•  Florentin Smarandache


sus

Florentin Smarandache

Un vâlcean în Philadelphia, Oraşul Independenţei
(continuare din numărul trecut)

Memoriale ale războaielor coreean şi vietnamez

O epavă spaniolă, de pe timpul Războiului Americano-Spaniol din 1898, când Statele Unite anexează Guam, Porto Rico şi Filipinele (independentă din anul 1946) şi impun tutelă Cubei.
Un monument dedicat lui Cristofor Columb, lângă Hotelul Hyatt, ridicat cu ocazia împlinirii a cinci sute de ani de la "descoperirea" Americii, 1492-1992.
Numele oraşului vine de la William Penn, englez.
Prin Philadephia trece râul Delaware. Apele, destul de poluate, au mai fost curăţite.
Casa lui Benjamin Franklin se află pe strada Pieţei (Market Street). El a propus ca la poştă să se plătească pentru scrisorile trimise, nu primite.
Portul.
Am admirat mai mult arhitectura oraşului.
Echipele de baseball (sport asemănător cu oina românească), când trebuie să joace în Philadelphia, sunt cazate la Hotelul Hyatt.
Memoriale dedicate Războiului din Coreea (1950-1953), după ce Coreea fusese divizată în 1948 de sovietici şi de americani, încheiat nedecis, printr-un armistiţiu care menţine divizarea ţării în Nordul comunist şi Sudul capitalist, separate prin graniţa de pe paralela 37, precum şi Războiului din Vietnam (1954-1975), terminat cu victoria Nordului comunist, care a reunificat ţara.
Dintr-o singură clasă de absolvenţi de liceu din oraş, au murit în luptă 25...

Craiova = de la ţară!

Am intrat cu Arthur Loza, polonez doctorand la Universitatea din Bristol, participant la conferinţa internaţională FUSION 2005, în Barul Skiner’s. Am băut o bere afară, pe terasă, una înăuntru şi încă una afară:
– Na zdarowie! (Noroc!, în poloneză)
– Genkuie! (Mulţumesc!, în poloneză)
Arthur este un admirator al scriitorului polonez contemporan Ryszard Kapuscinski (n. 1932, în Pinsk, acum în Bielorusia), autor de reportaje, martor la peste 30 de revoluţii, războaie şi lovituri de stat din America Latină, Asia şi mai ales Africa, tradus în multe limbi, cartea lui cea mai renumită fiind „Wojna futbolowa" (Războiul fotbalului).
Mă întreabă de unde sunt şi îi răspund:
– Craiova.
Îmi spune că în poloneză krai înseamnă "ţară", iar Kraiova (adjectiv) înseamnă "de la ţară" (Uite domn’e, eu nu ştiam!), pe când în sârbeşte krai înseamnă "sfârşit"!

Pe străzi, trăsuri cu cai plimbă turişti.

Jean Dezert, prietenul meu francez, coautor al lucrării prezentate la conferinţa din Philadephia, mă căuta pe la Comfort Inn (Hanul confortului, hotelul la care eram cazaţi), iar eu îl căutam pe la Wyndham (hotelul la care avea loc conferinţa).

Seara, 14 inşi de la conferinţă ne târam prin oraş căutând un restaurant. Pe mulţi nici nu-i cunoşteam. Am intrat la Positano Coast, pe strada Walnut. Printre meseni, Roy Streit, autorul teoriei Maximalizarea predicţiei probabilistice folosită în urmărirea ţintei (în armată), Ludmila Mihailova (bulgăroaică), Branco Ristici (sârb), Mieczyslaw M. Kokar (polonez).

Nu mai sunt nici român, nici american, ci o amestecătură!

Muzeul de Artă

Muzeul de Artă din Philadelphia conţine 400.000 de obiecte de artă contemporană şi clasică, grupate în 200 de galerii. Din faţa intrării principale în Muzeu, situată la capătul celor 99 de trepte, se vede o superbă panoramă a oraşului. Aceste trepte au fost filmate în anul 1976, când Sylvester Stallone alerga pe scări în sus.
În faţa Muzeului se găseşte statuia Prometeu sugrumând vulturul, realizată în anul 1949 de Jacques Lipschitz (1891-1973, evreu emigrat din Lituania, stabilit în 1909 în Paris, apoi în America, din 1941; în 1964, a avut o importantă expoziţie la Muzeul de Artă din Philadelphia, a fost de două ori premiat de Academia de Arte Plastice din Pennsylvania; este cunoscut şi ca pictor cubist în perioada pariziană).
Colecţii de artă medievală (săbii, scuturi, arcuri, tapiserii, sticlă colorată, lucrări din piatră) şi din Renaştere (pânze religioase), artă europeană (1500-1850, peisaje din natură, scene de viaţă, mitologie în pictură, obiecte de bronz, mobilier), artă asiatică (din China, Japonia, India), artă americană, plus artă modernă şi contemporană.
Jean Dezert a insistat la galeria franceză a muzeului, reprezentată din abundenţă: Jacques Callot (1592-1635), Nicolas Poussin (1594-1665), François Perrier (1600-1649), Pierre Brébiette (1598?-1642), Eustache Le Sueur (1616-1657), Simon Vouet (1590-1649), Charles Le Brun, Michel Dorigny, Jacques Stella, Thomas Blanchet (1614-1689), François Boucher (1703-1770), Antoine Watteau (1684-1723), Antoine Coypel (1661-1722), Antoine Rivalz ((1667-175), Jean Honoré Fragonard (1732-1806), Eugène Delacroix (1798-1863), Charles Baudelaire (1821-1867), poetul a fost şi desenator, analog scriitorul Victor Hugo (1802-1885).
Faimoşii: Jean-François Millet (1814-1875), Eduard Manet (1832-1883), Honoré Daumier (1808-1879), Paul Cézanne (1839-1906), Edgar Degas (1834-1917).

Sculpturi de August Rodin (1840-1917), contemporanul lui Brâncuşi. Când Rodin l-a invitat să lucreze în atelierul lui, Brâncuşi a răspuns: "La umbra pomilor înalţi nu creşte iarbă!".
Un supraveghetor stătea ţeapăn, nemişcat, de-am crezut că era şi el o statuie – i-am pus mâna pe umăr, m-am uitat mai atent!
Galeria francează continuă: Gustave Courbet (1819-1877), Claude Monet (1840-1926). La Muzeul de Artă din Boston există tablouri de mari dimensiuni ale lui Monet, care picta la Giverny, lângă Paris.
August Renoir (1841-1919), Camille Pissaro (1830-1903), Paul Gauguin (1848-190), trimis de guvernul francez în Tahiti, unde creează celebrele tablouri postimpresioniste înfăţişând viaţa insularilor.
Alt postimpresionist, Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901). Thomas Couture (1815-1879), Pierre Bonnard (1867-1947).
Tendinţă naivă în peisajele lui Henri Rousseau (1844-1910), cunoscut mai mult ca Le Douanier (Vameşul, pentru că asta îi era meseria).
Cel mai mult mi-au plăcut Le Douanier şi Gauguin.
Sculptori italieni: Medardo Rosso (1850-1928), Alexis Rudier, ale cărui statui sunt simple, mai puţin lucrate decât ale lui Rodin, care s-a dovedit detaliat, înzorzonat (ca să nu mai compar cu out-arta mea pe dos... care nu necesită nici o prelucrare!).
Alţi pictori: Max Weber (1881-1961), american; Eduard Munch (1863-1944); Vincent van Gogh (1853-1890), cu fauvismul său. Muzeul "Van Gogh" din Amsterdam, dedicat în întregime lui, este magnific.
Arnauld Bröklin (1827-1901).
Mă atrag moderniştii şi postmoderniştii. Man Ray (1890-1976) în A.D. 1914, cu roşu contra albastru, geometrizat, anticipa Primul Război Mondial.
Roberto Matta (1911-2002), din Chile – expresionism abstract.
Mark Rothko (1903-1970), Arshile Gorky (1904-1948), Ad. Reinhardt (1913-1967), Isamu Noguchi (1904-1988), contestatul Jackson Polock (1912-1954), Stuart Davis (1892-1964), Lee Krasner cu dreptunghiuri şi cercuri.
Cubismul unor Picasso şi Braque.
Tot privind la pictorii ăştia, îmi venea să le calculez vârsta, câţi ani au trăit mai mult sau mai puţin decât mine.
Celebrii Henri Matisse (1869-1954) şi Wilhelm de Kooning (1904-1997).
Arta brută a bolnavilor mintal, promovată de Jean Dubuffet (1901-1985). El s-a inspirat din graffiti şi din desene infantile.
Spaţiu de vis în pictura lui Enrico Donati (n. 1909).
Yves Tanguy (1900-1955).
Salvador Dali (1904-1989), prevăzând războiul civil spaniol. Privind de aproape ai o perspectivă, iar de departe – o alta.
Eugène Berman (1899-1972), René Magritte (1898-1967).
Sculpturi de avangardistul Max Ernst (1891-1976).
Joan Miro (1893-1983), pictură pe piatră.
Joan Moore (n. 1941), Jasper Johns (n. 1930) şi compoziţiile sale hibride: un pahar cu gura-n jos, o riglă şi o tablă neagră; scaune de artă; o vioară.
Fernand Léger (1881-1955) redând viaţa urbană schematizată.
Giorgio de Chirico (1888-1978), italian – melancolic şi straniu.
Sam Francis (1923-1998), cu tabloul său „Alb” (pete albe de nunaţe murdare; atât).
Clyfford Stile (1904-1980).
Barnett Newman (1905-1980) – o pânză vopsită în albastru şi cu o dungă verzuie la mijloc.
Andy Warhol (1928-1987), autoportret.
Sol Lewitt (n. 1928), Chuck Close (n. 1940), Gerhard Richter (n. 1932) şi tabla sa de şah cu pătrăţele de culori diverse.
Gabriel Orozco (n. 1962) – graffiti pe craniu uman!
Robert Rauschenberg (n. 1925) şi pictura junk (gunoi, în engleză) sau mozaicul vieţii.
Robert Gabor (n. 1954) şi chiuveta cu picioare de fetiţă, încălţate în săndăluţe, în loc de conducte de apă – ca o glumă!
Tom Wesselman (1931-2004), James Rosenquist (n. 1931), Robert Slutzky (1929-2005), Roy Lichtenstein (1923-1997) şi arta pop.
Cy Tuvnibly: scris de mână, ciorne, mâzgălituri pe fond alb (se-apropie de out-artă).

Brâncuşi – "sculptor francez născut în România"!

Prietenul meu Jean Dezert auzise de Brâncuşi şi îi pronunţa numele "Bran-chiu-zi".
Găsim în Muzeul de Artă din Philadephia o sală dedicată lui Constantin Brâncuşi. O plăcuţă biografică îl prezintă ca sculptor francez născut în România! După 1904, el s-a stabilit în Paris.
Piesele expuse: Sărutul, Prinţesa, Himera măiastră, Peştele, Negresa albă (paradoxismul în acţiune!), Domnişoara Pogany, Trei pinguini, Prometeu, Noul născut, Sculptură pentru orbi.
În aceeaşi sală este şi Piet Mondrian (1872-1944).
Marcel Duchamp (1887-1968) cu pişoarul său (anti)celebru (de antiartă!), cu roata de bicicletă pe scaun, cu suportul de uscat sticle – toate "prototipuri" de artă modernă! Aceste obiecte uzuale, care nu au nici o valoare artistică, puse într-o expoziţie sau într-o galerie de artă capătă valoare artistică (!). Un tablou Adam şi Eva, cu capetele în jos şi cu picioarele-n sus!
Mexicanul Rugino Tamayo (1899-1991) cu portrete cafenii (pământii) stilizate.
După cel de-al Doilea Război Mondial, capitala artistică a lumii s-a mutat de la Paris la New York. Periodic, polurile de putere se schimbă...

Am întâlnit un cercetător din Orissa, India, care lucra în San Diego, numit Mahendra Mallick. Mi-a spus că în limba lui maha indra (adică prenumele său) înseamnă Marele Rege al Raiului! I-am transmis felicitări...

Pe 29 iulie 2005 urmează să plec la Moscova, la o altă conferinţă.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey