•  

Regizorul Radu Gabrea filmează


•  

Cocoşul decapitat


•  

Doi laureaţi Nobel pentru literatură, invitaţi la Sibiu în 2007


•  

IDEO IDEIS a coborât cortina


•  

Preprogramul evenimentelor culturale din Sibiu în 2007




sus

Veronica D. Niculescu

 

 

Regizorul Radu Gabrea filmează "Cocoşul decapitat"

 

- Scriitorul Eginald Schlattner va participa la filmări, însă doar ca invitat

 

Sibiul serveşte, timp de o lună, drept platou de filmare pentru transpunerea pe peliculă a romanului Cocoşul decapitat, de Eginald Schlattner. Filmările vor cuprinde în special centrul istoric al Sibiului, dar se vor derula şi în împrejurimi, precum şi la Mediaş şi Agnita.

 

O poveste simplă

 

Cocoşul decapitat este romanul de debut al scriitorului sibian Eginald Schlattner, iar cel care regizează filmul este Radu Gabrea, secondat de Marijan Vajda. Filmul este povestea a patru adolescenţi saşi, iar acţiunea se petrece în anii 1941-1944, deşi personajul principal, unul dintre tineri, este cel care îşi reaminteşte anii de război într-o singură zi, 23 august 1944.

 

"Pentru film, am ales o cale de povestire simplă, curgătoare. Scenariul începe cu Schlattner la Viena, care citeşte din roman. Povestea din ‘41-’44 se păstrează, dar cu o singură retrospectivă, nu cu multe cum era în roman", a declarat Radu Gabrea la Sibiu, înainte de începerea filmărilor.

 

Pentru găsirea actorilor, castingul a durat aproape un an. "Este greu să găseşti actori aşa de tineri, care să aibă şi experienţă. Iar rolurile sunt foarte grele", a spus Radu Gabrea. Cele patru roluri ale adolescenţilor vor fi interpretate de David Zimmerschied, din Germania, Alicja Bachleda-Curus, din Polonia, Ioana Iacob şi Axel Mustaţa, din România. Alături de ei, în rolurile principale, vor juca Victoria Cociaş şi Dorel Vişan. Dorel Vişan a mărturisit că a citit scenariul de două ori şi s-a îndrăgostit de povestea nostalgică a saşilor din Transilvania.

 

Filmările se vor desfăşura în locaţii din centrul istoric al Sibiului, cum ar fi Podul Minciunilor, străzile Avram Iancu şi General Magheru, iar magazinul domnului Goldschmidt din roman va fi o blănărie de pe strada Ocnei. Filmul fiind unul de epocă, destul de complex, va impune blocarea traficului, iar maşinile vor fi înlocuite de călăreţi.

 

Scump, dar bun

 

"Este un film scump pentru România, dar am ales să îl facem puţin mai scurt, decât să sacrificăm din calitate", a spus Radu Gabrea. Filmul este realizat în coproducţie între România-Germania-Austria şi Ungaria, fiind finanţat în România de Centrul Naţional al Cinematografiei şi Societatea Română de Televiziune, precum şi de Fondul EURIMAGES al Consiliului Europei. Premiera ca avea loc în 2007, cu ocazia sărbătorilor legate de "Sibiu, Capitala Culturală Europeană".

 

Eginald Schlattner va fi invitat pe platoul de filmare, însă fără a participa în vreun fel la realizarea filmului. "Filmul e film, cartea e carte", a precizat regizorul Radu Gabrea.

 

Romanul unei zile

 

Acţiunea din romanul "Cocoşul decapitat", de Eginald Schlattner, se petrece într-o singură zi, 23 august 1944. La Făgăraş, personajul înfăţişându-l chiar pe Schlattner, pe atunci un adolescent, care dă o petrecere la terminarea gimnaziului, pentru colegii săi de etnii diferite. În aşteptarea petrecerii, autorul retrăieşte amintirile anilor de război, când liniştea oraşului a fost spulberată. Armonia etnică a comunităţii dispăruse, iar duşmăniile luaseră locul prieteniei. Petrecerea are loc, dar e întreruptă de un raid aerian, iar comunicatul regelui către ţară anunţă trecerea României de partea armatei sovietice şi arestarea lui Antonescu. Romanul este o poveste despre iubire şi ură, prietenie şi laşitate, trădare şi loialitate.

 

Schlattner, pastorul scriitor

 

Scriitorul Eginald Schlattner locuieşte în satul Roşia, judeţul Sibiu, unde este pastor evanghelic al comunităţii de saşi. Însă, comunitatea germană de aici este formată doar din câţiva bătrâni. Pastorul Schlattner s-a hotărât să scrie târziu, la baza deciziei sale stând chiar împuţinarea numărului saşilor din Transilvania. A scris în limba sa maternă, germana, cele două romane, Cocoşul decapitat şi Mănuşile roşii, fiind publicate la reputata editură vieneză Zsolnay. În scurt timp, pastorul evanghelic sibian a devenit unul dintre cei mai citiţi autori din Austria, Germania şi Elveţia.

 

Radu Gabrea, fuga de cenzură

 

Regizorul Radu Gabrea a debutat în 1969, cu filmul de lung metraj Prea mic pentru un război atât de mare, după un scenariu de D.R. Popescu (Premiu la Locarno 1970, prezentat la Festivalurile de la Avignon, Mannheim, Quinzaine des Realisateurs 1971). Au urmat filme ca  Urmărirea,1970, primul serial TV din România, iar în 1973 filmul Dincolo de nisipuri a fost oprit de Ceauşescu personal. După intervenţiile cenzurii şi conflictul direct cu Ceauşescu, regizorul s-a stabilit în Germania, ţara de origine a mamei sale.

În 1974, Dincolo de nisipuri a participat la Cannes. Au urmat multe alte filme, cu distincţii internaţionale. În perioada 1972-1974 şi 1998-2000, Radu Gabrea a fost profesor asociat la IATC, respectiv UNTC, iar în 1997-1999, a fost preşedinte al Oficiului Naţional al Cinematografiei.



Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

 

 

Atenţie, se filmează!

 

- Sibiul s-a transformat în platou de filmare pentru "Cocoşul decapitat"

- Magazinele au sigle din anii 40, pe pereţi au apărut vechi reclame în germană, iar zonele de filmare sunt împrejmuite cu bandă de plastic

 

"Linişte! Motor! Speak!" Pe platoul de filmare, adică pe Podul Minciunilor din Sibiu, se aşterne liniştea. Doar din caleaşcă se aud încet vocile actorilor. Un microfon cu tijă lungă de trei metri captează replicile. Regizorul Radu Gabrea ascultă în căşti şi priveşte scena pe un monitor. De jur împrejur, figuranţii aşteaptă răbdători să le vină rândul şi să intre în scenă. Până şi gardienii, care au grijă ca nimeni să nu treacă de banda care înconjoară zona, merg în vârful degetelor.

 

"Nu servim evreii!"

 

Pentru o lună, Sibiul este platou de filmare pentru transpunerea pe peliculă a romanului "Cocoşul decapitat", de Eginald Schlattner. Filmările cuprind în special centrul istoric al Sibiului. Din păcate, a plouat zile în şir, vremea dând planurile iniţiale peste cap. Însă, cu ceva modificări, s-au tras mai multe scene de interior şi de la începutul lui septembrie se filmează în oraş.

 

S-a filmat, de exemplu, pe Strada Ocnei, în Oraşul de Jos, unde aspectul vechi este bine conservat. Realizatorii filmului au adăugat elemente care dau impresia întoarcerii în anii 1940, când se petrece acţiunea. Reclame scrise în limba germană au fost lipite pe uşi şi pe pereţi, iar deasupra unor magazine au apărut firme vechi, pictate de mână.

 

În josul străzii, o blănărie s-a transformat în magazinul de feronerie al domnului Goldschmidt din roman şi din film. Ion Pătru, şeful de unitate al blănăriei, a asistat la filmări zi lumină. "S-a filmat până la 11 noaptea, vai ce de muncă este! Noi ne-am restrâns activitatea, pentru patru zile. Am dus totul de aici, iar ei şi-au adus găleţile, stropitorile, obiectele metalice care încă se mai văd în vitrină. Acum au terminat de filmat aici", spune Pătru. Ştie că acţiunea se derulează în timpul războiului şi că e vorba de evrei şi de nemţi. "Uitaţi, a rămas afişul pe uşă!". Într-adevăr, pe geam încă este lipit afişul pe care scrie, în germană, "Aici nu servim evrei!"

 

"Cine tropăie?"

 

Pe Podul Minciunilor s-au filmat mai multe scene. Pentru turişti, spectacolul este fascinant, chiar dacă trebuie să rămână dincolo de banda care împrejmuieşte zona.

Grupuri de tinere cu haine de epocă şi copii dându-se pe patine cu rotile de lemn, se agită în faţa camerei, ori de câte ori regizorul Radu Gabrea sau co-regizorul Marijan Vajda strigă "Motor!". În faţa grupurilor de figuranţi de pe pod, o trăsură poartă actorii din rolurile principale. Gabrea le dă indicaţii în germană. Este calm, chiar dacă e nevoie ca scena să fie repetată de multe ori, până iese bine. Gabrea urmăreşte totul pe un monitor, cu căştile pe urechi. Vajda însă nu prea poate sta locului şi se agită, făcând ture între scaunul său şi trăsură.

 

Zeci de figuranţi privesc cum se filmează, fără să ştie însă exact ce scenă din film este fiecare. Într-un mic magazin de lemn, improvizat pe Podul Minciunilor, Margareta Vascan, o bătrână din Sibiu, are rolul de a vinde acadele şi fel şi fel de dulciuri actorilor. Stă cuminte în spatele tarabei, deşi s-a făcut seară şi este frântă de oboseală. "De la zece dimineaţa sunt aici. Stau aşa, iar ei vin şi cumpără de la mine", explică femeia.

 

"Motor!", se aude, şi liniştea se aşterne iar. "Cine tropăie? Cine tropăie aşa?", strigă cu ciudă sunetistul. Tropăitul continuă. Nimeni n-ar putea fi aşa nesimţit. Sunetistul sare din scaunul său de lângă regizor, scoţându-şi căştile. "Calul, calul tropăie!", răspund cei din jur. Animalului nimeni n-are ce-i face, aşa că se mai ia o pauză mică, până se potoleşte calul. "Pauzele lungi şi dese…", glumeşte un bărbat din echipa de filmare. Şi treaba se ia de la capăt.

 

Buget de peste 2 milioane de euro

 

Romanul "Cocoşul decapitat" este povestea a patru adolescenţi saşi, iar acţiunea se petrece în anii 1941-1944. Rolurile adolescenţilor sunt interpretate de actori din Germania, Polonia şi România. Alături de ei vor juca Victoria Cociaş, Dorel Vişan şi Ovidiu Schumacher. Filmul este realizat în coproducţie între România-Germania-Austria şi Ungaria, fiind finanţat în România de Centrul Naţional al Cinematografiei şi Societatea Română de Televiziune, precum şi de Fondul EURIMAGES al Consiliului Europei. Bugetul filmului depăşeşte două milioane de euro, iar filmările vor dura o lună.



Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

 

 

Doi laureaţi Nobel pentru literatură, invitaţi la Sibiu în 2007

 

Günter Grass şi Imre Kertesz sunt invitaţi în cadrul unui amplu proiect literar. Alături de ei, apar nume mari ale literaturii internaţionale şi româneşti, cum ar fi Michel Houellebecq şi Mircea Cărtărescu

 

Doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură ar putea fi prezenţi anul viitor la Sibiu, în cadrul programului Capitală Culturală Europeană. Este vorba despre scriitorul german Günter Grass si de maghiarul Imre Kertesz, care vor fi invitaţi să susţină conferinţe.

 

10 pentru literatură

 

În programul pentru 2007, se află în acest moment zece proiecte din domeniul literar. Cel intitulat "Experienţa Eului în literatura europeană din Est şi din Vest" este organizat de Academia Evanghelică Transilvania. În cadrul celor trei serii de conferinţe, vor fi invitaţi să participe scriitori importanţi din Europa de Est şi de Vest. Printre aceştia, doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură. Cel dintâi este germanul Günter Grass, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1999, autorul celebrului Toba de tinichea. Al doilea, maghiarul Imre Kertesz, căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură în 2002.

 

Lista cuprinde multe alte nume sonore. Printre cei cunoscuţi publicului larg din România se numără Michel Houellebecq, autorul romanului Platforma. Între scriitorii români se numără Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Norman Manea, Gabriela Adameşteanu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu.

 

Contacte cu ambasadele

 

Iniţiatorii proiectului sunt Eugene van Itterbeck şi Gerhardt Konerth, de la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, care sunt în legătură cu ambasade şi institute culturale ale ţărilor de unde vor veni scriitorii. "Pentru numele propuse suntem în contact cu Goethe Institut, Ambasada Ungariei, a Belgiei, Institutul Polonez şi alte instituţii Din păcate, nu ştim încă de ce bani vom dispune, iar din această cauză suntem cam paralizaţi. E un mare handicap faptul că vom afla abia în martie 2007 ce fonduri ni se alocă. Abia atunci vom putea face invitaţia oficială către scriitori. Este vorba de onorarii, de drum. Până atunci, căutăm şi sponsori", spune Eugene van Itterbeck, profesor belgian, de la universitatea sibiană.

 

Deşi nu s-a discutat încă direct cu cei doi laureaţi Nobel, profesorul Itterbeck are convingerea că, odată invitaţi oficial, scriitorii vor confirma. "În privinţa lui Imre Kertesz, am discutat cu Ambasada Ungariei şi sigur va veni. A fost şi este un cititor al lui Cioran", spune van Itterbeck, care organizează de ani buni Colocviile "Emil Cioran" la Sibiu, el fiind şi cel care a reuşit să o aducă în oraş, la aceste evenimente, în doi ani consecutivi, pe Friedgard Thoma, "o iubire a lui Cioran".

 

"Cât despre Günter Grass, suntem asiguraţi de la Berlin că va fi de acord. Dar deocamdată nu am discutat personal cu nici unul dintre ei, doar prin ambasade şi institute", spune van Itterbeck. Pentru contactele cu scriitorii români, cu mulţi s-a discutat deja, iar alţii vor fi contactaţi prin Institutul Cultural Român. Proiectul derulat de Academia Evanghelică Transilvania împreună cu universitatea sibiană va fi un proiect de promovare a lecturii, derulat pe parcursul a trei luni, în toamna 2007. Programul va fi unul pentru promovarea lecturii, întâlnirile derulându-se sub forma unor mese rotunde, cu discuţii în jurul unor liste de lectură obligatorii.

 

Cine sunt invitaţii

 

Vor fi invitaţi să susţină conferinţe la Sibiu: Peter Handke (Austria), Patrick Roegiers, Jacques Sojcher (Belgia - Comunitatea franceză), Hugo Claus, Patricia de Martelaere, Leonard Nolens (Belgia-Flandra), Luc Ferry, Michel Houellebecq, Philippe Lejeune, Tzvetan Todorov (Franţa), Günter Grass, Franz Hodjak, Adolf Muschg, Dieter Schlesak, Bernd Schlink, Peter Sloterdijk, Botho Strauß, Richard Wagner, Martin Walser (Germania), Lambert Sschlechter (Luxemburg), Ger Groot, Margriet de Moor (Olanda), Michal Pawel Markowski, Andrzej Stasiuk, Marek Bienczyk (Polonia), Gabriela Adameşteanu, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Dan Lungu, Norman Manea, Ion Mircea, Horia Roman Patapievici, Andrei Pleşu, Eginald Schlattner, Liliana Ursu, Joachim Wittstock (România), Andrei Codrescu (SUA), Imre Kertesz şi Péter Esterhazy (Ungaria).



Comentarii cititori
sus

Florentina Loloiu

 

 

IDEO IDEIS a coborât cortina

 

Adolescenţii teatrului românesc au fost premiaţi vineri, 11 august, în cadrul Festivalului Naţional IDEO IDEIS

 

Timp de şase zile (6–11 august), la Casa de Cultură din Alexandria, s-a desfăşurat prima ediţie a  Festivalului Naţional de Teatru în limba română pentru Adolescenţi IDEO IDEIS. Festivalul, atât de necesar generaţiei de adolescenţi, s-a născut din iniţiativa unor tineri dornici să se exprime liber, să interacţioneze şi să aibă încredere într-o echipă. IDEO IDEIS este un festival unde se promovează înainte de toate teatrul, însă în spatele a tot ceea ce se întâmplă, oamenii leagă relaţii, se cunosc între ei, au contact cu alte medii şi trăiesc noi experienţe. Amintirile care rămân după un festival sunt poate cele mai importante, pentru că ele reprezintă adevăratele impresii asupra a ceea ce s-a întâmplat.

 

Unsprezece trupe de teatru din toată ţara au luat parte la o competiţie stimulatoare, având ocazia să pună în scenă piese ale unor celebri autori, sub privirile unui juriu exigent format din: Marcel Iureş, Adrian Titieni, Voicu Rădescu, Ana Mărgineanu, Mircea Constantinescu şi Alex Mihail. În cadrul festivalului  s-au desfăşurat o serie de activităţi precum: Atelierele de teatru susţinute de tineri studenţi ai facultăţilor din ţară şi Cinemateca târzie – unde au fost proiectate filme din cadrul cinematografiei europene, premiate la mari festivaluri internaţionale.

 

"Festivalul IDEO IDEIS a ieşit mai bine decât s-au aşteptat mulţi pentru prima sa ediţie. A fost cu siguranţă mult mai multă competiţie decât la celelalte festivaluri şi asta s-a simţit: piese foarte bune şi oameni pregătiţi (normal cu mici excepţii). În opinia mea calitatea pieselor dintr-un festival este criteriul cel mai important de validare a evenimentului, alături de juriu bineînţeles, care a tratat premiile cu o deosebită seriozitate." – Tudor Lucanu, trainer în cadrul Atelierelor de teatru.

 

La conferinţa de presă Marcel Iureş, preşedintele Festivalului IDEO IDEIS, a încurajat iniţiativa tinerilor organizatori - Asociaţia Culturală T.E.T.A şi Consiliul Local al Tinerilor Alexandria (C.L.T.A.). Preşedintele Festivalului a atras atenţia asupra necesităţii şi importanţei sprijinului venit din partea autorităţilor locale, exprimându-şi speranţa în vederea continuităţii acestui festival şi îndrumând organizatorii să pună accentul nu neapărat pe paternitatea ideilor, ci pe faptul că ele există şi dau naştere iniţiativei.

 

 

Câştigătorii primei ediţii a Festivalului Naţional de Teatru în limba română pentru Adolescenţi IDEO IDEIS :

 

Premiul pentru cea mai bună regie – Tudor Lucanu -  trupa MIMESIS, Iaşi

 

Premiul pentru cea mai bună piesă – trupa MIMESIS, Iaşi („Visul unei nopţi de vară" de William Shakespeare)

 

Premiul pentru cea mai bună mişcare scenică – trupa MORPHIA, Craiova

 

Premiul pentru cea mai bună coloană sonoră – trupa MORPHIA, Craiova

 

Premiul pentru cele mai bune costume – trupa MORPHIA, Craiova

 

Premiul pentru cea mai bună scenografie – trupa MIMESIS, Iaşi

 

Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal – Cristina Suteu - trupa HOOLEELOGANS, Timişoara

 

Premiul pentru  cea mai bună actriţă în rol secundar – Cătălina Mihai - trupa MORPHIA, Craiova

 

Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar – Alex Varninschi - trupa MIMESIS, Iaşi

 

Premiul special al juriului  - trupa MORPHIA,  Craiova

 

Premiile IDEO IDEIS au revenit trupei YOUNG GIMMICKS din Arad şi actorilor Ioana Ursu şi Andrei Popescu – trupa MIMESIS, Iaşi.

 

Organizatorii Festivalului IDEO IDEIS mulţumesc partenerilor şi sponsorilor pentru sprijinul acordat: Primăria Municipiului Alexandria, Interdigital Alexandria, Studioul de Teatru Cassandra, EuroCar Service Alexandria, Antena 1 Alexandria, Radio Semnal Alexandria, ANSIT, Millenium Communications, Gala Societăţii Civile, Supradyn şi Sister.



Comentarii cititori
sus

Veronica D. Niculescu

 

 

Meniul cultural al anului 2007

 

A apărut preprogramul evenimentelor culturale de anul viitor, când Sibiul va fi Capitala Culturală Europeană

 

Asociaţia Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007 a tipărit primele 2000 de broşuri ale celei de-a doua versiuni a pre-programului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Disponibilă deocamdată doar în limba engleză, broşura va fi editată şi în română, germană şi franceză.

Documentul, care se distribuie gratuit doritorilor, nu cuprinde toate proiectele, ci numai câteva dintre cele mai importante, fiind selectate mai ales cele cu un impact mare asupra publicului.

 

"Consideraţi această broşură o prezentare succintă a ceea ce se va întâmpla pe parcursul anului viitor. Vom urmări impactul pe care îl are această variantă asupra publicului, iar în toamnă vom tipări programul evenimentelor planificate pentru 2007", a explicat primarul Sibiului, Klaus Johannis. Iată câteva dintre cele mai importante evenimente, în ordine cronologică.

 

Program special de Revelion

 

Deschiderea oficială va avea loc de Revelion, când Sibiul va găzdui un spectacol elaborat, concentrat în jurul unui spectacol de lumini şi artificii realizat de grupul de renume mondial Groupe F. În spectacolul de deschidere vor fi incluse concerte simfonice, piesa centrală a programului fiind Oda bucuriei, de Beethoven.

 

Luna ianuarie va fi dominată de teatru. În cadrul programului "Mari regizori", vor fi prezentate spectacolele Pescăruşul, regia Andrei Şerban, Aşteptându-l pe Godot, regia Silviu Purcărete, Vremea dragostei, vremea morţii, regia Radu-Alexandru Nica, Rinocerii, regia Tompa Gabor, Trilogia evreiască, regia Mihai Măniuţiu, Demonii, regia Florin Fătulescu, Lumea lui Gogol, regia Alexandru Dabija.

 

Sibiul, recreat pe computer

 

În februarie, va avea loc un festival al muzicii create pe computer, cuprinzând o serie de concerte multimedia, intitulate Sibermusic 2007. Regizorul ucrainean Andrij Zholdak va pune în scenă la teatrul sibian piesa Viaţa cu un idiot, de Erofeev.

Martie aduce un proiect inedit: "Binarium", organizat de Fundaţia pentru Artă Alternativă: Sibiul este reconstruit într-un spaţiu virtual, cu o interfaţă de joc populată de cetăţeni virtuali. Vizitatorul poate explora acest spaţiu, îl poate "mobila" cu propriile sale amintiri şi întâmplări.

 

În aprilie, Festivalul de Teatru Studenţesc "Sibiu Plays" va aduce pe scenă modul de a gândi şi de a se exprima al tinerei generaţii, iar Etno Parc, prin Muzeul Astra, va crea un spaţiu care să stimuleze creativitatea copiilor, prin prezentarea într-un mod atractiv a tehnicilor tradiţionale preindustriale.

 

Bogăţie în vară

 

Luna mai va fi una dintre cele mai agitate. Proaspăt restaurată, Casa Artelor din Piaţa Mică va fi transformată într-o Galerie de Artă Tradiţională. Institutul Cultural Român va prezenta "Culorile Avangardei", o serie de evenimente şi expoziţii, deschisă la Muzeul de Istorie, cu peste 80 de opere de artă, colecţionate de la 18 muzee. Festivalul Internaţional de Teatru va aduce la Sibiu artişti de seamă din lume, timp de 11 zile, iar Sibiu Jazz Festival va reuni artişti din lumea largă, timp de şapte zile, în concerte, recitaluri, jam-sessions şi proiecţii video.

 

Şi iunie va fi bogat. Festivalul European al Animaţiei "aniMOTION" va cuprinde cinci zile de filme de animaţie ale unor artişti celebri, proiecţii video, grafică animată. La Maratonul Poeziei Europene, organizat de Asociaţia Scriitorilor din România, timp de trei zile şi trei nopţi , poeţi europeni vor recita pe scene amplasate în pieţele istorice ale Sibiului. "Sibiu Soundscapes" se numeşte proiectul Institutului Goethe din Bucureşti, care include zece instalaţii răspândite în oraş, care vor prezenta pentru prima oară în România ipostaze diferite ale artei sunetelor ambientale. Tot în iunie, Sibiul va găzdui Festivalul de Film Internaţional Transilvania TIFF.

 

Iulie aduce Gala Folclorului European, pe scena din Dumbrava Sibiului, parte a programului mondial lansat de UNESCO în 2003. În august, trei zile dedicate filmului mut, la Cinema Paradiso, şi Târgul Meşterilor Populari, la Muzeul Astra

 

Toamna literară

 

Toamna începe, în septembrie, cu Festivalul Internaţional "George Enescu". Cea de-a 18-a ediţie a festivalului va avea loc între 5 şi 23 septembrie. Între 15 septembrie şi 15 octombrie, va avea loc festivalul de dans contemporan european Sibiu Dance 2007, iar Târgul Olarilor va fi o excelentă ocazie de a vedea bogăţia stilurilor de olărit din diferite zone ale ţării.

 

În octombrie, se va derula conferinţa "Persoana întâi în literatura europeană", dar şi mult aşteptatul Astra Film Fest, festival al filmului documentar, cu secţiuni tematice.

Luna noiembrie aduce o serie de seminarii şi conferinţe dedicate schimbului de experienţă în schimbarea destinaţiei spaţiilor vechi industriale în locaţii culturale: "Implicări culturale şi regenerare urbană", organizate de ECUMEST şi KulturFabrik Luxemburg.

 

Ultima lună din an va aduce programul "Oratorii de Crăciun, între Est şi Vest", al Filarmonicii din Sibiu, un spectacol al unor capodopere universale, între 5 şi 20 decembrie.



Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey