•  

Artmania Festival, trei zile de muzică


•  

Bibliotecă nouă la Sibiu


•  

Dan Perjovschi – expoziţie la Frankfurt


•  

Bulgakoviada


•  

Bădăranii "capitalei culturale"




sus

Veronica D. Niculescu

 

Artmania Festival, trei zile de muzică

- HIM va cânta în Piaţa Mare, iar Radu Paraschivescu lansează "Ghidul nesimţitului"

 

 

Între 14 şi 16 iulie, la Sibiu se va desfăşura Artmania Festival, în cadrul căruia vor concerta trupe din Finlanda şi din România. Festivalul include, pe lângă concertele live din Piaţa Mare şi din Stage Club, expoziţii de artă, proiecţii de filme, concerte de muzică clasică, ateliere şi spectacole lectură.

 

Un bilet costă 65 RON şi asigură accesul la toate evenimentele festivalului. "La Sibiu, au fost puse în vânzare peste o mie de bilete, iar numărul se va suplimenta, fiindcă s-au vândut majoritatea", a declarat Rodica Pricop, Promotion & Media Manager Artmania Festival. Zece mii de bilete s-au pus în vânzare în total, în ţară.

 

Festivalul Artmania aduce pentru prima oară în România formaţia H.I.M., care va cânta o oră şi jumătate în Piaţa Mare. Trupa finlandeză a ales să includă Sibiul în turneul său mondial de promovare a albumului "Dark Light", fiind atrasă de frumuseţea locului. Pentru că peisajul medieval merge bine cu piesele sale, H.I.M. intenţionează să filmeze aici şi un DVD, care să includă imagini live din concert, dar şi cu oraşul şi împrejurimile sale.

 

Petreceri şi lansări de carte

 

Festivalul începe vineri, cu o petrecere în Clubul Stage, urmată de concerte şi prezentări de DVD-uri. Tot vineri, de la ora 18, vor avea loc două lansări de carte, în colaborare cu Editura Humanitas: "Războiul timpului" şi "Arta neputinţei la români", de Traian Ungureanu, respectiv "Ghidul nesimţitului", de Radu Paraschivescu, ambele în prezenţa autorilor, la Biblioteca Astra.

 

Sâmbătă, de la prânz până seara târziu, vor fi concerte în Piaţa Mare, care va fi împrejmuită, accesul făcându-se pe baza biletului. De la ora 22 va avea loc concertul trupei H.I.M., care va dura o oră şi jumătate. Duminică, festivalul se va încheia în Stage Club, cu o petrecere şi cu alte concerte, până târziu în noapte.

Festivalul coincide fericit cu Concursul de interpretare şi compoziţie pianistică "Carl Filtsch", care începe pe 11 iulie.

Programul complet al manifestărilor, la http://www.artmaniafestival.ro/program.



Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

 

SIBIU - Cadou pentru 2007: Biblioteca mileniului trei

 

La o sută de ani de la inaugurarea sediului actual, sibienii primesc în dar o clădire modernă

 

 

Anul 2007 le aduce sibienilor în dar o bibliotecă nouă, cu patru etaje, zeci de computere şi sală de lectură în formă de piramidă. Noua clădire se ridică lângă cea veche şi este a şasea bibliotecă judeţeană construită în ţară după '89.

 

Biblioteca Judeţeană Astra funcţionează acum în Palatul Asociaţiunii, inaugurat la 1905. "După un secol, nu doar sărbătorim, ci adăugăm bibliotecii un nou spaţiu. Este o zestre care li se dă sibienilor pentru 2007", spune directorul bibliotecii, Ion Onuc Nemeş.

 

Biblioteca era supraaglomerată, peste o sută de mii de volume fiind depozitate în pivniţă. Astfel că atribuirea noului spaţiu, de către Consiliul Judeţean, a venit ca o binefacere. Clădirea era doar un schelet uriaş, conceput demult pentru birouri şi abandonat. Odată atribuit bibliotecii, în ianuarie au început lucrările, care vor depăşi 114 miliarde de lei vechi. Construcţia va fi finisată până la sfârşitul anului, dar mutarea anumitor secţii va fi o operaţiune delicată, care va cere timp.

 

La citit, în piramidă

 

Sibienii vor avea astfel, în 2007, două biblioteci alăturate. Cea veche, de la începutul secolului trecut, va fi una de tip clasic şi va găzdui colecţiile de periodice, cartea veche de patrimoniu şi Centrul Cultural Asociaţiunea Astra.

 

Sediul nou va găzdui partea modernă a bibliotecii. La parter vor fi o garderobă, centru de informare, spaţiu pentru conferinţe, galerie de artă, librărie şi bufet pentru cei care petrec o zi întreagă în bibliotecă. 

 

Mezaninul va găzdui secţia pentru copii, cu acces liber la raft, şi cea audio-muzicală, precum şi un cabinet de informatică pentru copii. La etajul întâi va fi biblioteca electronică, cu 48 de computere, iar la al doilea, depozitul de carte pentru adulţi, cu 500 de mii de volume, şi două garsoniere pentru invitaţii bibliotecii. Etajul trei va găzdui secţia pentru adulţi, cu acces liber la raft, şi şapte cabinete individuale de studiu, cu masă, computer, raft pentru cărţi, ce vor putea fi închiriate la un preţ modic. La ultimul etaj va fi sala de lectură, ca o piramidă transparentă, cu 120 de locuri, unde sibienii vor putea citi la lumină naturală. Piramida va fi înconjurată de un brâu de ţiglă, care va imita acoperişurile sibiene, cu ferestrele lor în formă de ochi. Pe trei laturi se va deschide o terasă amplă, care va oferi o panoramă asupra oraşului vechi. Aici se vor ţine spectacole de muzică şi poezie şi se vor organiza seri de observaţie astronomică.



Comentarii cititori
sus

Prăvălia culturală

 

Dan Perjovschi – expoziţie  la Frankfurt

 

 

Dan Perjovschi expune în sala Portikus din Frankfurt, în perioada 1 iulie – 20 august 2006. Titlul expoziţiei, "On the Other Hand" (Pe de altă parte) se referă la posibilităţile diferite de stereotipiile diplomaţiei şi ale agendelor politice oficiale. Creaţiile artistului scot în evidenţă complexitatea şi instabilitatea vieţii sociale şi politice de după războiul rece. Ele sunt în strânsă legătură cu ataşamentul său pentru grupul intelectualilor români care au înfiinţat Grupul pentru Dialog Social şi revista 22, unde Perjovschi colaborează ca grafician şi ca editorialist.

 

Comentarii ale evenimentelor politice, sociale, ale luptei pentru putere, precum şi ale lumii artistice, lucrările lui Perjovschi sunt realizate în limbajul subversiv al caricaturii şi al graffiti-ului, reflectând în special conflictele şi ciocnirile contextelor politice eterogene. Desenele sunt comentarii scurte şi sceptice, într-o abordare profund personală.

 

Spaţiul expoziţional îşi propune să fie şi un punct de întâlnire, graficianul român fiind interesat de viziunea tinerilor artişti din Frankfurt. Problemele dezbătute în ateliere vor constitui teme viitoare pentru desene.



Comentarii cititori
sus

Daniel Iftene

 

De la Bulgakov la Bulgakov

 

 

Joi (29 iunie) seara, de pe la opt erau anunţate, în Café Bulgakov, proiecţia filmului pe care cei patru scriitori clujeni înhămaţi la Bulgakoviada din 2005 (Ruxandra Cesereanu, Marta Petreu, Corin Braga şi Virgil Mihaiu) l-au realizat la Moscova şi prezentarea cărţii Sadovaia 302 bis, la care au participat şi Ovidiu Pecican şi Ion Vartic. Dar parcă dracu' şi-a băgat coada lăsând, pentru început, filmul fără sunet şi, când acesta a fost repus în drepturi, luând imaginea cu totul, în aplauzele pline de încântare ale invitaţilor, mari amatori de astfel de manifestari diavoleşti.

 

Fiecare am încercat să sorbim cât mai mult din Moscova prinsă în imaginile "lars von trieriene" ale Ruxandrei Cesereanu – cum au fost numite în glumă – şi răsucită pe toate părţile pentru a găsi locurile romanului lui Bulgakov. Locuinţa de pe Sadovaia 302 bis, în prezent Sadovaia 10, şi graffitiurile din jurul acesteia au devenit centrul de greutate al întregului traseu iniţiatic moscovit, de multe ori debusolat, după cum au explicat gazdele întâlnirii.

 

Absenţa fizică a micilor delicii ruseşti pe care Ruxandra Cesereanu, Marta Petreu, Virgil Mihaiu şi Corin Braga (camuflat în public) le-au rememorat a fost suplinită de liqueritzia şi coconata vrăjitoreşti, oferite drept premii celor care au formulat cele mai intersante întrebări; regulă pe care am reuşit să o fentez, abuzând de rezervele vrăjitoreşti neepuizate.



Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

 

Bădăranii "capitalei culturale"

 

 

Am fost necăjită o săptămână întreagă: nu puteam ajunge la Bookfest, în Bucureşti. Aveam de lucru şi cu nici un chip nu puteam lipsi din Sibiu. Aş fi vrut să fiu prezentă la târgul de carte, mai ales pentru lansarea unui anume volum, "Ghidul nesimţitului", de Radu Paraschivescu.

 

Rămasă în "capitala culturală europeană" a anului 2007, m-am mulţumit să citesc într-un cotidian central câteva tablete din carte, dozate câte una pe zi. Volumul se aseamănă, întrucâtva, cu "Minunile Sfântului Baudolino", al lui Umberto Eco. Ca şi Eco, Paraschivescu reuşeşte să traseze, din tuşe sigure, realităţi cotidiene, surprinse în detalii sâcâitoare pe care, din obişnuinţă, ajungem să nu le mai observăm. Radu Paraschivescu s-a axat pe portretul nesimţitului cu care dăm nas în nas în fiecare zi şi a reuşit, din cât am putut citi până acum, câteva definiţii remarcabile. Mi-a plăcut la nebunie următoarea: "Nesimţitul e greu de încadrat, apare peste tot, nu este permeabil la aluzii şi încearcă să ştampileze cu prezenţa lui mediul în care trăieşte."

 

Autorul, redactor al unei mari edituri, a mărturisit că a conceput "Ghidul nesimţitului" ca replică la cartea "Codul bunelor maniere". Cititorii revistelor culturale îşi vor aminti că, la începutul anului, Paraschivescu răspundea cu mult umor, în cadrul unei anchete privitoare la topul vânzărilor de carte. "Codul…" era cea mai vândută carte a editurii respective, iar el se mira: "şi cu toate acestea, în mod paradoxal, numărul mitocanilor este în continuă creştere".

Ce legătură au toate acestea cu Sibiul meu?

 

Pe un astfel de fundal am avut, într-una din zilele trecute, o convorbire telefonică de serviciu, pe care, de-aş fi posedat talentul scriitorului amintit, aş fi imortalizat-o în pagina unui volum. Discuţia mea cu un director căruia mă adresam cu "dumneavoastră" şi care îmi răspundea cu "bă", căruia îi spuneam "vă rog" şi care îmi răspundea cu "ce dracu’ mă tot întrebaţi", căruia mă adresam pe un ton scăzut, cerându-i politicos informaţii pentru un articol şi care îmi răspundea urlând, acea convorbire ar fi rămas acolo, în pagină, luând forma graţioasă a unei insecte storcite de circulara maşinii tipografice.

 

Exhibarea maţelor unei convorbiri care m-a îngreţoşat ar fi avut un scop nobil. Lumea ar fi fost poate mai cu băgare de seamă la bădăranii, mitocanii, nesimţiţii cu funcţii, care se camuflează în costume şi împrăştie dispreţ. Te ştampilează, cum zice Paraschivescu. Dar e ceva nou? Sunt doar detaliile despre care scrie Eco, cele care intră în cotidian. Ne bâzâie pe la urechi ca muştele. Şi ei, bădăranii, sunt şi vor fi locuitori ai ceea ce numim, deja în exces, Capitală Culturală Europeană. Şi, culmea, ei sunt cei care flutură mai cu avânt steagul cu noile simboluri, între o înjurătură şi-un scărpinat în dos… Care capitală? Ce cultură? A cui Europă?



Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey