•  

Lansari la Sibiu - Radu Paraschivescu şi Traian Ungureanu


•  

Festivalul Arta coboara pe plaja




sus

Veronica D. Niculescu

 

Nesimţirea şi neputinţa fac casă bună la români

- Despre o triplă lansare de carte

 

 

Am avut şansa să îi privesc, într-o vineri seară, pe Radu Paraschivescu şi Traian Ungureanu, fumând tăcuţi, pe o bancă din Parcul Astra din Sibiu.

 

Ştiţi cum se întâmplă, să îţi vină să saluţi un actor, pe care ai impresia că îl cunoşti doar fiindcă l-ai văzut interpretând nişte roluri? În cazul celor doi scriitori, chiar că mi-a venit să mă duc să le strâng mâna şi să le dau bineţe, gândindu-mă că paginile pe care le-au scris sunt mai presus de orice rol, sunt rupte din ei, aşa că eu întrucâtva îi cunoşteam. Dar, chiar şi aşa, nu aveam nici un drept să deranjez prea frumoasa linişte a acelei după-amieze, care se hodinea dimpreună cu ei pe banca înclinată. Şi prea puţine erau minutele rămase până la momentul în care ei aveau să urce în sala de lectură, pentru a-şi lansa cărţile.

 

Aşadar, i-am privit de pe banca de vizavi, cenzurându-mi curiozitatea. Aşa că nu vă pot spune decât că erau îmbărcaţi în cămăşi lejere, cu pătrăţele şi că fumau privind copacii şi vârfurile pantofilor. Şi mai ţin minte că deasupra parcului s-a auzit deodată ţipătul unui pescăruş. Apoi au venit nişte tineri cu afişe, iar foşnetul hârtiei se auzea mai tare decât vreo vorbă a scriitorilor, în timp ce urcam în clădirea istorică, cu ziduri înalte.

 

Dublă sau triplă lansare

 

Întâlnirea a avut loc în cadrul Festivalului Artmania, la Bibioteca Astra, unde cei doi şi-au lansat cele mai recente volume: Războiul timpurilor şi Tehnica neputinţei la români, de Traian Ungureanu, respectiv Ghidul nesimţitului, de Radu Paraschivescu.

 

Poate nicicând nu s-a desfăşurat vreo lansare de carte – şi aici vorbim de una dublă sau chiar triplă – cu atâta naturaleţe şi modestie. În faţa publicului format mai ales din tineri, scriitorii au vorbit despre cărţi şi apoi au răspuns întrebărilor.

 

Începând cu volumul Războiul timpurilor, Traian Ungureanu a spus că "Este vorba despre un război pe care mulţi îl numesc războiul cu terorismul. Eu l-am numit războiul timpurilor, fiindcă e războiul unor lumi care trăiesc în timpi diferiţi". Ungureanu, care trăieşte mare parte din timpul său la Londra, a explicat că, în opinia sa, Occidentul reprezintă lumea contemporană, în vreme ce adversarii sunt o lume neînţeleasă. "Caracterul bizar al acestui război este că mare parte din el este dus la noi acasă. S-a produs o dezlipire de propria cultură. S-a creat un vacuum şi astfel suntem azi în situaţia unui conflict în care adversarul se află în interior". Scriitorul a explicat cum în acel vacuum a pătruns islamismul, dând exemplele Spaniei şi Franţei. "Nu e un război simplu, e un război ciudat şi va fi un război lung, un război al culturilor". Cartea lui Ungureanu încearcă să facă un portret al adversarului dar "este totuşi o carte optimistă", încheindu-se cu portrete ale unor persoane care au supravieţuit atacurilor de la 11 septembrie.

 

Prezentând volumul "Tehnica neputinţei la români", Traian Ungureanu a spus că este o carte despre istoria recentă şi foarte recentă a României, despre "neputinţa de a participa împreună la momentele mari", dar a încheiat tot într-o notă optimistă: "Eu cred că lucrurile acestea sunt remediabile. Sunt mulţi care spun că neputinţa românilor este o tehnică, nu o stare. Eu mă îndoiesc că e aşa".

 

Cum s-a născut "Ghidul nesimţitului"

 

"Cartea mea e pe dos, pare veselă, dar e a unui maniaco-depresiv, a unui om care a trecut prin traume", a continuat Radu Paraschivescu, prezentându-şi "Ghidul nesimţitului". Scriitorul a povestit că volumul s-a născut aproape printr-o comandă editorială. Într-o şedinţă de brainstorming, la Editura Humanitas, s-a decis că ar trebui să apară o carte despre nesimţire. "Da, dar tu trebuie să o scrii!", i-a spus Gabriel Liiceanu. "Am amânat scrierea cărţii, am fost pe punctul să refuz. Dar apoi au început să se întâmple lucruri. Stau la bloc! Cartea a fost scrisă în trei săptămâni", a povestit Paraschivescu.

 

"Nesimţitul nu este, aşa cum scrie în dicţionar, un om care nu simte. El dă năvală şi atunci simţi că devii retractil, iar apoi concesiv. A fi concesiv este o formă de sinucidere. Aceasta este o carte aproape nevrotică. Amuză la citire, dar la final te face să cazi pe gânduri. Dacă se întâmplă acest lucru, atunci cartea şi-a atins scopul", a spus Paraschivescu.

 

Cartea vorbeşte despre categorii de nesimţiţi: nesimţitul călător, nesimţitul la bloc (sau la "blocoteţ"), nesimţitul monden sau V.I.P. L-am întrebat pe Radu Paraschivescu dacă vreunul dintre nesimţiţii descrişi în carte s-a recunoscut şi dacă s-a schimbat. "S-a recunoscut un vecin, dar nu despre el era vorba, ci despre altul. Acum sunt mult mai atent când trec strada, fiindcă omul are o maşină puternică", a răspuns.



Comentarii cititori
sus

Corina Ungureanu

 

Arta coboară pe plajă. Alunecînd pe o rază.

 

 

Duminică, 23 iulie 2006, dimineaţa, pe o dugheană din Vama Veche a apărut un afiş care ne invita să vopsim o maşină, să facem castele de nisip şi să vedem scurtmetraje în două seri consecutive, luni şi marţi, de la ora 21, la două restaurante învecinate. "Arta coboară pe plajă" scria pe afiş.

 

În seara de luni, 24 iulie, am prins doar cel de-al treilea scurtmetraj "Bună Cristina! Pa Cristina!" al Iuliei Rugină, recompensat cu aplauze de către public, aplauze pe care eram gata să le oferim şi noi cu 30 de secunde înainte de final.

 

În pauza care a urmat am avut timp să îi aud pe comeseni vorbind despre celelalte două scurtmetraje, fuseseră nişte aiureli, ziceau, şi pe o tânără ce părea organizatoare schimbînd replici cu patronul restaurantului, aflat întîmplător la masa noastră. Tînăra spunea că au nevoie de nişte kit-uri de pe internet, aşa că le vor proiecta pe cele rămase a doua zi. În compensaţie ni s-a pus un documentar despre UB40 în Uniunea Sovietică. Am plecat.

 

A doua seară, marţi, am decis să nu mai pierdem nici unul. Am hotărît să cinăm la restaurantul cu proiecţiile, unde am ocupat o masă cu o jumătate de oră mai devreme. Personalul nu ştia nimic de vreo schimbare în programul obişnuit, iar la ora 21 noi terminasem deja de mîncat. La 21.10 au început să se împartă fluturaşi care ne invitau la filme. Semn bun.

 

A apărut ecranul, a apărut echipa şi după vreo 20 de minute de aranjamente, au început să ruleze nişte imagini pe care le-am considerat a fi probe tehnice. Văzând însă că al treilea generic este cel al filmului Iuliei Rugină, am înţeles că imaginile de pînă atunci fuseseră cele catalogate de comesenii din seara precedentă drept aiureli. Am subscris şi ne-am aşternut la revăzut.

 

"Bună Cristina! Pa Cristina!" părea altul fără sonor şi cu muzica anilor '70-'80 a restaurantului. Pe la jumătatea sa, doi membri din echipă au manevrat ceva şi au plecat. Drept pentru care în următorul sfert de oră am auzit replicile din film, privind un ecran gol. În sfîrşit, după alte reglări, am revăzut filmul, notînd construcţia impecabilă a detaliilor şi lăsîndu-ne din nou loviţi cu leuca de final (ca şi cum după o tartă cu fructe, ni s-ar fi oferit o linguriţă cu zahăr). Alte aplauze.

 

Ne-am frecat palmele în aşteptarea celor noi, celor nevăzute, celor promise indirect cu o seară înainte. După alte 10 minute de aşteptare, în care tremuram alungînd gîndul la UB40, a început un film al anilor '30 pe care îl mai văzusem de opt ori. Am plecat să căutăm un cui, l-am găsit şi ne-am agăţat acolo toate poftele cinematografice. Iar fluturaşul pe care scria studentart.anosr.ro a ajuns în buzunar. Aveam de cercetat.

 

Odată conectaţi la internet, am aflat că ANOSR este Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti "membru cu drepturi depline în ESIB – The National Unions of Students in Europe(!?), cea mai importantă federaţie care reprezintă studenţii din Europa" (www.anosr.ro).

 

"Arta coboară pe plajă" este un festival studenţesc, deci. Tot aici se "precizează" cînd are loc festivalul. 14 iunie – 14 iulie 2006 – scrie sus. 10 cm mai jos, în dreapta: 14.07 – 14.08, iar la stînga citim că pe 22 iunie va avea loc deschiderea, nu se ştie unde. O lună mai tîrziu, începînd cu 22 iulie pînă în 13 august – desfăşurarea. În Vama Veche. Iar în 14 august – închiderea. Desigur, în Bucureşti (www.studentart.anosr.ro).

 

Organizatorii ne promit "proiecţi", "expoziţi", "restaorante", "detali" şi "amatari" (www.studentart.anosr.ro/arta.html).

 

Şi aşa a fost.



Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey