•  Scala
•  Caravana Gaudeamus, 2007, Craiova
•  Cea de-a 20-a Întâlnire Europeană a Revistelor Culturale
•   Sorin Tara - The Marranos
•  Festivalul ARTMANIA 2007
•  Gala Societăţii Civile 2007


sus

Veronica D. Niculescu

Scala din Milano, la Sibiu

Sala Thalia a fost, la final de februarie, gazda celui mai important eveniment muzical din primul sezon al programului "Capitală Culturală Europeană": concertul Ansamblului Instrumental Scaligero, de la Scala din Milano. Muzicienii au ridicat spectatorii în picioare, două seri la rând, indiferent că au fost melomani sau politicieni.

Prima seară, cea a invitaţilor speciali, a atras politicieni şi oameni de afaceri din capitală şi din Italia, care au savurat concertul alături de cei din Sibiu. Printre spectatori s-au numărat Daniele Mancini, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Sergiu Nistor, comisarul programului Sibiu 2007, cei doi viceprimari ai Sibiului, prefectul Ion Ariton, directorul teatrului sibian, Constantin Chiriac, Mircea Geoană, Lavinia Şandru. Marii absenţi au fost primarul Klaus Johannis, plecat din ţară, şi ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu.

După o primă parte în care au interpretat lucrări clasice de Rossini, Cherubini, Morlacchi, instrumentiştii de la Scaligero au reuşit să ridice sala în picioare cu cea de-a doua parte, mai relaxată, cu lucrări de Rota şi Bernstein. Încins de fragmente din coloana sonoră a filmului Ghepardul şi de suita West Side Story, publicul a oferit spre final cascade de aplauze chiar în timpul interpretării, pentru ca apoi să ceară, în picioare, un bis. Şi a primit, nu unul, ci două, cu lucrări interpretate în acelaşi stil degajat şi chiar plin de umor. Instrumentiştii de la Scaligero au arătat la Sala Thalia că muzica clasică nu este soră cu sobrietatea, ci în primul rând cu pasiunea şi cu plăcerea.

"Publicul ne-a primit cu mult entuziasm, căldură, participare. Ne face mare plăcere când suntem recompensaţi în felul acesta. A fost o experienţă deosebită, pe care sperăm să avem posibilitatea să o dezvoltăm mâine. În general, noi cântăm o primă parte clasică, după care, cea de-a doua face publicul să simtă ritmul şi să se ridice de pe scaune", au declarat muzicienii la finalul primei seri, anticipând o reacţie încă şi mai caldă pentru cel de-al doilea spectacol, la care urma să participe publicul larg, format din sibieni melomani.

"Căldura cu care ne-aţi primit ne-a obligat să oferim bisurile. Ne-am oprit din cântat numai pentru că se făcea prea târziu", a declarat cu zâmbetul pe buze Mauritio Simeoli (flaut), după concertul prelungit, ce a durat aproape două ore şi jumătate.

Ansamblul Instrumental Scaligero este alcătuit din 14 muzicieni, toţi profesori ai Orchestrei Teatrului Scala şi ai Orchestrei Filarmonice a Scalei.

Evenimentul a fost organizat de ADV Communication împreună cu Asociaţia "Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007" şi s-a desfăşurat sub patronajul Ambasadei Italiei şi al Asociaţiei Unimpresa România. Sponsor unic a fost societatea italiană Enel, iar costul total al evenimentul este în jur de 200.000 euro.

Aşa cum a anunţat Cristian Radu, coordonator general al programului "Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007", Unimpresa – asociaţie a întreprinzătorilor italieni din România - va avea şi alte evenimente de-a lungul anului. În iunie, "Modă şi muzică sub stele", a cărei primă ediţie a avut loc anul trecut la Ateneul Român, va recrea la Sibiu atmosfera de la Roma. Tot în iunie, Piaţa Schiller din Sibiu va găzdui o expoziţie de plante şi flori, care la final va rămâne cadou oraşului, iar în septembrie va avea loc un proiect gastronomic.

Comentarii cititori
sus

Corina Ungureanu
Cornel Mihai Ungureanu

Frumuseţea dupe lume

Cea de a VI-a ediţie a Târgului Gaudeamus Craiova a avut loc între 27 februarie şi 3 martie 2007, în foaierul Teatrului Naţional "Marin Sorescu".
Cu o zi înainte de deschiderea oficială, la tradiţionala conferinţă de presă, Vladimir Epstein (director executiv al Târgului Gaudeamus), Mircea Pospai (director al postului Radio Oltenia Craiova) şi Emil Boroghină (preşedinte de onoare al târgului Gaudeamus Craiova) au prezentat oferta editorială, programul evenimentelor, noutăţile: café internet, un laptop ca premiu principal al Tombolei Gaudeamus, coşul târgului, în care urmau să fie depuse cărţi pentru Centrul Cultural al României de la Vidin. Motto-ul ediţiei: "Cartea mărţişor".
C. M. U.: Paul Daian a sunat din trompetă pentru fotografi şi colegele/colegii de la televiziuni (una dintre aceste colege lansând şi un "Vă mulţumim că existaţi", care mi s-a părut discutabil şi bătătorit, dar pe care l-am primit cu veşnica-mi empatie. Se cuvine să adaug că, "după părerea mea" - cum spun câţiva fotbalişti pricepuţi cu mingea -, în orice veşnicie încap şi momente de sincopă).
Mă simţeam în largul meu, Corina era cu mine, Connie ne acreditase deja, zâmbetele luminau chipurile fetelor din Gaudeamus Team, aerul capta ceva din familiaritatea unei relaţii, începute cu mai mulţi sau mai puţini ani în urmă, între echipă şi reprezentanţii presei locale (dacă există o grădiniţă a relaţiilor, atunci cea dintre mine şi respectiva echipă se putea înscrie: împlinise trei ani).

C. M. U.: Apoi a fost deschiderea oficială, cu discursuri rezonabile sau analfabete (în cazul reprezentanţilor administraţiei locale), am dat primul tur, de control, remarcând: absenţa, ce avea să fie doar întârziere, a editurii Paralela 45, unele standuri şi unele cărţi, puţinătatea de început a publicului, mirarea lui Paul Daian, plimbată agale prin foaier: "Doamne, Doamne cum s-a mai deschis şi târgul ăsta!!"

(foto: Gabriel Rechiţeanu)

C. M. U.: M-am amuzat, lângă Corina, la spectacolul oferit de fetele de la Clubul Arti: dans, parada modei, am tresărit la chircirea de spaimă a unei Scufiţe roşii de câţiva anişori, în clipa în care a ajuns pe "scenă", am ascultat Luceafărul recitat de adolescente, îngânate nostalgic de Paul Daian: "O prea frumoasă fată!"
C.U.: Nu era orice paradă, ci parada modei cu personaje din poveste. Printre cei care aşteptau să intre pe scenă era şi o fetiţă îmbrăcată în roşu, cu coşuleţ pe mână, evident Scufiţa Roşie, cel mai bine reprezentat personaj. Ne-am oprit şi aşteptam să apară şi scufiţa. Toate celelalte fete erau mari, prinţese, fata babei, fata moşului. Şi ultima, hop şi ea, foarte mică, fragilă, de două ori mai mică decât celelalte. Fiind ultima, a venit pe scenă şi prezentatoarea şi a început să vorbească la microfon: Iat-o şi pe Scufiţa Roşie etc. Tot atunci a apărut şi un fotograf care s-a pus s-o fotografieze. Greu de descris cum a reacţionat. Tot corpul i s-a crispat, a băgat capul între umeri de tot şi chiar s-a ferit cu mâna (cea liberă, că într-una avea coşul), întorcându-se când spre prezentatoare, când spre fotograf, de parcă aceştia ar fi atacat-o. Părea îngrozită, dar într-un fel atât de sobru, în corpul acela micuţ, încât ar fi putut fi amuzant, dar era înduioşător... Am aplaudat-o, am ovaţionat-o, dar nu ştiu dacă mai vedea ceva atunci sau dacă nu cumva asta a speriat-o şi mai tare.

C. M. U.: Iar zilele au curs oarecum egale (deşi în prima a nins, cele mai multe au fost însorite, iar uneori a plouat): cu priviri de la distanţă către 'evenimente culturale' produse de Ilarie Hinoveanu şi George Sorescu, de Gabriela Rusu Păsărin şi Tudor Nedelcea, de Marin Beşteliu şi Ovidiu Ghidirmic, de Petre Ciobanu şi Florea Firan, cu emisiuni în direct şi înregistrări pentru Radio Logos, cu puţine clipe de leneveală - nuanţa aceea când ai vrea să stai în pat şi să-i priveşti pe Andie MacDowell & John Malkovich în The Object of Beauty sau pe Julie Delpy & Ethan Hawke în Before Sunset, cu momente de dezamăgire, când mi se părea că prea puţini dintre cei care se înghesuiau în faţa tarabelor cu mărţişoare şi "zambile naturale" de lângă teatru erau interesaţi de oferta editurilor ("Un târg de carte nu poate fi cu mult mai bun sau mai atractiv decât piaţa pe care evoluează", îmi aminteam cuvintele lui Vladimir Epstein, fără să simt vreo consolare), cu plăcute întâlniri, discuţii şi o dezbatere la care m-a invitat Ioana Dinulescu, cu bucuria de a observa, de a participa, de a împărtăşi, cu Paul Daian privind spre bucata de telemea pe care o ţinea în mână, mişcându-se alene prin foaier: "Mare brânză am făcut şi noi cu târgul ăsta!!"
C.U. Dezbaterea al cărei moderator a fost Ioana Dinulescu a avut ca temă relaţia dintre cărţile de hârtie şi cărţile în format audio şi electronic, şi revistele pe hârtie şi cele electronice. Invitaţii (redactori de reviste şi edituri, directori de biblioteci, reprezentanţi ai Ministerului Culturii, iniţiatori ai unor proiecte alternative) au pledat la unison pentru complementaritate, cu argumente mai mult sau mai puţin picante. Am subscris părerii domnului Constantin M. Popa, redactor şef al revistei Mozaicul, în ceea ce priveşte conservarea actualităţii temei.

C. M. U.: I-am adus în studioul de la radio pe Vlad Epstein şi Mircea Pospai, pe Gabriela Eftime (redactor-şef la editura Casa Radio) şi pe părintele Sever Negrescu, consilier cultural la Mitropolia Olteniei (instituţie care are şi editură - participantă cu un stand la târg), pe Ioana Dinulescu şi pe Paul Daian, am stat până târziu în redacţie, în fiecare seară, pregătind ştiri şi agenda culturală pentru a doua zi, am venit dimineaţa în studio cu intervenţii în direct în speranţa că fac ceva pentru promovarea cărţii. Şi m-am simţit mulţumit ("În această lume trecătoare ca un vis, să trăieşti în mizerie făcând ceea ce îţi displace e curată nebunie", apucasem să citesc în Calea samuraiului astăzi, de Yukio Mishima, înainte să i-o dăruiesc Corinei).
Dar joi, şi mai ales vineri, au fost momente în care atmosfera din foaierul teatrului mi-a părut pustie, dezolantă (că nu a fost doar o părere, o dovedeşte bilanţul final: o creştere de doar 100 de vizitatori faţă de anul precedent, vânzările sporind, nesemnficativ, cu 5000 RON). M-a apucat o tristeţe ca după In The Mood For Love, ca după Ghost World şi nu mai găseam sens în acest demers al meu (trofeul pentru secţiunea radio era o miză mult prea mică, nu joc aşa, deşi ştiu că las impresia asta unora - o colegă din presa scrisă încă îmi poartă sâmbetele pentru vina de a fi câştigat acum doi ani, acum trei ani). "Un samurai nu trebuie niciodată să pară slăbit sau descurajat", dar de unde samurai?

C.U.: Prin votul publicului s-a acordat Trofeul GAUDEAMUS astfel: locul 3 – Oxford Educational Centre, locul 2 - Grupul Editorial Corint şi locul 1 - Editura Humanitas. Cea mai râvnită carte a târgului a fost desemnată Istoria iubirii de Nicole Krauss, publicată de Editura Humanitas. Trofeul Presei a revenit cotidianului Cuvântul libertăţii, postului Radio Logos şi postului TVS. În opinia presei expozantul târgului a fost Editura Humanitas şi Cea mai râvnită carte a târgului: Calea samuraiului astăzi de Yukio Mishima, publicată de editura Humanitas. Premiul Educaţia, acordat de către organizatori a fost câştigat de Academia de Studii Economice din Bucureşti, care au avut o campanie puternică cu un lung şir de evenimente la stand.
C. M. U.: "Te-ai vorbit cu sora ta?", m-a întrebat Connie, în timp ce completam titlul cărţii preferate (pentru votul presei). Ca şi cum Corina ar vota vreodată o carte, dacă alta i-ar plăcea mai mult… Ca şi cum eu aş face asta… Aş fi putut să îi spun lui Connie că tocmai îmi mai cumpărasem un exemplar din Calea samuraiului astăzi (şi că, dacă aş avut cu ce, aş fi continuat aşa: până la ultimul bănuţ), că Hagakure în engleză (venită nu demult din Toronto, de la Dan) este pe măsuţa Corinei, că Mishima înseamnă pentru mine, vreau să cred, mai mult decât înseamnă pentru colegii mei din presa craioveană Gabriela Rusu-Păsărin (cartea anului trecut – când Corina şi cu mine nu am participat - pe baza votului presei: Prolegomene în istoria mass-media, de Gabriela Rusu-Păsărin).
Îi stătea bine în tricoul bleu, lui Connie, tot aşa cum bine îi stătea şi Ancăi în tricoul ei roşu (mi-am amintit cum mă îndrăgostisem de ea, la prima vedere, cu trei ani în urmă). Ce aş fi putut să spun atunci? "Dragostea supremă este dragostea secretă. Odată împărtăşită, dragostea îşi pierde din importanţă", zic japonezii ăştia:), şi mai e şi voluptatea de a fredona în gând: "N-am timp să dau tuturor o dovadă a marilor, uimitoarelor mele virtuţi, cine are ochi de văzut să vadă, altfel ochii mei rămân necunoscuţi", cuvintele Ninei Cassian şi muzica Andei Călugăreanu – pe care nu se poate dansa, or Anca pare că dansează cu bucurie intensă.

C. M. U.: Sâmbătă, în ziua de închidere, atmosfera s-a animat brusc - şi surprinzător, pentru mine. Am întâlnit mulţi prieteni, dar şi mai mulţi cunoscuţi. Mozaicul a lansat numărul 100, Miss Lectura, o studentă de la Farmacie, a primit premiul şi o întrebare de la Paul: "Ce tratament aţi luat în copilărie ca să reuşiţi în frumuseţe?", muzica era faină, prietenii mei făceau fotografii, Florea Firan m-a rugat să îi trimit o proză de 8000 de semne, pentru revista Scrisul Românesc, organizatorii şi oficialităţile au ţinut discursuri.
"Paul are Good Bye Blues", mi-a şoptit Corina.
C.U.: Nu doar avea, se vedea de la kilometri. Am în dosar probe de necontestat. Proba A: se aşezase pe trepte, în stânga, mai jos de oficialităţile care îşi luau rămas bun la microfoane. B: privea în lateral. C: trompeta se molipsise, avea un aer neputincios (proba asta ar putea fi contestată de unii avocaţi abili) şi D (de la decisiv): ofta la răstimpuri dese (30-50 secunde). În plus, a mărturisit.

C. M. U.: Am primit şi un premiu, pe care nu îl aşteptam, iar Corina a avut şi ea parte de o surpriză. Ne-am mai învârtit un pic, oamenii de la edituri îşi strângeau deja cărţile, standurile, ne-am luat rămas bun şi am ieşit sub duşul razelor de soare. Corina a mers cu mine până în redacţie, unde unii s-au bucurat că am primit trofeul pentru presă – secţiunea radio, iar alţii nu. E minunat să contempli ceea ce Babi numeşte, cu un termen pe cât de oltenesc, pe atât de încăpător, "frumuseţea dupe lume".
C.U.: În Copenhaga era plin de nişte cluburi, făcute de departamentul social, ca tinerii să tragă acolo, în loc să stea pe străzi şi să le vină idei nesăbuite. Am tot bântuit printr-un astfel de club într-o vară, acum vreo patru ani, studiam cum funcţionează. După un timp umplut cu etape de tatonare, ajunsesem să ne cunoaştem, ba chiar să ne dăm arama pe faţă. Bucuria revederii, jocurile, dezolarea, înstrăinarea, amărăciunea despărţirii, toate au trecut pe la parterul acelei clădiri.
În ultima zi de târg, mi-am amintit de asta în timp ce încercam să fur strategii de go (un club dădea lecţii gratuite pentru copii, nu mă încadram, dar puteam să privesc de pe scări). Învăţasem tactica principală: prin învăluire, dar vroiam mai mult sau, mai degrabă, refuzam să plec, deşi în jur oameni cărau cutii de carton spre maşini. Un fel de privire din prag mascată spre ceea ce fusese un soi de club, un muşuroi deloc claustrofobic, ba chiar, într-un fel bizar, debordant în familiaritate.

Comentarii cititori
sus

Vera D. Niculescu

Revistele culturale europene se întâlnesc la Sibiu

Cea mai importantă reuniune anuală a revistelor culturale europene se pregăteşte la Sibiu. Parte a programului "Sibiu, Capitală Culturală Europeană 2007", reuniunea va avea loc în septembrie, fiind organizată de Eurozine, reţea din care fac parte peste 50 de importante reviste culturale din Europa. Şefii reţelei Eurozine s-au aflat timp de trei zile la Sibiu, la final de februarie, pentru a pune la punct detaliile programului.

Cea de-a 20-a Întâlnire Europeană a Revistelor Culturale, ediţie aniversară, se va desfăşura în colaborare cu revista Euphorion, ediţia românească a Lettre International, Muzeul Brukenthal şi Centrul Cultural German din Sibiu. Tema întâlnirii va fi Changing places, iar cele mai interesante puncte de vedere vor fi publicate în revistele europene, ceea ce înseamnă că despre Sibiu vor scrie peste 50 de publicaţii culturale de renume. Discuţiile se vor concentra şi pe tema A scrie în exil, cu exemplificări precum Eliade, Cioran, Ionesco.

Ultimele reuniuni anuale Eurozine au avut loc la Londra şi Istanbul, în Turcia scriitorul invitat de onoare fiind Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. Deocamdată nu s-a stabilit ce scriitori români vor vorbi la Sibiu, dar organizatorii spun că vor alege nume de primă mărime.

"Suntem încântaţi de generozitatea cu care am fost întâmpinaţi, dar şi de oportunităţile oferite de Sibiu pentru întâlnirea din septembrie", a declarat Carl Henrik Fredriksson, redactor şef Eurozine, accentuând că această întâlnire de la Sibiu, petrecută la numai două luni de la integrarea României în Uniunea Europeană, are o valoare simbolică.
În septembrie, vor participa peste 70 de editori şi intelectuali europeni. Până acum, fiecare ţară era reprezentată de una sau două reviste, însă de acum vor fi invitate mai multe publicaţii. Din România, deocamdată s-a stabilit să fie reprezentată şi revista Dilema.

Comentarii cititori
sus

Vera D. Niculescu

Expoziţie antipolitică

Sorin Tara, graficianul autointitulat "Cel mai cenzurat om din această Tzara", şochează din nou, cu expoziţia The Marranos, vernisată la Sibiu. După ce a atras atenţia cu lucrări precum Vodka Paraskeva, cenzurată la Iaşi, Tara lansează acum o expoziţie antipolitică în Capitala Culturală Europeană.

La galeria X Future Agency din Sibiu sunt expuse desene cu puternică încărcătură politică şi socială, cum ar fi caricaturi ale unor politicieni, printre care primarul Sibiului şi preşedintele Traian Băsescu, dar şi politicieni ai lumii – Bush şi Putin. Multe desene sunt centrate pe sloganuri precum "Sibiu, Capitala Culturală a Cenzurii", "Sibiu, oraş al corupţiei". Graţie X Future Agency din Sibiu şi Anaid Art Gallery din Bucureşti, Tara expune necenzurat lucrările sale anti-cenzură.

"Marranos", în spaniolă "Porcii", face trimitere la unii dintre "Marii români" care ne conduc şi despre care Tara se fereşte să mai facă declaraţii publice sub altă formă decât cea a desenelor sale. "Altă dată am fost greşit înţeleşi şi am avut de suferit", a spus Tara.

În materialele scrise în stilul deja devenit inconfundabil, Tara explică: "In definitiv, ca artist sau ce-oi mai fi, ma poci rupe-n figuri cum vreau-ntr-un spatiu expozitional daca mi se permite ca atare. Consider libertatea de expresie ca o obligatie-n cazu-n care te dai artist". Tara spune că expoziţia nu este o manifestare de critică la adresa politicienilor, ci "o expresiune a pornirilor mele strikt individuale".

Curatoarea expoziţiei, Diana Dochia, găseşte o asemănare între Caragiale şi felul în care Tara creionează tipul politicianului: "Politicianul este om şi este supus greşelii, sau altfel spus a greşi e omeneşte. Tara jonglează cu această noţiune, propune o viziune proprie asupra tipului de politician, tratând totul într-o factură comico-tragică, integrată în cadrul unei plăgi sociale maladive. The Marranos reprezintă o oglindă a societăţii în care trăim, o faţă contestată şi contestatară a noţiunii de politician. The Marranos nu este o expoziţie politică, nu face propagandă şi nu dă verdicte".

Tara foloseşte simbolul Capitalei Culturale Europene pentru a-şi exprima în primul rând nişte nemulţumiri personale, cum ar fi cenzura lucrărilor sale. Tara se consideră “Cel mai cenzurat om din această Tzara” după ce în mai multe rânduri lucrări i-au fost retrase din expoziţii chiar în ajunul vernisajului. Aşa s-a întâmplat şi la Iaşi, cu Vodka Paraskeva (expusă acum pentru prima oară în cadrul The Marranos), dar şi la Sibiu, astă toamnă, când chiar înainte de deschidere anumite desene au fost duse într-o debara, unde Tara s-a jurat să declare oraşul "Capitală Europeană a Cenzurii".

Pe 11 martie, în ultima zi a expoziţiei de la Sibiu, va organiza o conferinţă, intitulată Asupra «nazismului» în opera lui Tara von Neudorf. "Vor fi invitaţi toţi cei care au scris, şi pro şi contra, vor fi invitaţi şi Marranii, vor avea scaune cu numele lor, ca de regizori, chiar dacă vor rămâne goale, şi va veni şi avocatul meu… Moderator va fi Alexandru Vakulovski", anunţă Tara.

Comentarii cititori
sus

Vera D. Niculescu

My Dying Bride şi The Gathering vin la Sibiu

După succesul de anul trecut, când a adus la Sibiu trupe precum HIM şi Amorphis, Festivalul ARTMANIA va avea în vară o a doua ediţie, specială pentru 2007. Va fi "o ediţie de răsunet, care onorează numele de Capitală Culturală Europeană atribuit oraşului gazdă a evenimentului", anticipează Codruţa Vulcu, coordonatorul programului.

Într-adevăr, trupele invitate sunt de primă mărime şi vor face deliciul iubitorilor de rock. Desfăşurându-se pe durata a trei zile, în Piaţa Mare, între 15 şi 17 iunie, Festivalul ARTMANIA propune întâlnirea cu trupe care au scris istorie în muzica rock, printre care: My Dying Bride (Anglia), The Gathering (Olanda) şi Haggard (Germania).

"Alte nume importante vor fi anunţate în perioada următoare, pentru a întregi cea mai bună ofertă de până acum făcută publicului de rock din România", a declarat Codruţa Vulcu.

În curând vor fi făcute publice informaţii despre costul şi modalitatea de procurare a biletelor precum şi detalii despre celelalte evenimente muzicale şi culturale care se vor desfăşura pe perioada festivalului.

My Dying Bride este o trupă de Doom / Death Metal, înfiinţată în 1990. Înainte de Sibiu, My Dying Bride va concerta în aprilie la festivalul Pestpop Festival, din oraşul belgian Wieze, iar în august, în Germania, la Hildesheim, în cadrul M'er Luna Festival.

Foto: www.mydyingbride.org

Comentarii cititori
sus

Florentina Loloiu

Primii paşi către Gala Societăţii Civile

Ediţia a V-a a Galei Societăţii Civile debutează cu un seminar dedicat prezentării principalelor etape ale înscrierii proiectelor sociale derulate în anul 2006.

Seminarul va avea loc luni, 12 martie 2007, la UNAGaleria din Bucureşti şi deschide ediţia din acest an a Galei Societăţii Civile. Cu această ocazie, echipa Millenium Communications le va prezenta reprezentanţilor sectorului non-profit principalele etape ale demersului de înscriere a proiectelor pe care le-au dezvoltat în 2006, cu accent pe aspectele practice ale completării formularului de înscriere.

Ajunsă la cea de-a V-a ediţie, manifestarea şi-a propus să contribuie la creşterea societăţii civile folosind puterea exemplului. În fiecare an, Gala Societăţii Civile recunoaşte meritele celor care au iniţiative pentru comunităţile din care provin. Cu ajutorul unui juriu format din reprezentanţi importanţi ai societăţii civile şi specialişti ai domeniilor în care activează, Gala premiază excelenţa spiritului civic.

La cea de-a IV-a ediţie, în 2006, peste 100 de participanţi au înscris în concurs 127 de proiecte. Marele câştigător al ediţiei a IV-a a Galei Societăţii Civile a fost Fundaţia Centrul de Resurse Juridice cu Proiectul Conflictele de Interese şi Integritatea Publică, proiect ce a acoperit ca arie geografică 10 judeţe ale ţării, concentrându-se pe problematica integrităţii administraţiei publice locale, unul dintre obiective constând în dezvoltarea capacităţii ONG-urilor locale de a acţiona împotriva corupţiei, utilizând cadrul legal existent.

Câştigătorii Galei Societăţii Civile ediţia 2006:

Secţiunea Educaţie şi Cercetare - Organizaţia Naţională "Cercetaşii României" cu proiectul Centrul de Tineret "Cetatea Seiniului"
▪ Secţiunea Artă şi Cultură – Organizaţia Studenţilor din Universitatea Timişoara cu proiectul
StudentFest
▪ Secţiunea Apărarea drepturilor individuale/colective – Fundaţia Centrul de Resurse Juridice cu proiectul
Pledoarie pentru Demnitate
▪ Secţiunea Comportament civic şi participare publică – Fundaţia Centrul de Resurse Juridice cu proiectul
Conflictele de Interese şi Integritatea Publică
▪ Secţiunea Sănătate – SMURD (Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Mureş) cu proiectul
Soluţia de Telemedicină
▪ Secţiunea Servicii sociale pentru categorii defavorizate – Asociaţia "Sprijiniţi copiii" Alba Iulia cu proiectul
Reţea Naţională de Instituţii de Asistenţă Socială
▪ Secţiunea Protecţia mediului – Asociaţia pentru Conservarea Ariilor Protejate Bio-Cultural cu proiectul
Salvaţi Vama Veche
▪ Secţiunea Dezvoltare economică şi socială – Junior Achievement Romania cu proiectul Student Company.

Proiectele sociale câştigătoare au fost alese de un juriu format din personalităţi publice credibile, care deţin o bogată experienţă în domeniile respective:

▪ Cătălin Ştefănescu / Mircea Martin / Ion Bogdan Lefter – Categoria A
▪ Alexandru Lăzescu / Mircea Toma / Emil Hurezeanu – Categoria B
▪ Dana Deac / Marie-Rose Mociorniţă / Dumitru Sandu – Categoria C
▪ Nicolae Gâldean / Sorin Ioniţă / Robert Turcescu – Categoria D

Pentru a afla mai multe detalii despre eveniment şi despre seminarul care va avea loc pe 12 martie, puteţi accesa site-ul www.galasocietatiicivile.ro

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey