•  Florentin Smarandache


sus

Florentin Smarandache

Un vâlcean în Philadelphia, Oraşul Independenţei

Pregătiri de "călătorie ştiinţifică"

Iunie 2005
Am făcut rezervare la hotel în Philadelphia prin Agenţia Hotels.com, care m-a taxat gros pentru serviciul pe care mi l-a făcut (circa 60 $). Încercasem şi singur, on line, dar nu ştiam exact unde este situat hotelul în oraş, trebuia să fie în centru, lângă Hotelul Wyndham, locul în care va avea loc conferinţa FUSION 2005, la intersecţia străzii 17 cu strada Race, fiindcă Jean Dezert, colaboratorul meu din Franţa, coautor la comunicările ştiinţifice de la această întrunire internaţională, nu putea merge mult pe jos, din cauza operaţiei de disc. Am găsit la Comfort Inn Historic, aflat la un sfert de milă de locaţia conferinţei. Am plătit cu Discovery Card 119,50 $ pe zi camera. Curios e că mi s-a spus că preţul este acelaşi dacă are un singur pat sau două!

26 iulie 2005
De dimineaţă am avut examenul final cu studenţii. Mi-am luat o clasă pe vară, algebră pentru începători, opt săptămâni de predare, marţea şi joia, câte o oră şi patruzeci de minute. Toţi banii câştigaţi i-am dat lui Mihai, fiul meu cel mare, ca să-şi plătească studiile la Northern Arizona University. Oricum, banii încep să nu mai aibă valoare, se devalorizează repede, trebuie cheltuiţi repede!

Am corectat lucrările finale, am făcut media cu calculatorul, definind o funcţie cu şase variabile (trei teste, unul final, tema pentru acasă şi activitatea în laborator), introduceam datele pentru fiecare student. Simplu, iute şi... electronic! Dar, când să raportez on line mediile, site-ul universităţii nu funcţiona, cică din 29 iulie. I-am lăsat această sarcină Liliei, soţia mea.

Traversând ţara cu maşina şi cu avionul

Geanta, calculatorul (Texas Instruments 92, grafic, programabil) au rămas în cabinet şi am sărit în maşină, ca să ajung la aeroport. Avionul pleca la 17:10 din Albuquerque, capitala statului meu, New Mexico.
Am făcut două ore şi jumătate pe autostrăzile I 40 Est şi I 25 Sud.
Cu biletele astea electronice, cumpărate on line prin Expedia.com, nu mai stau la coadă în aeroport pentru boarding pass (permis de îmbarcare) şi nici nu plătesc comision agenţiilor de voiaj.

Până în Cincinnati, am citit articolele lui Jean, Albena, Tzvetan şi Pavlina despre tragerea la ţintă (militară), identificarea ţintelor, algoritmul Munkres, filtrul Kalman extins, asocierea datelor (Blackman), fuziune cinematică, simulări Monte Carlo folosind mai multe reguli de comparare, modele interactive, funcţii aproximative, estimări şi predicţii bayesiene, entropie pignistică (Ph. Smets), alarmă falsă, distribuţie Poisson, fuzzificare, şi, bineînţeles, TDSm (Teoria Dezert-Smarandache).
După a VIII-a Conferinţă Internaţională de Fuziunea Informaţiei FUSION 2005, 25-29 iulie 2005, Philadelphia, SUA, voi citi articole de fizică nucleară pentru conferinţa din Rusia, de la Institutul de Biofizică din Puşkino (Regiunea Moscova) – un domeniu nou care mă pasionează, deşi sunt doar un novice.

Din Cincinnati în Philadelphia, am mers cu un avion mic, cu numai 50 de locuri; mă obişnuisem cu jet-uri (avioane mari, cu reacţie).
De la aeroport la Hotelul Comfort Inn, taxiul are preţ fix – 25 $. De obicei, te taxează la kilometraj, adică la miles, că aşa măsoară americanii distanţa (1 milă terestră = 1,609 km).
Jean avusese alarmă la ora unu noaptea, tot hotelul fusese evacuat, nici măcar nu le-a spus ce se-ntâmplase. Iar eu am ajuns la vreo jumătate de oră după, când tocmai adormise, în camera 40. Malheureusment (Din nefericire, în limba franceză) a fost trezit din nou!

Am început să cunosc oamenii de la conferinţele de fuziunea informaţiei (am participat la cele din 2003 – Cairns, Australia, şi din 2004 – Stockholm, Suedia), facem glume, fotografii şi ni le trimitem reciproc prin e-mail.

Secţiunea TDSm

Pe 28 iulie, dimineaţa, în sala C 9, s-a desfăşurat Sesiunea TDSm (se scrie astfel, pentru a o diferenţia de TDS – Teoria Dempster-Shafer). Am prezentat cinci noi reguli de combinare a informaţiei, dintre care PCR 5 (Proportional Conflict Redistribution, adică, Redistribuţia Proporţională a Conflictului – conflictul dintre informaţiile venite de la surse diferite) este cea mai exactă din punct de vedere matematic, în comparaţie cu toate regulile de până acum (mai bună decât regula clasică a lui Dempster). La sesiunea noastră participa şi Glenn Shafer, celebrul cercetător şi profesor la Rutgers University, coautor al Teoriei Dempster-Shafer, director onorific al FUSION 2005.

Frédéric Dambreville a prezentat extinderea cadrului de discernământ de la discret la continuu în TDSm. Jean Dezert a evaluat performanţa regulilor de fuziune privind urmărirea ţintelor multiple şi a arătat că PCR 5 depăşeşte celelalte reguli în puritatea urmăririi, iar asocierea greşită de date este mai mică.

În cadrul secţiunii noastre a prezentat şi un doctorand francez, Benjamin Mourllion.
Am întâlnit şi un român, Alin Achim, de la Universitatea Bristol, din Anglia, originar de lângă Sinaia, care venise cu soţia, şi lucra în fuziunea imaginilor, în special pentru domeniul medical.

La Hotelul Wyndham Philadelphia, din Piaţa Franklin, este cazat şi vicepreşedintele Dick Chenney când vine în vizită în oraş. Deci, iată-mă, pe undeva... pe sus!
Micul dejun este inclus în preţul cazării la hotelul la care dormim, iar prânzul este inclus în taxa de înscriere la conferinţă şi-l servim la Hotelul Wyndham, între sesiuni (12:30-13:30). Pentru a ne deplasa între cele două hoteluri, avem microbuz gratuit.
După sesiune, m-am dus să văd mesajele pe Internet – nimic interesant.

Turul oraşului

Împreună cu Arthur Loza, doctorand polonez la Universitatea Bristol (la conferinţă, mi-am dat seama ce mulţi sponsori are această instituţie de cercetare!), am făcut un tur al oraşului, timp de o oră şi jumătate, 25 $, cu Big Bus (Marele Autobuz), o companie turistică.
Urcăm într-un autobuz cu etaj, ne bate soarele-n cap să tâmpim! Toropeală şi umezeală în Philadelphia, spre deosebire de New Mexico, unde arşiţa deşertului este uscată.

Străzile de la est la vest au nume, iar cele de la nord la sud au numere. În perioada colonială, fiindcă majoritatea oamenilor nu ştia să citească, străzilor de la est la vest li s-au dat nume de arbori, ca să înţeleagă toţi (de exemplu, strada Pinului).
Case în stil vechi, drumuri înguste, parcări de o parte şi de alta, amintind de aglomeraţia din Europa, lume pe trotuare.

Vedem partea istorică a oraşului.
Şine de tramvai, dar tramvaiele circulă rar. Ghidul ne spune că este mai ieftin să lase şinele, decât să le scoată!

Podul Benjamin Franklin, care leagă Philadelphia cu New Jersey, construit în anul 1926, este cel mai lung din Statele Unite (2,9 km). Are o lăţime de 39 m şi o înălţime a tablierului faţă de apă de 41 m.

Biserica Christ, pe strada Arch, unde este înmormântat Benjamin Franklin (1706-1790), împreună cu soţia. B. Franklin a fost scriitor, inventator, diplomat, personalitate a acestui oraş, a înfiinţat primul spital american şi sediul de pompieri.
Începusem să mă topesc de căldură, Arthur se ştergea mereu de sudoare.
Citadela era plină de afişe cu expoziţia deschisă între 10 iunie şi 4 noiembrie 2005 despre Abraham Lincoln, Constituţia Americană şi Războiul Civil.

Sala Independenţei, unde Thomas Jefferson a declarat independenţa SUA (1776), iar mai târziu, Constituţia SUA: "We, the people...", celebrele cuvinte "Noi, poporul...".
Clădirea cuprinde Camera Adunării Naţionale, Camera Curţii Supreme. În faţă, e statuia lui George Washington şi o placă marcând locul unde a stat Abraham Lincoln în 1861 şi J. F. Kennedy în 1962.

Centrul Constituţiei Naţionale. Banca de Rezervă Federală. Muzeul Americanilor-Africani. Poliţia. Un centru comercial cu 180 de camere.

Cartierul chinezesc

China Town, cartierul chinezesc, unde trăiesc aglomeraţi 70.000 de chinezi, au magazine cu firme folosind ideograme chineze, dar şi traducerea lor în engleză.
Chinezii locuiesc în sau lângă buticurile în care lucrează. Iată şi un templu buddhist de 44 de picioare înălţime (7,31 m; "piciorul" [foot] este unitate engleză de lungime, 1 metru = 3,28 picioare) şi 88 de tone greutate!, lipit între clădiri.
China Town s-a format în 1890.

Îmi place să colind lumea şi să discut cu persoane de naţionalităţi diferite teme diverse: politică, religie, filozofie, istorie, sociologie şi-n general, despre viaţă. Astfel, pot compara ce e bine şi ce e rău în fiecare loc, desigur, din punctul meu de vedere, subiectiv. Îmi place să descopăr evoluţia şi involuţia fiinţei umane.
Îmi place să cunosc multe culturi, tradiţii, obiceiuri, relaţia bărbat-femeie de-a lungul timpului, destrămarea familiei moderne, o dată cu supra-emanciparea feminină.

În cercetare ştiinţifică aş fi mai bine plătit decât în învăţământ, n-ar fi cazul să fac o schimbare?
Îl întreb pe Jean Dezert, colaborator francez în articole despre fuziunea informaţiei, cercetător ştiinţific la prestigiosul ONERA (Oficiul Naţional pentru Studii şi Cercetări Aerospaţiale, Paris), dacă nu-i e frică de globalizare, c-o să-şi piardă serviciul. Mă gândeam că Franţa şi Olanda n-au aprobat prin referendum Constituţia Europeană, deoarece clasa de mijloc din aceste ţări, influenţată de stânga politică, se teme că mâna de lucru mai ieftină din Europa de Est va acapara piaţa locurilor de muncă. Mai rău, intrarea Turciei în UE, a cărei populaţie se apropie de 70 de milioane de locuitori (pe locul al 18-lea în lume!), iar pe deasupra şi musulmană, ceea ce nu prea este pe placul occidentalilor, creează noi semne de întrebare.
– Meseria ta o s-o trimită în India sau în China, cum procedează cu posturile de computere.
Jean, care lucrează în domeniul apărării naţionale, răspunde:
– Păi, atunci cine-o să facă apărarea Franţei, chinezii?!

Chinezii şi indienii sunt mulţi, ca furnicile.

Alin Achim, românul meu, grăieşte:
– Numele dumneavoastră era prea românesc ca să nu-l recunosc în program!

Am tipărit de pe Internet volumul meu francez Le sens du non-sens şi l-am adus pentru Pierre Vallin şi Eloi Bossé, canadieni quebecani, ultimul foarte glumeţ. Aceste poeme, bazate pe interpretarea pe dos a expresiilor lingvistice, pe care le-am numit bêtises poétiques păreau să atragă.
Când le-am "recitat" câteva, la un pahar de bere, se prăpădeau de râs:
– Comment vas-tu? (Sensul literar este "Ce mai faci?", nu "Cum mergi?")
– Je vais à pieds. (Merg pe picioare; expresii în limba franceză)
sau
– Comment ça va? (Sensul literar: "Cum o duci?" sau "Cum îţi merge?", nu "Cum merge asta?")
– Ça va par avion. (Asta merge cu avionul; expresii franceze).

Imaginile sunt considerate ca nişte matrice de numere în procesul de identificare şi de prelucrare.

Comunicare ştiinţifică la FUSION 2005

Stresaţi de timp la prezentare, să ne încadrăm în cele 20 de minute (expunere, întrebări din sală şi răspunsuri).
Nu am asistat la prezentarea comunicării neamţului Rolf Haenni, care ne atacase la conferinţa trecută, din Stockholm, FUSION 2004, deşi eram pregătit. Jean Dezert, coautor cu mine la comunicări, credea că e diplomatic să-l ignorăm. Şi-atunci, a venit el la prezentarea comunicării noastre, încercând să ne contrazică. M-a întrebat ce părere am despre felul cum a rezolvat el Exemplul lui Zadeh în Teoria Dempster-Shafer (TDS). (Teoria mea şi a lui Jean a intrat în literatura de specialitate sub numele "Teoria Dezert-Smarandache", scrisă prescurtat "TDSm", ca să nu se confunde cu TDS.)

M-am bucurat, fiindcă am avut ocazia să-l critic fără să fi văzut prezentarea lucrării sale, dar îi citisem comunicarea în avion, pe drum spre Philadelphia:
– În primul rând, ceea ce ai rezolvat tu nu este Exemplul lui Zadeh, ci Exemplul lui Zadeh modificat (am accentuat ultimul cuvânt).

Sursele de informaţie sunt în întregime credibile, chiar dacă-s contradictorii. Există surse opuse, care destăinuie amândouă adevărul, de exemplu: chestionând doi profesori, P1 şi P2, ce părere au despre studentul John, P1 poate afirma că John este un student bun (din punctul de vedere al profesorului de matematică P1), dar P2 poate spune contrariul, privind aptitudinile lui John la engleză, că este un student slab.

În altă ordine de idei, ipotezele medicale din Exemplul lui Zadeh sunt exclusive, în vreme ce tu le consideri neexclusive. Chiar dacă bolile respective n-ar fi exclusive, eu îţi pot construi alt exemplu similar, în care ipotezele sunt clar exclusive, de pildă: A = mulţimea multiplilor lui 3; B = mulţimea multiplilor lui 3+1; C = mulţimea multiplilor lui 3+2.

I-am dat pe hârtie un exemplu nonBaysian, în care Regula lui Dempster nu mergea. Fierbea sângele în mine...

       A     B    CUD

m1  0,9   0      0,1

m2  0      0,9   0,1

Folosind Regula lui Dempster, obţinem m(CUD)=1, care-i contraintuitiv! Ipotezele A, B, C, D sunt exclusive, iar sursele m1 şi m2 – credibile.

Hai-hui prin Philadelphia, cu autobuzul decapotat

Philadephia Connvention Center (Centrul de congrese din Philadelphia).
Cafeneaua Hard Rock, recunoscută după chitara mare drept firmă.

Părculeţe mici, cu arteziene. Unul dintre ele fusese în trecut loc de execuţie în public a infractorilor.

Gara (Compania Feroviară Amtrak).
Biblioteca Liberă.
Muzeul dedicat sculptorului francez August Rodin, profesor al lui Brâncuşi la Paris.

Casa lui Betsy Ross, cea care-a făcut primul steag american, în 1777.
– O clădire cu atâtea rotunjimi, glumeşte ghida, numai o femeie putea proiecta!

Cel mai vechi penitenciar american, cu ziduri înalte, închis în 1971 şi transformat în muzeu. Vizitatorii trebuie să semneze o hârtie că... intră pe risc propriu!
Aici a fost deţinut un "vestit" spărgător de bănci care, întrebat la proces de ce sparge bănci, a răspuns: "Fiindcă acolo sunt banii!"

Bazilica "Sf. Petru şi Pavel".

O casă care aparţinuse lui Al Capone, marele mafiot.

Copaci mulţi, care ne zgârie cu crengile lor, trebuie să plecăm capetele când trece autobuzul decapotat pe sub ei.

Muzeul de Artă

Muzeul de Artă din Philadelphia: duminica, intrarea este gratuită, iar în cursul săptămânii – 10 $.

Armenii americani au ridicat un monument dedicat victimelor genocidului turc, în care au fost ucişi, în două rânduri, 700.000 + 800.000 de armeni, în 1915.

Garnizoana militară.

Statuia lui Abraham Lincoln, care a semnat actul de abolire a sclaviei şi-a a reuşit să menţină ţara unită, cu preţul unui război civil, ameninţată cu secesiunea de separatiştii sudişti. Lincoln a fost ucis în anul 1865, de către un actor, în timp ce asista la o piesă de teatru.

Picturi murale.
Un balon cu oameni în nacelă.
Institutul Franklin.
Planetarium Fels.

În timpul Primului Război Mondial, negrii înrolaţi nu aveau voie să îmbrace uniforme americane, nici să poarte steagul american. De aceea, au fost îmbrăcaţi în uniforme... franceze.
Un general polonez, Kosciuszko, a luptat în Războiul de Independenţă pentru americani. Şi francezii i-au ajutat pe americani împotriva englezilor.

Universitatea Artelor, pe Blvd. Artelor.
Filarmonica din Philadelphia.
Biserica Presbiteriană.
Femeile purtau rochii lungi pentru că nu era permis să li se vadă glezna.

În cel mai vechi spital din SUA se făceau operaţii în public; nu existau anestezice şi de aceea li se dădea pacienţilor să bea alcool ori să fumeze opium, pentru amorţire. În spital s-a format şi o bibliotecă medicală.

La numerotarea străzilor, nu s-a dat numele First Street (Strada Întâi), pentru că Primul, Prima sunt atribuite numai lui Dumnezeu, şi-atunci s-a numit Front Street (Strada Frontală sau Strada Din Faţă).

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey