•  

Thomas Bernhard


•  

Umberto Saba




sus

 

Thomas Bernhard[1]

 

Piaţa Eroilor[2]

 

Scena a II-a

(fragment)

 

[...]

Anna:

Sper că înmormântarea

nu a fost prea lungă pentru tine.

Profesorul Robert:

A fost scurtă

şi sunt îmbrăcat gros

ăsta e încă paltonul

de la bunicul vostru

cu el a fost bunicul vostru în Rusia

în anul o mie nouă sute douăzeci şi doi, pare-se

priveşte spre Burgtheater în fundal

Fiecare epocă este una groaznică

spunea întotdeauna bunicul vostru

dar observăm acest lucru abia când îmbătrânim

Câtă scârbă îmi este de tot ce este aici

nu vorbesc despre asta

dar mă gândesc întruna

cum cel mai mult mi-e scârbă

de stat o cloacă morbidă care pute

[...]

oamenii din jur

profund urâţi şi abrutizaţi

preşedintele federal un ignorant şiret şi mincinos

într-un cuvânt un caracter deprimant

primul ministru un şmecher bişniţar de stat

papa oferă în odăile sale

o aşa-zisă gustare caldă pentru cei lipsiţi de adăpost

şi face public acest lucru în întreaga lume

o lume cinică

întreaga lume este un unic cinism

actori paranoici

abuzează de Sahel

perverşi directori ai societăţilor caritabile

călătoresc cu avionul la clasa întâi spre Eritrea

şi se lasă fotografiaţi de către presa lumii

cu înfometaţii

primul ministru urcă pe podium în costum de gală

şi trăncăne despre tovarăşi

şefii de sindicat jonglează

cu miliarde în vilele lor luxoase

şi cred că sarcina lor principală sunt afacerile bancare lipsite de scrupule

Scriitori ruginiţi

merg în închisori

şi citesc pentru deţinuţi

din mizeria lor mincinoasă ca dintr-o capodoperă

o lume cinică

o lume depravată până în măduva oaselor

cu care nu mai vreau să am nimic de a face

Până la urmă tatăl vostru a fost persoana mai slabă

el nu a mai făcut faţă presiunii

pur şi simplu a fost prea mult pentru el

subtilităţile filosofice nu i-au folosit la nimic

dacă se întinde coarda

se ajunge în anumite circumstanţe la catastrofe

Tatăl vostru în Neuhaus de negândit

el n-ar fi putut

să-şi termine cartea în Neuhaus

liniştea l-a deranjat întotdeauna

zgomotul nu l-a deranjat numai liniştea

şi în Neuhaus este aproape întotdeauna linişte deplină

tatăl vostru nu era

doritorul de linişte

care să poată lucra numai în linişte

dimpotrivă cu cât era mai haotic în jurul lui

cu atât îi era mai mare inspiraţia

această stare o împîrtîşeşte cu toţi aceşti scriitori ruşi

pe care el i-a venerat toată viaţa atât de mult

Tolstoi Dostoievski Gogol Turgheniev

aceasta era lumea lui

nu filosofia

scriitorii ruşi

nu cei francezi nici cei englezi

ruşii

şi muzica

dar în ultimul timp

nu i-au mai ajuns nici scriitorii ruşi

nici compozitorii clasici

nu mai este nimic mi-a zis

nu este de mult a spus el

astăzi nu mă mai interesează nici literatura nici muzica

totul nu este decât o uriaşă declaraţie de faliment

[...]

 

Traducere din limba germană şi note de Ana Ocoleanu



[1] Thomas Bernhard (1931-1989) este unul dintre cei mai importanţi dramaturgi şi prozatori de limbă germană de după 1945. Dintre piesele sale de teatru amintim: Societatea de vânătoare (Die Jagdgesellschaft), 1974; Înainte de pensionare (Vor dem Ruhestand), 1979; La ţintă (Am Ziel), 1981; Creatorul de teatru (Der Theatermacher) 1984. Piesa de teatru Piaţa eroilor (Heldenplatz) scrisă şi pusă în scenă în 1988 de regizorul său fidel Claus Peymann la Burgtheater în Viena a stârnit în Austria o uriaşă controversă, dat fiind mesajul său subversiv.

[2] Thomas Bernhard, Heldenplatz, trad. din Thomas Bernahrd, Ein Lesebuch, Suhrkamp, Frankfurt/Main 1993, pp. 341-343.

 

 

Comentarii cititori
sus

 

Umberto Saba

 

 

Capra

 

Am vorbit cu o capră.

Era singură pe imaş, era legată.

Sătulă de iarbă, muiată

toată de ploaie, behăia.

 

Iar behăiala ei monotonă se înfrăţea

cu durerea mea. I-am răspuns, întâi

din joacă, dar şi fiindcă durerea este eternă,

şi vorbeşte pe un glas neschimbat.

Acelaşi pe care-l simţeam

gemând într-o capră însingurată.

 

Dintr-o capră cu faţă semită

auzeam tânguindu-se tot răul lumii,

şi toate vieţile celelalte.

 

 

Cuvinte

 

Cuvinte,

în care la începuturi se oglindea

inima omului – goală şi surprinsă – ; eu caut

după colţul lumii un adăpost, oaza prielnică

unde cu plânsul meu să vă spăl pe toţi

de minciuna ce vă orbeşte. Iar atunci

şi ghemul de amintiri înfricoşătoare

s-ar topi, ca zăpada la soare.

 

 

Trezire

 

Mult mai departe ca ziua străpunge noaptea.

                                            Eu încă doar o parte

din ea, cu ochii închişi sunt

oaia pictată de Bolaffio,

singura în turmă ce se scălâmbăie

cu o faţă de om.

 

Sigur că nu mi-e zadarnică

bucuria; e ca şi când încă ar mai trăi

prietenul mort ieri.

 

 

Iarnă

 

Noapte, iarnă teribilă. Imperceptibil

tu ridici storul, priveşti. Freamătă

părul tău sălbatic, o subită

bucurie dilată ochiul tău negru.

Căci ceea ce ai zărit – o imagine

de la sfârşitul lumii – îmbărbătează

sufletul tău profund, îl încălzeşte şi-l linişteşte.

 

Un om îndrăzneşte să facă paşi pe-un lac

de gheaţă, sub lampadarul curbat.

 

 

Femeie

 

Pe când erai

tânără înţepai

ca hăţişul murelor. Până şi piciorul

tău devenea o armă, sălbatico.

 

Nu te lăsai prinsă uşor.

                                      Tânără

încă eşti, şi încă

frumoasă. Semnele

anilor, şi cele ale durerilor, leagă

sufletele noastre, într-un mănunchi. Iar sub

părul tău foarte negru ce se încârlionţează

pe degetul meu, nu mă mai tem de

urechiuşa ta albă şi demoniac despicată.

 

 

Locul drag

 

Toată după-amiaza am rătăcit în căutarea

un loc unde să facem din două vieţi una.

 

Gureşa viaţă, adultă, ostilă

ameninţa tinereţea noastră.

 

Dar odată ajunşi aici unde greierii încă mai cântă,

ce imensă tăcere sub lună.

 

 

Era

 

Soba era un pic ascunsă în umbră; avea

de jur împrejur alămuri. Peste ea

se apleca mama cu suflătoarea,

după care ieşeau scântei.

 

La mijloc se afla o masă pe care

o femeie bătrână punea bucatele.

Pe tăblia ei sucitorul întindea roată

aluatul cel moale.

 

Şi exista pictată, o cuşcă verde,

iar găina scociora-n libertate.

Două boluri, sus pe poliţă, reflectau,

când erau pline, toate obiectele.

 

Mai era, greu de văzut din acel loc, băiatul.

Cu speranţele lui ca scânteile

din sobă când se nălţau. Una din ele

     iacătă!– a rămas.

 

Fragment din volumul Capra şi alte poeme ce urmează să apară la Editura Paralela 45, în traducerea lui Dinu Flămând.

 

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey