Astra Film Fest, Festivalul Internaţional de Film Documentar, cel mai important eveniment al toamnei culturale sibiene, a adus în Capitala Culturală Europeană, timp de o săptămână (22-28 octombrie), 56 de filme, din treizeci de ţări. Li s-au alăturat alte 34 de filme din programele speciale.
Numai la secţiunea România au fost înscrie 14 premiere, printre care Cold Waves – Război pe calea undelor, de Alexandru Solomon, documentar despre Europa liberă, şi For God's Sake - Cazul Tanacu, realizat de Tatiana Niculescu Bran, Ionuţ Teianu şi Mirel Bran.
Un program aparte a fost Privire spre Europa de Est, cu o selecţie de documentare produse de ARTE şi BBC/Ch 4. Zece personalităţi ale lumii filmului au jurizat, printre care şi regizorul Cristi Puiu.

Filme, muzică, fotografii, discuţii încinse în toate limbile lumii, un furnicar de spectatori şi de regizori celebri. O adevărată planetă în miniatură este timp de o săptămână clădirea unde se desfăşoară, din zori până în toiul fiecărei nopţi, Astra Film Fest.
Casa Sindicatelor nu mai are, în acele zile, nimic din atmosfera de clădire ridicată pe vremea comuniştilor. De la intrare până în sălile unde au loc proiecţiile, totul este radical transformat, luminos, colorat.
Panouri cu fotografii ilustrând frumuseţea Transilvaniei întâmpină spectatorul de la intrare. Două sute de chipuri de bătrâni sau de copii, peisaje, instantanee decorează holul mare, în centrul căruia tronează un butoi. Acest "afiş" al festivalului, butoiul plin cu vin din care se bea pe înserate, este pictat zilnic cu titlul unuia dintre cele mai importante filme care rulează. Peste Cold Waves s-a aşternut a doua zi vopsea roşie, şi deasupra a apărut Vampirul decăzut.
Pe un panou, la intrare, lumea îşi lasă impresiile pe bileţele colorate. Fiecare spune ce-i place la vreun film, la fotografii, la atmosferă. Şi aici regăseşti limbile "planetei". Alături, sunt lipite articole din ziare, despre festival.

Ceea ce dă cu adevărat culoare şi viaţă clădirii sunt oamenii, un public majoritar tânăr şi de import. Îmbrăcaţi şic, tinerii apar încă de la ora 10 dimineaţa. Atmosfera se încinge treptat. Dacă la început sălile nu sunt pline, după-amiază şi seara trebuie să vii din timp dacă vrei să fii sigur că apuci loc.
Sala mare, de 700 de locuri, a fost plină ochi la "Război pe calea undelor", filmul lui Alexandru Solomon şi, apoi, în fiecare seară. Plină e şi cea de-a doua sală, mai mică, cu 300 de locuri. La Două surori, un film despre nişte fete din Kosovo care lucrează la deminarea câmpurilor înţesate de mine antipersonal, s-a stat şi pe jos. Era un film ca oricare altul din festival, fără vreo promovare specială.

Barul este locul unde se încing discuţiile, la bere sau ceai. Nu-i puţin lucru pentru un student să îl audă pe Cristi Puiu comentând filmul abia văzut. Cristi Puiu a mărturisit că îi place festivalul pentru că e singurul loc unde poate vedea documentare antropologice, şi nu comerciale, de televiziune, despre istorie sau geografie.

Cum s-a ajuns la această efervescenţă nemaiîntâlnită la vreun alt festival din Sibiu şi chiar din lume? Străinii spun că nicăieri n-au mai văzut o asemenea atmosferă. "Nu am mai fost niciodată la un astfel de festival, e prima dată în lume când văd aşa ceva. S-a iniţiat o revoluţie! Toate celelalte festivaluri din lume vor trebui să ne copieze", a spus Michael Yorke, celebru documentarist britanic, care lucrează pentru BBC.
Chiar el este însă unul dintre motivele pentru care studenţi vin din Polonia, Anglia, Japonia, Franţa, Ungaria.
Şi Kaori Sakagami, din Tokio, membră a juriului, a mărturisit că nicăieri nu a mai văzut un public atât de interesat: "Am fost uluită de toţi tinerii care îmi puneau întrebări. Întâi am crezut că sunt jurnalişti, dar apoi am aflat că sunt studenţi. Un astfel de interes nu există în Japonia".

Dumitru Budrală, directorul festivalului aflat la a noua ediţie, este şi el bucuros de atmosfera tot mai spumoasă: "Am fost surprinşi când, înainte de festival, studenţi din Craiova, Cluj, Bucureşti, ne-au cerut afişe, ca să le lipească în centrele universitare. Apoi, ne-au rugat să îi ajutăm cu cazarea, le-am recomandat pensiuni mai ieftine. Ne bucură acest interes tot mai mare".

Vestea bună este că festivalul se va face şi în 2008, deşi obiceiul era ca Astra Film Fest să aibă loc doar din doi în doi ani.

Marele Premiu
- Cabal în Kabul, de Dan Alexe

Secţiunea România
- Stăm, de Anne Schiltz şi Charlotte Gregoire
- Bar de zi şi alte povestiri, de Corina Radu

Secţiunea Internaţional
- Mersul pe frânghie, de Peter Lom
- Prirenchnyy, oraşul care nu există, de Tone Grottjord

Secţiunea Europa
- Strada noastră, de Marcin Latallo
- Două surori, de Jasna Krajinovic

Secţiunea Student
- După război, de Srdan Keca,
- Adevăruri nepermise, de Chana Zalis

Premiul Comisiei Europene
- Casa mea, de Debora Scaperrotta

Marele Premiu Astra Film Fest: "Cabal în Kabul"

Dan Alexe, jurnalist român stabilit de 20 de ani în Belgia a câştigat marele premiu Astra Film Fest. Filmul Cabal în Kabul surprinde Afganistanul de după talibani, dintr-un unghi special. Ca jurnalist independent, Dan Alexe a locuit trei ani în Kabul, a învăţat limba şi a urmărit diferite subiecte. Filmul îi arată pe ultimii doi evrei din Kabul, care se duşmănesc şi împart sinagoga în două: Isaac Levy vinde amulete şi citeşte de deochi, iar Zabulon Simantov fabrică alcool la negru.

Dan Alexe a lucrat la film începând din 2002. După ce deja filmase mult, i s-au furat casetele la Praga. După o perioadă de depresie, s-a întors la Kabul, ca profesor de jurnalism, şi a reluat lucrul la film. Spune că nu i-a fost greu să le convingă pe cele două personaje să se lase filmate: "A fost foarte uşor, de fapt. La început, în 2002, erau nişte oameni care nu înţelegeau ce se poate face cu imaginile. Apoi s-au mai schimbat, au devenit mai prudenţi. La început însă, camera era doar o lentilă prin care mă uitam".

Întrebat când va fi văzut filmul în România, Alexe a explicat: "Filmul rulează în săli din Paris, de câteva săptămâni, şi în alte oraşe din Franţa, apoi va merge în Belgia şi Olanda. Câtă vreme rulează în săli, evităm să îl vindem la televiziuni". Probabil, filmul va fi difuzat la televizor peste un an.

Filmele româneşti foarte mediatizate, Război pe calea undelor şi Cazul Tanacu, nu au primit premii. "Juriul a apreciat creativitatea, inventivitatea, nu neapărat filmele comerciale şi de televiziune. La toate festivalurile din lume, filmele care câştigă sunt cele cu suflet. Cabal în Kabul este plin de emoţie", explică Michael Yorke, documentarist BBC, membru al juriului. "Filmele româneşti de anul acesta sunt mai bine făcute, tehnic. Probabil că cineaştii români vor trece de la documentarul tv la documentarul propriu-zis", e de părere Cristi Puiu, membru în juriu.

În perioada 26-28 octombrie 2007, s-a desfăşurat la Craiova a X-a ediţie a Colocviilor revistei Mozaicul. Tema ediţiei din acest an a fost Relativismul contemporan: "ficţiuni" viabile şi impas gnoseologic, iar "mozaicarii" i-au avut ca invitaţi de onoare pe Andrei Cornea, Alexandru Călinescu şi Ion Bogdan Lefter.

Cu această ocazie s-au acordat şi premiile revistei Mozaicul:
Premiul "Constantin Rădulescu Motru" pentru ideologie culturală a fost acordat lui Andrei Cornea.
Premiul "Tiberiu Iliescu" pentru eseistică şi publicistică a fost acordat lui Cosmin Dragoste pentru volumul său de debut, Herta Müller – metamorfozele terorii, dar şi pentru activitatea publicistică desfăşurată atât în paginile revistei Mozaicul, dar şi la revista de pe internet pe care a înfiinţat-o şi o conduce, Argos.
Premiul "I. D. Sîrbu" pentru artă teatrală i-a fost acordat Liei Dogaru, artist scenograf la Teatrul Naţional "Marin Sorescu" din Craiova.
Premiul "Jean Bobescu" pentru muzică a fost acordat tenorului Stelian Negoescu pentru rolul Radames din Aida, de Giuseppe Verdi.
Premiul "Constantin Lecca" pentru arte plastice i-a fost acordat pictorului Mircea Novac.
Premiul "Felix Aderca" pentru artă neconvenţională şi pentru iniţiative deosebite în domeniul cultural a fost acordat actriţei Adela Minae pentru proiectul "Cafe-teatru Play" şi Iuliei Cârstea, actriţă a Teatrului pentru Copii şi Tineret "Colibri" din Craiova, pentru proiectele teatrale pentru copii pe care le-a iniţiat în perioada 2006- 2007.
Premiul "Omnia" a fost acordat lui Florea Firan şi lui Tudor Gheorghe.
Premiul "Petre Pandrea" pentru literatură nu s-a acordat în acest an.

Serviciul Programe pentru Copii şi Tineret din cadrul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti are deosebita onoare de a vă invita să participaţi la Săptămâna suedeză dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea autoarei suedeze Astrid Lindgren.

Evenimentul se va desfăşura în perioada 12 -17 noiembrie 2007 în colaborare cu Ambasada Suediei la Bucureşti şi cu Editura Vremea, înscriindu-se în proiectul Diversitate culturală, care îşi propune să ofere călătorii în culturile şi civilizaţiile lumii prin proiecţii, audiţii, vizionări de filme documentare şi artistice, lecturi şi spectacole de teatru. Proiectul se va desfăşura pe tot parcursul anului 2008, an desemnat de Comisia Europeană ca fiind anul dialogului intercultural. (Prima călătorie a fost dedicată Săptămânii veneţiene şi a fost realizată în colaborare cu Institutul Italian de Cultură Vito Grosso şi Direcţia Cultură a Primăriei Capitalei).

Evenimentele Săptămânii suedeze:

12 noiembrie 2007, ora 10.00 – deschiderea Săptămânii suedeze. Expoziţie de carte, desene şi afişe legate de activităţile dedicate autoarei Astrid Lindgren. Între orele 10.00 şi 17.00 - lectura poveştilor Când ne-am deghizat şi Construim o căsuţă de joacă.

13 noiembrie 2007, între 10.00 şi 17.00 - când bate gongul de fix se dă startul la poveşti – aflaţi de ce Băieţii nu pot ţine secrete şi cine este Regina porumbeilor.

14 noiembrie 2007, ora 11.00 – în prezenţa unor reprezentanţi ai Ambasadei Suediei şi ai Editurii Vremea, cei interesaţi vor avea prilejul să afle lucruri interesante despre cultura suedeză şi despre magia scrierilor lui Astrid Lindgren. Va avea loc, de asemenea, o prezentare de carte şi de proiecte editoriale pentru copii ale Editurii Vremea, precum şi Parada păpuşilor Teatrului Licurici.

Între orele 10.00 şi 17.00, când bate gongul de fix, vor continua poveştile despre Jonatan Inimă-de-Leu cu actori de la Teatrul Ion Creangă. Tot acum puteţi afla cine sunt câştigătorii Concursului de desene Un personaj din cărţile lui Astrid.

15 noiembrie 2007, între 10.00 şi 17.00, ascultăm povestea lui Karlsson de pe acoperiş! Vizionarea filmului Departe la ţară.

16 noiembrie 2007, între 10.00 şi 17.00 - vă invităm să cunoaştem Stockholmul împreună cu familia Svantesson.

17 noiembrie 2007, ora 12.00 - spectacol de teatru Varietăţi muzicale susţinut de păpuşarii Teatrului Licurici sub coordonarea Gabrielei Stamatiade.

Rumänien nach der Revolution. Eine kulturelle Gegenwartsbestimmung / România după Revoluţie. O definire culturală contemporană este titlul unui volum apărut la începutul lunii octombrie 2007 la Viena, în colecţia "Realitatea Politică" a editurii Braumüller. Cartea este coordonată de către Kristina Werndl şi îşi propune să ofere cititorilor de limbă germană o privire de ansamblu asupra României, a societăţii şi a culturii româneşti contemporane şi să demonteze în acelaşi timp diferite clişee legate de ţara noastră. Concepută pe trei secţiuni, antologia găzduieşte textele despre România a douăzeci şi patru de autori provenind din ţări diferite, având background-uri şi studii diferite. Cartea urmăreşte apariţia şi dezvoltarea unor noi identităţi româneşti după Revoluţie şi pune în discuţie subiecte din domenii diferite: politică, istorie, sociologie, mass-media, film, literatură, teatru, muzică.

Din postura sa de jurnalist, scriitorul Robert Şerban este chestionat în acest volum de către Mihai Anthony, într-un interviu care panoramează starea de fapt din presa, literatura şi viaţa politică din România ultimilor ani. Alte câteva pagini ale cărţii cuprind un interviu realizat de secretarul literar al Teatrului German de Stat Timişoara, Alina Mazilu, cu regizorul Alexander Hausvater, interviu selectat în volum pentru perspectivele pe care le oferă asupra teatrului românesc, în comparaţie cu cel occidental. Un studiu original semnat de filologul Simina Melwisch-Birăescu vorbeşte despre consolidarea identităţilor regionale prin poeziile şi cântecele suporterilor echipei de fotbal Poli Timişoara.

Volumul cuprinde şi alte eseuri, interviuri, reportaje de călătorie, texte literare. Perspectivele sunt multiple. Scopul este evidenţierea complexităţii acestei ţări care nu poate fi etichetată, clasată sau definită reductiv doar prin câteva stereotipuri constante: Munţii Carpaţi, vampirii, drumurile proaste, copiii străzii, Ceauşescu.

În perioada 15 noiembrie - 1 decembrie, Filarmonica "Oltenia" organizează cea de-a XXXIV-a ediţie a Festivalului internaţional "Craiova Muzicală".

Joi, 15 noiembrie, ora 19:00
Deschiderea festivalului
Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova
Dirijor: Cristian Florea
Solist: Eugen Sârbu (vioară, Marea Britanie)
În program:
Schönberg: "Noapte transfigurată", op. 4
Haydn: Concertul în Do major pentru vioară şi orchestră, hob.: VIIa/1
Schubert: Rondo în La major pentru vioară şi orchestră, d. 438

Sâmbătă, 17 noiembrie, ora 19:00
Orchestra Simfonică a Filarmonicii "Transilvania" din Cluj-Napoca
Dirijor: Pierre-Dominique Ponelle (Franţa)
Solist: Csíky Boldizsár (pian)
În program:
Smetana: Poemul simfonic "Vltava"
Kodály: Dansurile din galánta
Ravel: Concertul în Sol major pentru pian şi orchestră

Luni, 19 noiembrie, ora 19:00
Ansamblul "Flauto Dolce" din Cluj-Napoca
Concert de muzică veche în costume de epocă - comori ale renaşterii şi barocului muzical
Invitată: soprana Mihaela Maxim
În program:
Lucrări din creaţia compozitorilor G. Gastoldi, A. Holborne, J. Dowland, M. Monteclair, C. Monteverdi, Th. Morley, J. Mattheson ş. a.

Miercuri, 21 noiembrie, ora 19:00
Orchestra de Cameră "Philarmonia" din Bucureşti
Dirijor: Nicolae Iliescu
În program:
Enescu: Preludiu la unison
Fred Popovici: Secvenţe - Concertul pentru orchestră de coarde (primă audiţie)
Mozart: Divertismentul în Re major, k. 136
Ceaikovski: Serenada pentru orchestră de coarde, op. 48

Vineri, 23 noiembrie, ora 19:00
Orchestra Simfonică a Filarmonicii "Oltenia"
Dirijor: Alexandru Iosub
Solistă: Carmina Sârbu (pian, Marea Britanie)
În program:
J. S. Bach: Concertul brandenburgic nr. 3 în Sol major, bwv 1048
Mozart: Concertul nr. 23 în La major pentru pian şi orchestră, k. 488
Enescu: Simfonia I în mi bemol major, op. 13

Sâmbătă, 24 noiembrie, ora 19:00
Ansamblul "Romanian Brass" din Bucureşti
Conducerea muzicală Adrian Petrescu
În program:
Händel: Uvertura din suita "Focuri de artificii", hwv 351
J. S. Bach: trei corale: "Ich Ruf Zu Dir, Herr Jesu Christ", "Jesus Bleibet Meine Freude", "Wachet Auf, Ruft Uns Die Stimme"
Mozart: Uvertura operei "Flautul Fermecat", k. 620
Verdi: "Marşul Triumfal" din opera "Aida"
Enescu: Rapsodia Română nr. 1 în La major (fragment)
Dan dediu: "Fanfară pentru omul recent", op. 122 (primă audiţie)
C. Hazzel: "Mr. Jums"
Haciaturian: "Dansul săbiilor" din baletul "Gayaneh"

Duminică, 25 noiembrie, ora 19:00
"De la Vivaldi la Piazzolla"
Cvintetul de coarde "Ro’String" din Bucureşti
Invitaţi Vlad Pănuş (nai), Sorin Mateescu (acordeon)
În program:
Lucrări din creaţia compozitorilor A. Vivaldi, G. Enescu, G. Puccini, J. S. Bach, W. Th. Mifune, The Dixie Dregs, K. Thomas, J. Last, A. Piazzolla

Luni, 26 noiembrie, ora 19:00
"Dialoguri şi fantezii în jazz"
Spectacol de muzică şi poezie
Susţinut de Johnny Răducanu şi Ion Caramitru

Miercuri, 28 noiembrie, ora 19:00
Orchestra de Cameră "I Solisti di Napoli" (Italia)
Dirijor: Susanna Pescetti (Italia)
Solist: Bernard Labiausse (Franţa)
În program:
G. Paisiello: Simfonia în Re major
G. B. Pergolesi: "Lo frate 'nnamorato"
A. Scarlatti: Concertul nr. 3 în Fa major
G. S. Mercadante: Concertul în Mi minor pentru flaut şi orchestră, op. 57

Joi, 29 noiembrie, ora 19:00
"Artişti timişoreni în recital"
Îşi dau concursul: "Ansamblul Percutissimo", Manuela şi Dragoş Mihăilescu (pian), Nicolae Coman (percuţie)
În program:
S. Reich: Musik for Pieces of Wood
S. Fink: Zulu Welcome
N. Rosauro: Bayao
R. Filz: Quit Now
A. Gomez: Rain Dance
A. Keown: Destinations
M. Moleiro: Joropo
M. Schmitt: Bello Horizonte
Gershwin: Rhapsody in Blue (aranjament pentru două piane)
Bartók: Sonata pentru două piane şi percuţie

Sâmbătă, 1 decembrie, ora 18:00
Închiderea festivalului
Concert vocal-simfonic dedicat Zilei Naţionale a României
Orchestra Simfonică şi Corala Academică ale Filarmonicii "Oltenia"
Corul de fete al Liceului de Artă "Marin Sorescu"
Dirijor: Florentin Mihăescu
Solişti: Szerekován János (tenor, ungaria), Gheorghe Roşu (bas), Maria Pop (mezzosoprană), Diana Ţugui (soprană), Marius Manyov (bas)
Maeştri de cor Alexandru Racu, Edward Man
În program:
J. S. Bach: "Matthäus-Passion", bwv 244 (versiune integrală)

Institutul Cultural Român din Madrid organizează, între 16 noiembrie şi 14 decembrie 2007, expoziţia omagială, dedicată lui Constantin Brâncuşi, intitulată Brâncuşi: E=mc² a pictorului român Romeo Niram. Vernisajul va avea loc vineri, 16 noiembrie 2007, la orele 19.30, la sediul ICR Madrid.

Înainte de inaugurarea expoziţiei, vor avea loc două intervenţii critice: María Begoña Fernández Cabaleiro va susţine o prelegere despre arta contemporană, intitulată "Pictură şi Sculptură: Spaţiu şi Volum", iar Horia Barna, Directorul Institutului Cultural Român din Madrid va ţine o conferinţă ilustrată, intitulată "Cosmogonia lui Brâncuşi".

Prof. Dr. María Begoña Fernández Cabaleiro este Doctor în Istoria Artei, cu specializarea în Artă şi Gândire Contemporană, precum şi critic de artă, membră a Asociaţiei Criticilor de Artă din Spania (AECA), autoare a numeroase studii publicate în revistele de specialitate din Spania, şi membră a Comitetului Spaniol de Istorie a Artei (CEHA).

Pictorul Romeo Niram s-a născut în 1974 şi a studiat Pictura la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. A avut expoziţii personale în România, Turcia, Germania, Portugalia şi Spania.
Pe lângă activitatea artistică, Niram este implicat în mai multe proiecte culturale de promovare a valorilor româneşti şi de crearea de legături artistice şi culturale între România, Israel, Spania şi Portugalia. Astfel, este fundatorul a trei publicaţii de cultura românească, printre care si revista de arte frumoase Niram Art care a primit, în iulie 2007, premiul Mişcării de Artă Contemporană din Portugalia pentru cea mai buna publicaţie de artă.

Dintre picturile sale, le amintesc pe cele cuprinse în seria "Eseu despre Luciditate", din 2006 şi ciclul "Brâncuşi: E=mc²" din 2007. Mai multe despre această apropiere între Constantin Brâncuşi şi Albert Einstein, făcută de Romeo Niram pe pânzele sale, puteţi afla citind eseul criticului de artă Dan Caragea.