd spun românesc, nu spun neapărat bucureştean, ci sunt acoperite toate zonele. Exitus, C.C., U.S.L.A, Viollent sunt doar câţiva dintre cei care au evoluat la Craiova, veniţi de după colţ ori tocmai din Târgu Mureş sau Buzău.

Am trei sublinieri.
De neuitat rămâne spectacolul extraordinar al lui Flo sau Phlo sau Flow sau cum l-o fi chemând, acest om orchestră care a ridicat spectatorii în picioare, imitând vântul, apa, pământul, ultimul model de bass şi mixând 4 melodii cântate concomitent doar cu propria voce.
A mai fost plăcut să remarc lipsa misoginismului şi a violenţei din versuri şi prezenţa unei inedite exprimări a suferinţei şi a unei ironii ce amintea de fineţea de la începuturile mişcării.
L-am lăsat la sfârşit pe CenzuraH, cel care stă în spatele proiectului Ultimatum pentru artă şi care se prezintă astfel ca un atât de rar jucător de echipă, care nu doreşte plasarea sa în mainstream, ci să împartă underground-ul cu cei asemenea lui.

În ţara lui oarecare, această caldă dojană mi-a adus un zâmbet specific şi m-a făcut să spun: E bine aşa! Merge! Ceea ce, fie vorba între noi, e cu totul altceva decât păguboasa: Las-o, băi, că merge şi aşa!

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey