•  Nostalgii cu Dumitru Ungureanu
•  Întâlniri SpectActor - Jean Askenasy
•  Festivalul „Namaste India“, la Muzeul Satului
•  Sãptãmâna culturalã a Romanaþiului


sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Nostalgii

Dumitru Ungureanu a povestit pe 21 septembrie, la Casa de Culturã Traian Demetrescu din Craiova, despre „Rock ºi culturã în România comunistã”. Nu a fost o conferinþã, chiar dacã s-a intitulat aºa, cât o sumã de istorii faine, deloc scrobite, nonºalante în schimb, despre anii aceia cenuºii în care rockul pâlpâia, în mintea ºi inima unora, a frondã ºi libertate.

A venit vorba despre Phoenix, despre ce ar fi putut fi, dacã ar fi fost daþi la export,

despre lipsa de ecou a muzicii lor, în lumea liberã, dupã fuga din þarã,

despre Catena,

 

despre Sfinx,

 

ºi despre The Stranglers – Golden Brown,

 

despre Plastic People, Frank Zappa ºi Havel, despre Dan Andrei Aldea ºi despre  Cenaclul Flacãra, despre Serbãrile Scânteii Tineretului, despre Iris ºi trenul lor fãrã naº,

 

despre o bãtrânã intratã la un concert sau la niºte repetiþii, care, dupã ce îi ascultã, îi bate cu sacoºa pe interpreþi: „Fir-aþi ai dracu cu rocku’ vostru!”. Despre Sergiu Malagamba, la o intervenþie din salã, cãci discuþiile au fost deschise, despre Andrei Partoº ºi revista lui Vox, Pop, Rock, despre Pink Floyd ºi Deep Purple, despre un debut în 1976, cu un articol împotriva lui Eugen Barbu, în Flacãra lui Adrian Pãunescu, despre o remarcã a lui Aurelian Titu Dumitrescu: „N-ai fost demn sã te recruteze Securitatea!”.

Mi-am amintit toatã atmosfera acelor ani, cum arãtau zilele, ºcoala, chefurile, discuþiile cu colegii, muzica de la Student Club ºi Radio Vacanþa, vinilurile ºi concertele, ºi m-am cufundat în lumea îndepãrtatã ºi amestecatã, ceea ce trebuie sã mã fi fãcut sã par puþin absent, chiar dacã am fãcut poze - vorbitorul ne-a fãcut ºi el -, m-am bucurat de cele douã cãrþi primite, Rockin by myself, de Dumitru Ungureanu ºi În mâinile tale, de Flori Bãlãnescu, dar ºi de versul de final dintr-un poem de Mircea Bârsilã pe care Nicolae Coande, moderatorul întâlnii de la Tradem, îl citise în România literarã ºi ni-l împãrtãºise la o bere: „Printre blocuri copiii pocneau dintr-o coadã de diavol”, mai puternic parcã decât originalul. Am început sã îmi revin pe drumul cu maºina în care ne înghesuisem ºase, iar când am ajuns la Dãbuleni eram din nou în actualitate.

 

 

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

ªtiinþa ºi arta râsului


Profesorul Jean Askenasy vorbea pe un ton cald, liniºtit. Pentru expresivitate, se ajuta de gesturi cu braþele. Pe un ecran destul de mare se derula proiecþia fiºierului din Power Point, menitã sã ajute auditoriul sã asimileze mai lesne informaþiile. Eu am renunþat a mai privi la ecran, cu câteva excepþii. Am preferat sã privesc la profesor.
Peste o lunã va împlini 83 de ani (http://www.askenasyjean.com). La mulþi ani, domnule profesor! Fãrã instinctivul recurs la matematicã, n-aº fi zis cã are aceastã vârstã. I-am admirat vioiciunea din priviri ºi prezenþa caldã.


AskenazyPoate cã mi-au zburat detaliile. Nu mai ºtiu cine a zis anumite vorbe de duh, citate de profesor, nu mai ºtiu termeni de specialitate, bine explicaþi pentru profani, dar am rãmas cu un sens al lucrurilor. Am înþeles cam cum funcþioneazã creierul, am descoperit funcþia lui din sfera umorului. Eram în faþa unui mare specialist, a unui om care a studiat poate mii de oameni. ªi m-am gândit la felul în care ne priveºte domnia sa pe noi. Cât de bine pãtrunde în sistemul nostru. Fascinant recursul sãu la fiziologic, încrederea pe care a transmis-o în calitate de om de ºtiinþã. Farã emfazã, fãrã iluzii. Cu înþelegere pentru om, ca de la om la om. Un om care a studiat o viaþã întreagã comportamentul semenilor sãi prin prisma conexiunilor dintre neuroni, povestea cu o anume uimire ºi admiraþie surâsul 'tsunami', acel surâs al japonezilor care au dat piept cu tragedia de acum câþiva ani.

Am înþeles rolul muºchilor faciali în a exprima o stare, am ascultat cum umorul este studiat ca funcþie a unui creier uman. Ca o formã de evoluþie a speciei. ªi am aflat despre terapia prin râs. Despre alungarea durerii prin accesul la umor. Cât de complex este mecanismul creierului, capabil sã genereze un leac pentru a înlãtura, fie ºi doar un anumit timp, durerea. A fost o cãlãtorie fascinantã, de la Hypocrate ºi, mai ales, de la Kant, cel care a identificat prima datã o caracteristicã a umorului. A fost o cãlãtorie fascinantã prin propriul nostru creier. Atât cât putem pãtrunde în imensitatea lui, atât cât putem înþelege, deocamdatã, din el. Când profesorul a cãutat câteva expresii plastice pentru a ne sugera dimensiunea relaþiilor de comunicare dintre neuroni, am simþit cã vãd, cã aud zumzetul unor voci care vorbesc, întreabã ºi rãspund, transmit informaþii, stãri, sentimente. Cât vezi cu ochii, fãrã sã cuprinzi capãtul.

Ne-a vorbit ºi despre râsul în somn. De altfel somnul este preocuparea majorã de duratã a profesorului Jean Askenasy. A aºteptat întrebãri din partea publicului ºi a rãspuns cu amabilitate. De altfel, dialogul profesorului cu Alexandru Boureanu, ca profesionist al teatrului, a fost un corolar al acestei conferinþe: "Despre humor, vãzut de un neurolog".
Permanent a plutit duhul artei dramatice, nu doar pentru cã ne aflam într-un templu de-al ei, ci ºi pentru cã însuºi conferenþiarul s-a dovedit a fi foarte aproape de aceasta. A fost o surprizã frumoasã acea fotografie în care am vãzut pe tânãrul, acum ºaizeci de ani, regizor Horia Davidescu, alãturi de cea care-i este ºi acum cel mai aproape.
   

A fost prima conferinþã din noua stagiune a Întâlnirilor SpectActor, deja un proiect bine consolidat in Craiova, cu o listã remarcabilã de personalitãþi invitate în cadrul Teatrului Naþional 'Marin Sorescu'. Acum ne-a adus un vechi nume din istoria Craiovei, ca într-o continuã regãsire 'acasã' în timpuri care ne îngãduie sã fim conectaþi în reþele ce sunt o modestã replicã a acelora neuronale.

Ca de fiecare datã, directorul teatrului, regizorul Mircea Corniºteanu, a ieºit în foaier spre a primi oaspeþii. Cu discreþie, cu umor, ca o gazdã elegantã ce este.
M-am bucurat sã-l revãd alãturi ºi pe poetul Nicolae Coande, moderatorul acestor întâlniri cu o cadenþã impecabilã.
Am pãºit din nou în teatru, am revãzut oameni care înlesnesc toate câte ne bucurã în acest spaþiu.
O duminicã luminoasã de octombrie.

 

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Festivalul „Namaste India“, la Muzeul Satului

 

Centrul Cultural Rabindranath Tagore ºi Muzeul Naþional al Satului Dimitrie Gusti vã invitã la cea de-a IV-a ediþie a festivalului Namaste India, în perioada 12-14 octombrie 2012, la Bucureºti. Ca în fiecare an, vã puteþi apropia de cultura Indiei, pentru a o descoperi prin spectacole de dans ºi muzicã, literaturã, fotografie, filosofie, artizanat ºi gastronomie.

Spectacole de muzicã ºi dans

Ediþia de anul acesta o are ca invitatã specialã pe Srinwanti Chakrabarti, reputatã dansatoare indianã stabilitã la Paris, care va susþine pentru publicul din România o reprezentaþie de dans Odissi, una dintre cele mai vechi forme ale dansului tradiþional indian. Spectacolele vor continua pe parcursul festivalului, prezentându-vã stiluri diverse: Bharatanatyam, alãturi de Reena Singh; Bollywood (Laura Bogorodea, Grupul Nritya ºi Ansamblul Shakti); Kathak ºi alte stiluri de dans clasic indian, în spectacolul YAATRA, organizat de Centrul de Artã Euterpe (coregrafia: Carmen Coþovanu Pesantez).

În încheierea festivalului, va fi prezentat un concert de muzicã etno-fusion, avându-i ca invitaþi pe membrii trupei OM, una dintre cele mai originale prezenþe din peisajul muzical actual. Cu versuri în englezã ºi sanscritã, stilul lor îmbinã genuri contemporane (pop, rock, folk) cu motive etnice din toatã lumea printr-o varietate de instrumente neconvenþionale.

Artizanat. Specialitãþi culinare. Expoziþie de fotografie. Ateliere creative

Muzeul Satului gãzduieºte, pe perioada festivalului, un târg de produse tradiþionale ºi specialitãþi culinare, la care vizitatorii vor avea ocazia sã-ºi lãrgeascã garderoba cu haine exotice (sariuri, salwar-kameez, kurta), sã achiziþioneze accesorii ºi bijuterii, obiecte decorative ºi mirodenii. Tot ce poate fascina simþurile se regãseºte si foloseºte din belºug în India: mirodenii ºi arome fãrã numãr, mãtase finã, pietre preþioase ºi semipreþioase, marmurã impecabilã. India este pe locul 1 în lume la exportul de condimente, aici se ºlefuiesc ºi se prelucreazã 2 din 3 diamante, iar industria de textile þesute manual este faimoasã la nivel mondial, imprimeurile, broderiile create de mâna omului fiind o adevaratã artã. O fãrâmã din toate acestea va fi prezentã în cadrul unui târg cu mâncare, îmbrãcãminte tradiþionalã, artizanat, obiecte decorative, accesorii, bijuterii, mirodenii ºi cãrþi. De asemenea, va avea loc o prezentare gastronomicã avându-l ca invitat pe maestrul bucãtar Krishna Bohat, care vã va dezvãlui secretele bucãtãriei indiene.

Pe toatã durata festivalului vor fi deschise expoziþii de fotografie ºi se vor organiza ateliere creative atât pentru adulþi, cât ºi pentru copii: arta îmbrãcãrii sariului, mehendi (decorarea mâinilor cu henna), picturã pe faþã, design textil, picturã pe obiecte din ceramicã.

Lansãri de carte. Filosofie ºi civilizaþie indianã. Întâlniri cu oameni de culturã

Publicul din România va putea citi, în premierã, scrisorile lui Maitreyi despre Mircea Eliade, incluse în volumul Maitreyi Devi - Mac Linscott Ricketts. Corespondenþã (1976-1988). Lucrarea are o importantã valoare documentarã prin detaliile pe care le conþine despre viaþa „personajului“ Maitreyi Devi ºi prin amãnuntele referitoare la perioada în care Mircea Eliade s-a aflat la studii în India. Scrisorile redau sentimentele amestecate ale femeii care l-a inspirat pe Eliade ºi detalii despre revederea celor doi, care a avut loc la Chicago, în 1973.

Tot în cadrul festivalului va avea loc lansarea volumului Un fluviu de fum, de Amitav Ghosh, finalist al Bookerului asiatic în 2011. Evenimentul este organizat de Editura Taj ºi Adelina Patrichi, editoarea care a adus pentru prima oarã cititorilor din România romanele lui Amitav Ghosh, „cel mai serios candidat indian la Nobel dupã Salman Rushdie“ (Elisabeta Lasconi, revista Cultura).

Cea de-a treia lansare aduce în faþa publicului cartea De la Durga puja la lumea lui Kalidasa, scrisã de prima traducãtoare a lui Eminescu în spaþiul asiatic, Amita Bhose.

Vor avea loc, pe lângã aceste lansãri, prezentãri despre importanþa ºi rolul cãrþilor în procesul de cunoaºtere spiritualã, axate pe identificarea caracteristicilor comune ale societãþii indiene ºi româneºti, despre conceptul de Maya în filosofia ºi mitologiaindianã, precum ºi cursuri introductive în limbile hindi ºi bengali. Tot la festival, va avea loc o întâlnire cu regizoarea Chris Simionºi echipa care a adus, în premierã pe o scenã de teatru, romanul Maitreyi,cu intervenþii din Dragostea nu moare, iar cititorii romanului Namaste - aventuri spirituale în Indiase vor putea întâlni cu autorul, Sega, înainte de a se retrage pentru a termina de scris cel de-al doilea volum al proiectatei trilogii.

Festivalul va fi organizat laMuzeul Naþional al Satului “Dimitrie Gusti”, ªos. Kiseleff nr. 28-30, Bucureºti, accesul publicului fiind permis între orele 9.00 ºi 19.00. Toþi vizitatorii vor putea participa la o tombolã cu premii.

Iatã programul festivalului:

Vineri 12 octombrie

Ora 12.00 Deschiderea oficialã

Ora 13.00 Lansarea cãrþii Un fluviu de fum de Amitav Ghosh (Editura Taj)

Ora 14.00 Atelier de mehndi - arta decorãrii cu henna (Hilda-Hedvig Varga)

Ora 15. 00 Numele tau în limba lui Tagore - atelier de limba bengali (Carmen Muºat-Coman)

Ora 16.00 Conceptul de maya în filosofia ºi mitologia indianã (Anda Irina Capraru)

Ora 17.00 Ultima întâlnire cu Sega ºi romanul Namaste

Ora 18.00 Spectacol de dans Bharatanatyam (Reena Singh)

Ora 18.30 Spectacol de dans indian semi-clasic (Ansamblul Shakti)

 

Sâmbãtã, 13 octombrie

11.00-13.00 INDIA: culoare, sunet, emoþie - vernisaj, expoziþie de fotografie (Florin Ghindã)

11.00“Un saree în cãutarea culorilor sale” – atelier educativ pentru copii (Mona-Silvia Timofte)

12.00 Lansare de carte “Maitreyi Devi – Mac Linscott Ricketts. Corespondenþã (1976-1988)

12.30 Lansare de carte “De la Durga puja la lumea lui Kalidasa” de Amita Bhose (Ed. Cununi de stele)

13.00 Workshop de dans Bharatanatyam (Reena Singh) – 25 lei/participant

14.00 Importanþa ºi rolul cãrþilor în procesul de cunoaºtere spiritualã (Yogeshvar Karthik)

15.00 Poveºtile ºi secretele îmbrãcãrii saree-ului (Mona-Silvia Timofte)

16.00 Din culisele piesei “Maitreyi” de Mircea Eliade, regizor Chris Simion

17.00 Spectacol de dans Odissi (Srinwanti Chakrabarti)

18.00 Spectacol “Pasiunea ºi Ritmul” (Laura Bogorodea, Grupul Nritya)

 

Duminicã, 14 octombrie

11.00 Atelier de limba hindi (Hilda-Hedvig Varga)

12.00 Spectacol de dansuri Bollywood (Laura Bogorodea, Grupul Nritya ºi Ansamblul Shakti)

13.00 Prezentare culinarã (Krishna Bohat)

14.00 Spectacol de dans clasic indian “YAATRA” (Centrul de Artã ‘Euterpe’)

15.00 “Înþelepciunea popularã nu are graniþe” (Carmen Muºat-Coman)

16.00 Concert de muzicã etno-fusion (Trupa OM)

 

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Sãptãmâna culturalã a Romanaþiului

 

Asociaþia Iancu Jianu, în parteneriat cu Fundaþia Amfiteatru, Publicaþiile VIP, Lumea misterelor ºi Vacanþe ºi cãlãtorii organizeazã în perioada 10-14 octombrie Sãptãmâna culturalã a Romanaþiului. Manifestãrile se vor desfãºura la Caracal ºi în alte localitãþi din fostul judeþ al Olteniei ºi vor cuprinde, între altele, conferinþe, lansãri de carte, simpozioane, Gala Premiilor VIP, un festival de muzicã lãutãreascã, prezentãri ale oportunitãþilor de dezvoltare a turismului local, unul dintre scopurile declarate ale organizatorilor fiind, dupã cum ne-a spus Giani Florescu, preºedintele Asociaþiei Iancu Jianu, valorificarea tradiþiei ºi a potenþialului economic rural pe care le are Romanaþiul.

Vã prezentãm mai jos programul evenimentelor:

Miercuri, 10 octombrie 2012, Caracal, Teatrul Naþional

10.00 - 10.45 Deschiderea oficialã

Lansarea site-ului romanati.crrt.ro, care îºi propune sprijinirea valorificãrii ofertei turistice a regiunii Romanaþi

10.45 - 11.30 - Program de dansuri populare susþinut de artiºti consacraþi ºi de trupe de elevi

11.30 - 12.30 – Vernisajul Salonului de Fotografie Turisticã “Romanaþi – inima Olteniei”

 


Joi, 11 octombrie 2012
, Corabia, Sala de Consiliu a Primãriei

Simpozionul “Destinaþia turisticã Romanaþi ºi sistemul de turism local”

Vernisajul Salonului de Fotografie Turisticã “Romanaþi – inima Olteniei”

10.00 - 10.30 Deschiderea lucrãrilor conferinþei ºi a dezbaterii publice

10.30 - 11.00 “Potenþialul turistic al fostului judeþ Romanaþi. Prezintã: Giani Florescu, preºedintele Asociaþiei socio-culturale pentru promovarea valorilor Romanaþiului “Iancu Jianu”.

11.00 - 12.00 “Sistemul de turism local -o viziune europeanã”. Prezintã: Aurel Borºan, preºedintele Fundaþiei Amfiteatru

Discuþii libere

 

Vineri, 12 octombrie 2012

10.00 - 14.00 Acþiune de ecologizare si protecþie a mediului: ,,Reduce-Recicleazã-Reutilizeazã”, coordonator Nicoleta Teacu, Osica de Sus, Liceul Ion Gh. Roºca. Au fost pregãtite pentru cei mici materiale didactice vizând protejarea mediului înconjurãtor, dar ºi activitãþi ºi jocuri prin care se doreºte implicarea copiilor ºi conºtientizarea acestora asupra importanþei naturii.

17.00 - 20.00 Festivalul de Muzica tradiþionalã - lãutareascã ,,Iancu Jianu” - Ediþia I, Centrul Cultural Tudor Gheorghe - Izbiceni, la care vor participa tarafurile din Morunglav, Iancu Jianu, Ianca, Islaz, Bãbiciu, Cezieni ºi Ion Creþeanu cu taraful din Greceºti-Dolj. Se va tipãri un catalog al participanþilor ºi se va înregistra un CD audio cu melodiile prezentate în festival.

 

Sâmbãta, 13 octombrie 2012

10.00 - 16.00 Turul de ciclism: Drumul Domnului de Rouã (Islaz-Romula, ruta Valea Oltului)

11.00 - 17.00 – Searã de poezie la Izbiceni - simpozion la Centrul Cultural Tudor Gheorghe, dedicat poeþilor romanaþeni Ion Stratan (nãscut la Izbiceni) ºi Virgil Carianopol (nãscut în Caracal dar care îºi petrecea vacanþele la Izbiceni, la bunica lui).

 

Duminicã, 14 octombrie 2012, Caracal

10.00 - 10.30 Simpozion ,,Spiritul olimpic romanaþean” - prezintã prof. Oltiþa Urîtu

10.00 - 13.00 Cupa ,,Iancu Jianu” - Turneu de fotbal pentru copii.

16.00 - 18.00 - Lansãri de carte, în foaierul Teatrului National din Caracal: Dicþionarul geografic al judeþului Romanaþi, de Const. I. Locusteanu din anul 1889, reeditat recent, ºi antologia de poezie VorbaIago, de Nicolae Coande, apãrutã în acest an la Editura Mãiastra din Târgu-Jiu.

18.00 - 21.00 - Gala Premiilor VIP, Teatrul Naþional Caracal

Sunt nominalizate personalitãþi ale vieþi culturale, sportive, sociale, politice, nãscute în Romanaþi ºi care prin activitatea lor au contribuit la promovarea valorilor zonei sau la dezvoltarea acesteia.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey