•  Alex ªtefãnescu: "Scopul meu este sã îi conving pe oameni cã meritã sã citeascã"
•  Între doi elefanþi care vor sã facã iubire
•  Scriitori la Tradem: Vasile Baghiu
•  Norman Manea vine în România
•  Cain, de Saramago, lansat în Bucureºti
•  World Press Photo revine în Bucureºti
•  D-ale Carnavalului la Naþionalul craiovean
•  Bienala Internaþionalã de Graficã Experimentalã, la Cafeneaua criticã


sus

 
Cornel Mihai Ungureanu

 

Alex ªtefãnescu: "Scopul meu este sã îi conving pe oameni cã meritã sã citeascã"

Alex StefanescuCriticul literar Alex ªtefãnescu a susþinut pe 16 martie 2012, la Casa Studenþilor din Craiova, o prelegere intitulatã Ce trebuie sã ºtim despre literatura românã de azi, menitã sã atragã tinerii, elevii în special, cãtre acest domeniu. Evenimentul a fost organizat de Gheorghe Duduialã, om de afaceri ºi candidat la Primãria Craiova din partea unui partid politic. Redau mai jos cuvântul de prezentare al gazdei ºi prima parte a conferinþei lui Alex ªtefãnescu, pãstrând cu fidelitate oralitatea dialogului. (Invitatul special al acestui numãr al Prãvãliei culturale, Daniel Cristea-Enache, spunea, la un moment dat, în Cinematograful gol, despre Alex ªtefãnescu: "În pofida tuturor acuzaþiilor care i se aduc, nici el nu este cu totul lipsit de umor"). 

 

Gheorghe Duduialã:
Stimate doamne, stimate domniºoare, stimaþi domni!

Daþi-mi voie sã vã spun bunã ziua ºi sã vã mulþumesc cã aþi fãcut un efort sã veniþi astãzi în Casa Studenþilor pentru a purta un dialog cu istoricul, scriitorul ºi criticul literar Alex ªtefãnescu. Pentru cei ce nu mã cunosc, numele meu este Gheorghe Duduialã.

M-am implicat cu mulþi ani în urmã în viaþa acestor minunaþi tineri la sesizarea cãci pe timp ce trece le lipsesc modelele. ªi m-a preocupat în mod deosebit sã oprim distrugerea acestei tinere generaþii, sã o recuperãm, sã încercãm sã ne regãsim tradiþia, obiceiurile româneºti ºi sã încercãm sã ne regãsim pe noi. Lucrul acesta nu putem sã-l facem decât cu eforturi colective ºi comune ºi cu ceea ce tinerilor azi le lipesc cu desãvârºire: modelele.

ªi dumneavoastrã, ca ºi mine, vedeþi mai pregnant pe sticlã cum un mare segment din presã ne prezintã antimodele, oameni de la care efectiv nu pot sã-ºi croiascã niciun pas pe vreun drum în viaþã. Am mers mult în perioada interbelicã ºi am constatat cu mare satisfacþie ºi cu mare regret pentru ceea ce trãiesc azi ºi ce pãcat cã acea perioadã nu poate sã renascã azi. V-aº spune cã l-am gãsit pe Þuþea, v-aº spune cã l-am gãsit pe Cioran, pe Vulcãnescu, ºi am citit câte ceva, ºi puþin, din pãcate, pentru cã atât am gãsit, ºi despre Petre Carp ºi îi îndemn pe tineri sã caute, pentru cã în biblioteci gãsim o adevãratã colecþie de valoare spiritualã, moralã ºi valoare româneascã, de ce nu?

Deºi aceastã obsesie a mea de a ne reîntâlni în sãli de educaþie, în sãli de culturã, în teatre, la operã, la operetã, cu tinerii, se pare cã uneori cei maturi, care n-au înþeles nici azi cã e nevoie mai mult ca oricând sã ne recuperãm generaþia tânãrã, ne mai pun din când în când piedici.

ªi pentru cã n-aº vrea sã-l þin prea mult pe domnul Alex ªtefãnescu ºi n-aº vrea sã vã rãpesc privilegiul de a-l bombarda cu cât mai multe întrebãri, pentru cã aºa cum eu am avut multe de învãþat de la domnia sa, ºi dumneavoastrã, în scurtul timp pe care îl va petrece cu noi la Craiova, veþi avea la fel de multe de învãþat. ªi aº vrea sã vã spun cã acest pariu al meu cu dumneavoastrã, generaþia tânãrã, m-a determinat ca în timpul iernii, având puþin mai mult timp liber, sã vã culeg între paginile unei cãrþi mici, de câteva zeci de pagini, câteva scrisori dedicate dumneavoastrã. Se cheamã Scrisori cãtre tânãra generaþie. La final, am sã vã fac cadou ºi am sã vã rog sã citiþi, pentru cã veþi gãsi mult suflet pus aici, pentru cã eu astãzi am venit în faþa dumneavoastrã cu inima, adicã de la inimã la inimã, ºi v-aº ruga ºi pe dumneavoastrã sã lãsaþi inima sã vorbeascã ºi sã aveþi curaj. Vã mulþumesc!

Îl rog pe domnul Alex ªtefãnescu sã vã povesteascã câte ceva despre tema pe care, împreunã cu staff-ul meu de organizare de la Craiova, am denumit-o: Ce trebuie sã ºtim despre literatura românã de azi. Vã rog, domnule Alex ªtefãnescu, ºi vã mulþumesc pentru cã aþi venit la Craiova.

 

Alex ªtefãnescu:
Bine v-am gãsit!

Apreciez foarte mult faptul cã aþi venit la o întâlnire pe teme culturale, care, aparent, nu este atrãgãtoare. Nu ºtiu de ce, s-a rãspândit ideea cã literatura este o disciplinã pentru examene ºi s-a uitat cã literatura a fost inventatã de oameni ca sã se bucure de ea. Literatura este o plãcere, nu este o corvoadã, nu este un chin, nu este o obligaþie ºcolarã. Este o plãcere.

În manualele ºcolare ea este prezentatã într-un limbaj fals ºtiinþific rebarbativ, care te înstrãineazã de ea, dar literatura are puterea de a atrage, este o seducãtoare, ºi scopul meu este sã îi conving pe oameni cã meritã sã citeascã. Nu am niciun interes ca sã fac asta, mã gândesc numai la faptul cã fiecare om are o singurã viaþã, este irepetabilã - asta trebuie sã îºi aminteascã fiecare în orice clipã - , are o singurã viaþã la dispoziþie ºi nimeni nu-i va mai da alta, ºi e pãcat sã o trãiascã greºit, sã o trãiascã fãrã a ajunge la ceea ce e mai frumos în aceastã lume: sã vezi pomii înfloriþi, sã trãieºti o mare dragoste, sã vezi alte þãri, sã citeºti cãrþi bune, sã asculþi muzicã bunã. Nu eºti obligat sã faci toate astea, dar e pãcat sã nu le faci. ªi mã simt dator ca despre domeniul meu sã vorbesc unui numãr cât mai mare de tineri ca sã ºtie cã existã literatura ºi ce-i poate oferi literatura. Dacã nu vrea sã citeascã, e dreptul lui, dar sã o facã în cunoºtinþã de cauzã, nu din cauzã cã nu ºtie ce e cu literatura.

Am explicat o datã, ca sã conving niºte tineri cã meritã sã citeascã fiindcã literatura îi face mai frumoºi (ºi chiar îi face mai frumoºi, dar nu în sensul cã plasticitatea feþei lor se schimbã, ci le dã, aºa, o anumitã nobleþe, o anumitã luminiscenþã spiritualã care se cunoaºte). Am ºi pus pariu odatã cu niºte tineri cã putem ieºi pe stradã sã ne uitãm la cei care trec, necunoscuþi, ºi eu le spun, de la prima vedere, cine dintre ei citeºte ºi cine nu. Dupã aceea sã-l oprim ºi sã-l întrebãm sã ne spunã dacã citeºte sau nu. ªi tinerii s-au amuzat ºi au venit chiar ei, fiecare venea ºi spunea: "Eu citesc sau nu citesc?" (Râde) ºi aproape fiecãruia îi spuneam: "Nu citeºti", pentru cã aproape toþi nu citeau, decât în mãsura în care era obligatoriu. ªi, în sfârºit, m-am jucat puþin cu ideea asta, am explicat cã produsele cosmetice sunt atât de scumpe încât e preferabil sã se înfrumuseþeze citind literaturã, care este mai ieftinã.

Eu sunt de profesie critic literar. A fi critic literar înseamnã a fi cititor profesionist. Deci, sunt un cititor care ºi-a fãcut o profesie din citit. Mulþi oameni citesc, dar puþini fac din asta o preofesie.

Am publicat numeroase cãrþi de criticã literarã ºi de literaturã. Cea mai importantã carte a mea este Istoria literaturii române contemporane, o carte care are 1.200 de pagini, format mare, 1.500 de ilustraþii, este ºi o carte foarte scumpã. Am adus un exemplar pe care îl dau drept premiu aceluia dintre dumneavoastrã care îmi va pune la sfârºit întrebarea cea mai interesantã. Dacã vã amuzã chestia asta, vã previn însã cã volumul cântãreºte 2 kilograme ºi 950 de grame. De unde ºtiu? Fiindcã adversarii mei literari, care au scris numeroase articole împotriva mea, au spus, printre altele: "A venit ºi Alex ªtefãnescu cu cartea lui de 3 kilograme jumate". ªi m-am dus ºi am cântãrit-o ºi am zis: "Nu are trei kilograme jumate, are douã kilograme ºi 950 de grame".

Am lucrat 10 ani la ea ºi reprezintã rezultatul lecturii a mii ºi mii de cãrþi. Dacã veniþi dumneavostrã la mine, la Bucureºti, mi-am fãcut o casã la þarã, lângã Bucureºti, am peste 100 de pomi, dacã veniþi când sunt cireºele coapte vã dau câte o lãdiþã ºi dreptul de a culege câte cireºe vreþi ºi sã le luaþi acasã, dar nu ca sã le vindeþi, cã am mai chemat aºa niºte tineri din Bucureºti ºi au cules un portbagaj de maºinã ºi s-au dus sã le vândã. Dacã veniþi la mine, vã primesc cu drag ºi o sã vã arãt biblioteca mea. Am scris într-o carte, Jurnal secret se numeºte, am povestit cã atunci când sunt cireºii înfloriþi, deci nu când sunt cireºele coapte, este o splendoare, te simþi ca în paradis, ºi aproape cã am sentimentul de vinovãþie cã nu merit ceva atât de frumos, deºi totul este fãcut cu mâna mea: cireºii sunt plantaþi de mine, udaþi de mine, sãpaþi de mine. ªi cã cel mai frumos este, când înfloresc cireºii, o fatã sã stea sub un cireº ºi sã scuturi cireºul. Este un fel de ninsoare de petale ºi fata se transformã într-o mireasã. Eu am ºi uitat cã am scris chestia asta ºi, anul trecut, când erau cireºii înfloriþi, mi-au sunat la poartã douã eleve de liceu. Le-am deschis. "Dumneavoastrã sunteþi Alex ªtefãnescu? V-am cãutat foarte mult pânã v-am gãsit". Zic: "Da, eu sunt. Ce doriþi?"; "Am venit sã ne ningeþi!"

Am înþeles la ce se refereau, le-am dus sub un cireº, s-au acoperit cu petale ºi s-au fotografiat. A fost foarte frumos.

Deci, dacã vreþi sã veniþi, fie când sunt cireºii înfloriþi, ca sã vã fotografiaþi, fie când sunt cireºele coapte, ca sã mâncaþi, vã aºtept cu drag pe oricare dintre dumneavoastrã. Îmi daþi un telefon înainte sau un e-mail, ca sã fiu acasã, ºi vã primesc cu drag.

Voce din public:
E valabil numai pentru fete?


Alex ªtefãnescu:
Nu. E valabil pentru toatã lumea, dar pentru fete invitaþia este mai entuziastã, cu mai mult entuziasm. Fetele vin ele cu bãieþi, aºa mi s-a întâmplat o datã, când mi se cereau autografe, chiar se fãcuse coadã la autografe ºi venea câte-o fatã ºi o întrebam: "Pentru cine sã scriu?". Ea zicea numele: "Mariana", dar, de obicei, zicea: "Pentru Nelu", "Pentru Gigi". De fapt, bãieþii stãteau la o bere ºi le trimiseserã pe ele la coadã sã ia câte-un autograf ºi mã enervau foarte tare. Îi simpatizez ºi pe bãieþi, dar altfel.

Bine, nu mai spun cã sunt un om în vârstã, am fost odatã la o întâlnire cu elevii de la Deva, acum câþiva ani, am împlinit 60 de ani acolo ºi m-au sãrbãtorit, ºi am spus cu umor la microfon: "Vreau sã vã anunþ cu acest prilej cã împlinind vârsta de 60 de ani mã retrag în mod oficial din viaþa amoroasã". ªi un bãiat a venit dupã mine la microfon ºi a spus: "Vã mulþumim foarte mult cã v-aþi retras din viaþa amoroasã pentru cã eraþi un concurent foarte primejdios". Bine, a zis aºa, cu simpatie.

Vã zic ºi o chestie mai deocheatã, dacã vreþi. Tot acolo, altul mai obraznic, obraznic dar simpatic, a zis: "Dumneavoastrã nu sunteþi deloc complexat faþã de tineri". Zic: "De ce sã fiu complexat? Sã fie ei complexaþi faþã de mine, cã sunt tineri". " Pãi, nu", zice, "De ce? Pãi, noi suntem cei care acum dominãm prin toate posibilitãþile noastre". ªi zic: "Nu-i adevãrat! Eu vã întrec la orice!". Au rãmas miraþi. Zic: "Uite, dacã vreþi, jucãm o partidã de ºah aici, în faþa dumneavoastrã ºi eu vã bat. Alegeþi pe cel mai bun ºahist dintre voi ºi în faþa voastrã îl bat. Facem un concurs de umor! Alegeþi pe tânãrul cu cel mai mult umor, facem aici un schimb de replici ºi vã arãt cã sunt mai bun decât el. Chiar dumneavoastrã, prin aplauze, o sã arbitraþi în favoarea mea. ªi mai facem un concurs de literaturã". "Nu, cã asta e specialitatea dumneavoastrã". ªi unul, cel care era aºa, mai impertinent, zice: "Domnul Alex ªtefãnescu, dar dacã facem un concurs de sex, cine e mai bun?".

ªi atunci am avut mari emoþii, m-am gândit cã, dacã nu gãsesc un rãspuns, mã voi prãbuºi cu totul în ochii elevilor ºi am zis aºa: "Da, sunt de acord ºi cu un concurs de sex. Sã vinã cineva dintre dumneavoastrã, un bãiat, aici pe scenã, facem aici concursul, în faþa dumneavoastrã, dar eu cu o tânãrã din generaþia dumneavoastrã ºi el cu o femeie din generaþia mea". ªi atunci am reuºit sã ies din momentul de impas.

(Continuarea în numãrul viitor)

 

Comentarii cititori
sus


Cornel Mihai Ungureanu

 

Între doi elefanþi care vor sã facã iubire

 

wattsCotidianul Cuvântul Libertãþii, în parteneriat cu Universitatea din Craiova, Biblioteca Judeþeanã "Alexandru ºi Aristia Aman", Baroul Dolj ºi Editura RAO au organizat, pe 11 aprilie 2012, lansarea în Bãnie a volumului Fereºte-mã, Doamne, de prieteni. Rãzboiul clandestin al blocului sovietic cu România, al istoricului american Larry L. Watts.

Citisem despre lansarea cãrþii în alte oraºe, în ultimul an, parcursesem, cu întârzire, ºi un articol al lui Gabriel Andreescu, publicat în Timpul, numãrul pe ianuarie 2012, cu titlul: Jurnal din campania de reabilitare a Securitãþii, în care gãsisem ºi pasajul urmãtor: "La mijlocul lunii decembrie 2011, floarea conducãtorilor de altãdatã ai Securitãþii a revenit în Bucureºti. În cadrul sugestiv al Bãncii Naþionale, guvernatorul Mugur Isãrescu s-a alãturat oamenilor din breaslã, Ioan Talpeº, ºeful SIE între 1992-1997, ºi Cristian Troncotã, naratorul oficial al serviciilor de informaþii, pentru a da greutate elogiilor. De aceastã datã, rolul de purtãtor de ºtafetã a fost preluat de istoricul cu feþe multiple, dl. Larry L. Watts. Cartea acestuia de peste 700 de pagini, Fereºte-mã, Doamne, de prieteni. Rãzboiul clandestin al Blocului sovietic cu România este dedicatã "geniului" diplomatic al lui Nicolae Ceauºescu. Deºi Larry Watts separã activitatea externã de cea internã a regimului, el asigurã, prin interpretãrile sale inventive amestecate cu câteva fapte, o piesã fecundã în beneficiul ultimului exces revizionist."

Am hotãrât sã merg în Sala Albastrã a Universitãþii nu pentru a încerca sã desluºesc pe unde ar fi adevãrul, ci doar pentru a asista la prezentarea lucrãrii ºi dezbaterea anunþatã. Cu greu am gãsit un loc, ºi am avut noroc, cãci au fost destui care au stat în picioare. Nu mai vãzusem atâtea oficialitãþi locale la o lansare de carte de pe vremea când primar al Craiovei era Vasile Bulucea, iar Adrian Pãunescu îºi prezenta vreun volum în urbe.

Ion Prioteasa, preºedintele Consiliului Judeþean Dolj, a þinut sã ureze bun venit istoricului american, a cãrui carte o citise "cu voluptate", sfãtuit de Mircea Canþãr ("responsabil cu multe dintre lecturile mele"), redactor-ºef la Cuvântul libertãþii, artizanul prezenþei lui Watts la Craiova. Prioteasa a rememorat ziua de 21 august 1968, când împlinea 18 ani, iar trupele sovietice ºi ale altor þãri din tratatul de la Varºovia, mai puþin cele româneºti, intrau în Praga. ªi-a amintit ºi întrebarea pe care i-o pusese un jurnalist lui Ceauºescu, atunci, într-o conferinþã transmisã la radio: Ce reacþie ar avea dacã un caricaturist i-ar face o caricaturã ºi ar expune-o într-un muzeu?

Moderatorul întâlnirii a fost Lucian Dindiricã, directorul Bibliotecii "Alexandru ºi Aristia Aman", iar printre cei care au luat cuvântul s-a numãrat ºi viceprimarul Craiovei, Mãrinicã Dincã. Acesta a citat într-un mod original proverbul care a inspirat titlul cãrþii: "Fereºte-mã, Doamne, de prieteni, cã pe duºmani îi cunosc eu" ºi a conchis cã "Marea Neagrã este singurul nostru aliat, cum o dovedeºte ºi aceastã carte".

Ovidiu Ianculescu, directorul editurii RAO, ne-a spus o istorie ce pãrea romanþatã (dar lucrurile pasionante par romanþate, când le povesteºti) a apariþiei volumului, pe care îl primise în toamna lui 2010, în versiunea în limba englezã, cu titlul With Friends Like This. Câteva zile ºi nopþi nu a putut lãsa cartea din mânã ºi ºi-a promis cã va face "tot ce e omeneºte posibil sã aparã la editura noastrã". În mai anul trecut, varianta în limba românã, cu titlul de acum bine cunoscut, a avut lansarea în Biblioteca Centralã Universitarã din Bucureºti, "în prezenþa cremei istoricilor din România".

Mircea Canþãr a avut un discurs concis, arãtând cã Watts spune despre þara noastrã lucruri care nu s-au spus ºi cã istoricul american a fost frapat de nivelul de ostilitate a þãrilor din Tratatul de la Varºovia împotriva României. Experimentatul jurnalist craiovean a precizat cã Watts a studiat o impresionantã arhivã Stassi, pusã la dispoziþie de Institutul Gauck, arhiva Departamentului de Stat American, pe cea de la Europa liberã ºi documente CIA clasificate. Canþãr a susþinut ºi cã "Larry Watts nu poate fi bãnuit de niciun partipris".

Sorin Liviu Damean, directorul Departamentului de Istorie ºi Relaþii Internaþionale din cadrul Univesitãþii din Craiova, a remarcat tenta de roman de spionaj a lucrãrii, cu servicii secrete în deplinãtatea manifestãrii lor, a trecut în revistã câteva linii structurale ºi impresii, aducând ºi o criticã: istoricul american nu a reuºit sã vadã toate lucrãrile care prezintã perioada, nefiind citaþi specialiºti precum Gheorghe Buzatu sau Florin Constantiniu, ultimul, autor, alãturi de Ioan Chiper ºi Adrian Pop, al cãrþii "Sovietizarea României. Percepþii anglo-americane".

Damean a mãrturisit cã, în studenþie, îl ura pe Ceauºescu, dar cã, în cartea lui Watts, fostul preºedinte al României socialiste dovedeºte, în unele momente, "o abilitate extremã, o ºiretenie care se pare cã e specificã mediului rural din þara noastrã, o ironie causticã ºi suficient curaj, aº spune chiar un curaj fãrã limite", arãtându-se chiar dispus sã iasã din Tratatul de la Varºovia.

Profesorul craiovean a arãtat cã a citit cartea lui Watts cu ochi de cunoscãtor, a amintit cã încã din 1963, pe vremea lui Gheorghe Gheorghi Dej ºi a crizei rachetelor din Cuba, România fãcea opinie separatã ºi a menþionat rolul de mediator al lui Ceauºescu între SUA ºi China. A vorbit despre serviciile noastre bine garnisite cu agenþi KGB, despre Brejnev, "mãcelarul Moldovei", care a deportat peste 250.000 de români, "de aceea structura etnicã nu mai este aºa cum ne-am dori sã fie", despre problema Transilvaniei, factor de presiune exercitat cu ajutorul serviciilor maghiare ºi cehoslovace, despre rotirea cadrelor, fãcutã de Ceauºescu pentru a preveni constituirea unor fracþiuni pro-sovietice care sã ducã la rãsturnarea conducerii.

O prezentare pertinentã a ideilor expuse în volumul sãu a fãcut, în cele din urmã, autorul. M-am alãturat pentru un minut domnilor Mihai Firicã ºi Dan Lupescu, exercitându-mi ºi eu îndemânarea de fotograf. "Un istoric de þinutã, care iubeºte România ºi e convins cã þara noastrã ar fi meritat un alt tratament", cum îl caracterizase unul dintre vorbitori, Larry Watts a spus atunci o glumã, în felul acela tipic al autorilor occidentali: "Dacã eºti între doi elefanþi care vor sã facã iubire, trebuie sã fii atent sã nu cazi sub iubirea lor". Am zâmbit ºi am plecat.

 

Comentarii cititori
sus


Cornel Mihai Ungureanu

 

Scriitori la Tradem: Vasile Baghiu

 

Vasile-Baghiu-2011-foto-Andreas-PfarrwallerPoezia ca stil de viaþã s-a intitulat conferinþa pe care Vasile Baghiu a susþinut-o la Tradem (Casa de Culturã "Traian Demetrescu" din Craiova), la sfârºit de februarie. De fapt, ca ºi în alte rânduri, întâlnirea a curs liber, dupã cuvintele de prezentare rostite de amfitrion, poetul Nicolae Coande. Acesta  a precizat cã Vasile Baghiu (n. 5 decembrie 1965, Borleºti, Neamþ) a publicat mai multe volume de poeme, o culegere de prozã scurtã, un roman, precum ºi numeroase articole, cronici literare ºi eseuri în periodice, cã este inventatorul “himerismului", concept ºi manifest care teoretizeazã o direcþie nouã în poezie, laureat al câtorva premii literare în Romania ºi cã a primit mai multe burse writers-in-residence în Germania, Austria, Scoþia ºi Elveþia. Unele din creaþiile sale au apãrut în traduceri germane, spaniole, italiene, ruseºti, franceze, maghiare, slovace ºi cehe, a mai spus Coande, iar numeroase poeme pe care le-a scris in englezã pot fi citite în reviste ºi antologii din SUA, Marea Britanie, Canada ºi Noua Zeelandã. Psiholog în Serviciul de Promovarea Sãnãtãþii din Piatra Neamþ, membru al Uniunii Scriitorilor ºi al PEN-Club, Vasile Baghiu este cãsãtorit ºi are doi copii. De puþin timp, poetul s-a reîntors în þarã de la bursa literarã oferitã de Fundaþia Sulzberg, unde a fost oaspete al centrului cultural Villa Straeuli din oraºul elveþian Winterthur.

"Poezia înseamnã pentru mine ceva mai mult decât arta, mai mult decât capacitatea de a aduna cuvinte pe hârtie. Poezia mi-a schimbat viaþa în mod radical", a spus Vasile Baghiu, în deschiderea cuvântului sãu, evocând vremurile în care, adolescent fiind, avea mereu asuprã-i un manuscris al tatãlui sãu ("o emoþie pe care am purtat-o cu mine"), prizonier în gulagul siberian de pe 23 august 1944 pânã în 1951. Acesta a supravieþuit, s-a întors acasã, ºi-a fãcut o familie, a avut patru copii (Vasile mai are trei surori). "În timp ce scriitorii scriau despre realismul socialist, forþaþi de împrejurãri, tatãl meu s-a apucat sã scrie o carte despre gulag", a povestit poetul, precizând cã editorii mari, care susþin cã se ocupã de "recuperarea memoriei", au refuzat sã îl publice. În context, Vasile Baghiu a adãugat cã Guvernului nu-i pasã de ce s-a întâmplat în ultimii 50 de ani la noi, cã Memorialul Sighet este doar rezultatul unui efort individual al cuplului Ana Blandiana-Romulus Rusan ºi a amintit ºi numele lui Paul Goma ("scriitorii nu sunt alãturi de el, din pãcate").

În continuare, poetul a prezentat propriul concept: himerismul, bazat pe patru elemente: boala, cãlãtoria, ºtiinþa ºi transfigurarea. A povestit despre scris - "modul meu de a fi liber într-o perioadã în care nu puteai sã fii liber", despre hotãrârea de a-ºi cãuta propriul drum, dupã ce a fost desfiinþat la un cenaclu, despre întâmplarea ca prima sa ieºire în Occident sã se datoreze unei invitaþii la Casa Heinrich Boll, unul dintre scriitorii sãi preferaþi, despre Ane Marie Boll, care avea 92 de ani "în 2002, când am fost eu acolo". Lui Boll îi plãcea sã munceascã, a mai spus, iar un scriitor trebuie sã scrie în fiecare zi, o condiþie necesarã "celor care aleg sã îºi trãiascã viaþa în jurul acestei tensiuni". L-a evocat ºi pe Thomas Mann, care a scris cel puþin douã pagini pe zi  toatã viaþa, chiar ºi de ziua lui.

Nicolae Coande a povestit ºi el câteva dintre propriile aventuri de bursier la Casa Boll din Langenbroich - casã pe care scriitorul german ºi-o cumpãrase pentru a scãpa de zgomotoºii fani ai fotbaliºtilor de la FC Koln. ªi cum exigenþa ºi vigilenþa unei doamne nemþoaice, exprimate la un tardiv mic-dejun: "Am bãtut la uºa dumitale la 10 ºi nu ai rãspns. Nu ai auzit" le aducea "la ritmul nostru balcanic": "Dar azi-noapte, la 3, ai vãzut cã era luminã la mine? Scriam". Coande a mãrturisit ºi cã a avut surpriza: "Asta parcã ar fi o traducere!", citind pentru prima datã poemele lui Vasile Baghiu ("Apoi altul a ºi scris: "Poemele bune þi se par întotdeauna de parcã ar fi traduceri""). Cei doi ºi-au amintit prietenia epistolarã ce i-a legat, momentele de început, când li s-au întâlnit pe drum scrisorile în care se felicitau reciproc: Baghiu pe Coande pentru poezii publicate în Timpul, Coande pe Baghiu pentru poeme apãrute în România literarã.

Vasile Baghiu m-a surprins cu "Familia în primul rând, apoi scrisul", a povestit cum a pus pe hârtie Cât de departe am mers în Scoþia, "un loc ca de pe o altã planetã", ºi cã a terminat un roman în Elveþia, lucrând de la 7 pânã la 15, în fiecare zi. A menþionat ºi cã a fost ultimul care a publicat la Editura Eminescu, Rãtãcirile doamnei Bovary, în 1996, dar ºi mirarea unui critic care îl ºtia la sanatoriul de tuberculoºi: "Dar acum eºti mai bine!", apoi dezamãgirea aceluia, înºelat în aºteptãri cã Vasile nu fusese internat, ci acolo lucra. A vorbit ºi despre Occidentul cu sute, mii de autori care încearcã sã îºi facã auzitã vocea, priveliºte ce i-a vindecat suferinþele legate de dorinþa de a avea succes. "Strãinii apreciazã modestia, umorul", a mai spus cu ton molcolm, moldovenesc, Coande însã i-a amintit cã se aflã în Oltenia: "Noi suntem gasconii României, noi nu suntem modeºti" ºi a notat delicateþea ºi introspecþia, ca trãsãturi de bazã ale liricii lui Vasile Baghiu, care ne-a ºi citit câteva poeme din volumul Depresie, apãrut în acest an la Editura Limes. Nu am avut bani sã cumpãr cartea, dar m-a dus cu gândul la o frumoasã carte de debut în prozã: Dispoziþie depresivã, de Florin Oncescu.

 

Comentarii cititori
sus

 

Cornel Mihai Ungureanu

 

Norman Manea vine în România

 

Norman ManeaNorman Manea se va afla în România în perioada 13-20 mai 2012, ne informeazã, într-un comunicat, Claudia Fitcoschi, director de promovare ºi relaþii cu presa la Polirom ºi Cartea Româneascã

Cunoscutul scriitor va susþine luni, 14 mai, de la ora 19.00, la Librãria Bastilia din Bucureºti (Piaþa Romanã, nr. 5), o lecturã publicã din cele mai recente volume ale sale apãrute la Polirom, în seria de autor pe care editura i-a dedicat-o. Lectura va fi urmatã de un dialog cu cititorii, la care vor lua parte, alãturi de autor, Carmen Muºat, Ovidiu ªimonca, Paul Cernat, Bianca Burþa-Cernat, Daniel Cristea-Enache ºi Claudiu Turcuº. Evenimentul este organizat de revista Observator cultural ºi Editura Polirom, în colaborare cu Bastilia Librarium.
Marþi, 15 mai, la ora 12.00, Norman Manea se va întâlni cu studenþii Facultãþii de Limbi ºi Literaturi Strãine din Universitatea Bucureºti, în sala de Consiliu a facultãþii (etajul 1, Str. Edgar Quinet 5-7, sector 1).

În aceeaºi zi, de la ora 18.00, la Librãria Cãrtureºti Verona din Bucureºti (str. Arthur Verona, nr 13-15), va fi lansatã prima monografie din România despre Norman Manea, lucrare semnatã de Claudiu Turcuº ºi apãrutã recent la editura Cartea Româneascã. Volumul, intitulat Estetica lui Norman Manea, va fi prezentat de Carmen Muºat ºi Paul Cornea, iar Norman Manea va fi invitat special. Discuþiile vor fi moderate de Bianca Burþa-Cernat.

Joi, 17 mai, începând cu ora 12.00, lui Norman Manea i se va decerna titlul de Doctor Honoris Causa al Universitãþii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi, în Aula Magna "Mihai Eminescu" a instituþiei ieºene. Comisia d edecernare va fi formatã din Andrei Hoisie (preºedinte), Codrin Liviu Cuþitaru, Lãcrãmioara Petrescu, Ion Bogdan Lefter, Corin Braga, Antonio Patraº, Bogdan Creþu. Alãturi de membrii comisiei, la eveniment vor participa: Vaslie Isan, rectorul Universitãþii "Alexandru Ioan Cuza", ºi Silviu Lupescu, directorul editurii Polirom.

Norman Manea este nominalizat la Premiul Naþional pentru Literaturã al Uniunii Scriitorilor din românia, ediþia 2012, alãturi de Paul Cornea ºi Basarab Nicolescu. Juriul de decernare va hotãrî în ziua ceremoniei, în iunie, cine este laureatul.

Norman Manea (n. 1936) este profesor de literaturã europeanã ºi "writer in residence" la Bard College, New York. În 1992 a primit Bursa Guggenheim ºi prestigiosul Premiu MacArthur. În 2002 i s-a atribuit Premiul internaþional de literaturã Nonino pentru "Opera omnia", iar în 2006, Premiul Medicis Etranger pentru Întoarcerea huliganului. Tot în 2006 a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin. În 2010 a primit din partea guvernului francez distincþia "Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres", iar în 2011 i s-a decernat prestigiosul Premiu literar Nelly Sachs ºi a fost ales membru în Royal Society of Literature din Marea Britanie.

Norman Manea a publicat le editura Polirom: Întoarcerea huliganului (ed. I, 2003; ed. a II-a, 2006, 2008), Plicuri ºi portrete (2004), Fericirea obligatorie (ed. a II-a, 2005, 2011), Despre Clovni: Dictatorul ºi Artistul (2005), Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. a II-a, 2005; ed. a III-a, 2010), Plicul negru (ed. a V-a, 2007, 2010), Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici (2008), Înaintea despãrþirii. Convorbire cu Saul Bellow (2008), Vorbind pietrei (2008), Atrium (ed. a II-a, 2008), Variante la un autoportret (2008), Vizuina (2009; ed. a II-a, 2010), Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian (2010), Cuvinte din exil (în colaborare cu Hannes Stein, 2011), Captivi (2011).
În pregãtire, în seria de autor: Cartea Fiului ºi Zilele ºi jocul (2004).

 

Comentarii cititori
sus


Cornel Mihai Ungureanu

 

Cain, de Saramago, lansat în Bucureºti

 

coperta Cain, de Jose SaramagoUltimul roman al lui Jose Saramago, Cain, apãrut recent la editura Polirom, va fi lansat pe 8 mai 2012, de la ora 18.00, la Cinema Eforie din Bucureºti (str. Eforie, nr.2), informeazã un comunicat el editurii ieºene. Evenimentul, organizat de Institutul Cultural Român ºi ambasada Portugaliei la Bucureºti, în cadrul Festivalului Filmului European, va avea loc în deschiderea proiecþiei peliculei Jose ºi Pilar, regizatã de Miguel Goncalves Mendes, ºi îi va avea ca invitaþi pe Cristian Teodorescu ºi Bogdan-Alexandru Stãnescu.

Cain, romanul lui Jose Saramago (laureat al Premiului Nobel pentru Literaturã, în 1998) reia într-o perspectivã modernã povestea biblicã a lui Cain ºi Abel. Dupã ce îºi ucide fratele într-un moment de frustrare, Cain ajunge la o înþelegere cu Dumnezeu ºi scapã de moarte, dar este condamnat la pribegie veºnicã, cu un sac de merinde ºi având drept tovar㺠un mãgar. Cutreierând lumea ºi timpurile, cãlãtorul perturbã poveºtile unor alte personaje familiare: Noe, Moise, Isac, alterând pentru totdeauna cursul legendelor. Cu un caracter nevolnic ºi cu desãvârºire uman, Cain se strãduieºte sã înþeleagã socotelile ºi faptele Divinitãþii.

"La fel ca Faulkner, Saramago este un scriitor atât de încrezãtor în resursele ºi finalitatea operei sale, încât poate aduce la viaþã orice improbabilitate." (John Updike)

"Ca ºi în romanul sãu Evanghelia dupã Isus Cristos, Saramago recreeazã în Cain poveºti cunoscute de toatã lumea, dar o face tot timpul atent la puterea lor ºi la puterea misterioasã a povestitului. Departe de a le rãstãlmãci ori de a le trunchia, le schimbã la nesfârºit perspectiva, ca în lumina iluzorie ºi tot timpul schimbãtoare a unei prisme." (The New York Times)

Jose Saramago s-a nãscut la 16 noiembrie 1922 în Azinhaga (Ribatejo), într-o familie modestã. Dupã debutul din 1947 cu un roman ulterior renegat de scriitor, urmat de o tãcere de aproape douã decenii, Saramago a publicat volume de poeme, cronici literare ºi politice, nuvele, piese de teatru, nenumãrate traduceri, revenind la roman abia în 1977 cu Manual de picturã ºi caligrafie (Polirom, 2010).

Ridicat de la pamânt (1980) îi aduce recunoaºterea în spaþiul lusitan ºi impune fraza ºi punctuaþia care vor constitui de acum înainte marca inconfundabilã a stilului sãu.
Jose Saramago ºi-a petrecut ultimii ani în Lanzarote, Insulele Canare, continuînd sã scrie ºi sã publice. S-a stins din viaþã în iunie, 2010.
În 2008, la Editura Polirom a fost inauguratã seria de autor "Jose Saramago".

Comentarii cititori
sus


Cornel Mihai Ungureanu

 

World Press Photo revine în Bucureºti

afis expo fotografie de presaWorld Press Photo, cea mai importantã expoziþie internaþionalã de fotojurnalism, va putea fi vizitatã la Bucureºti, în perioada 17 mai - 10 iunie, în noul sediu al Bibliotecii Naþionale a României, ne informeazã Mãdãlina Mezdrea, account manager la Borþun-Olteanu.

World Press Photo revine în România dupã 17 ani de absenþã, la iniþiativa Fundaþiei Culturale EIDOS, fondatã de fotograful Cristian Movilã - cunoscut ºi pentru colaborãrile cu publicaþii internaþionale precum Newsweek, The New York Times Magazine sau National Geographic.

"Pe lângã faptul cã World Press Photo stabileºte an de an standardele fotojurnalismului mondial, cel mai important lucru mi se pare cã sunt declicurile interioare ºi revelaþiile pe care le ai dupã ce intri în expoziþie. Înþelegi lumea mai bine, înþelegi mai adânc problemele ei. Înþelegi ºi cu sufletul, nu doar cu mintea. E acel gen de cunoaºtere care riscã sã te schimbe pe dinãuntru. În plus, am readus aceastã expoziþie în România ºi pentru cã vrem sã încurajãm fotojurnalismul românesc executat la standarde internaþionale - dar pentru asta trebuie sã facem cât mai cunoscute aceste standarde", a declarat Cristian Movilã.

Vizitatorii vor putea admira peste 170 de lucrãri premiate în cadrul competiþiei internaþionale World Press Photo, care vor fi prezentate în peste 100 de expoziþii, în 45 de þãri. Biletul de intrare va costa 7 lei.

Despre World Press Photo

Fundaþia World Press Photo a fost fondatã în 1955, în Olanda,  activeazã ca organizaþie independentã, non-profit, cu sediul în Amsterdam ºi are ca scop stabilirea unor standarde ridicate în fotojurnalism ºi fotografie documentarã la nivel mondial.

Competiþia World Press Photo a debutat chiar în 1955, când 42 de fotografi din 11 þãri au înscris în concurs peste 300 de fotografii. În 2012, concursul a atras 5.247 de participanþi din 124 de þãri, care au înscris 101.254 de fotografii. Toate lucrãrile înscrise în concurs sunt disponibile publicului prin intermediul expoziþiei anuale, vizitatã de peste 2,5 milioane de oameni la fiecare din ultimele ediþii.


Comentarii cititori
sus


Cornel Mihai Ungureanu



D-ale Carnavalului la Naþionalul craiovean

 

Alexandru BerceanuUn mesaj de la Nicolae Coande, secretarul literar al Teatrului Naþional "Marin Sorescu" din Craiova, ne informeazã cã joi, 10 mai, ora 19.00, va avea loc în sala "Amza Pellea" a instituþiei premiera spectacolului D-ale Carnavalului, de I.L. Caragiale, în regia lui Alexandru Berceanu (foto). Decorurile sunt semnate de Viorel Peniºoarã Stegaru, costumele de Adriana Dinulescu, iar muzica aparþine Adei Milea.

Din distribuþie fac parte George Albert Costea, Constantin Cicort, Adrian Andone, Nicolae Poghirc, Cãtãlin Bãicuº, Dan Cornescu, ªtefan Mirea, Iulia Colan, Romaniþa Ionescu, Corina Druc, Geni Macsim, Ana Rusu, Simona Cãlin, Tudorel Petrescu, Sara Ciuciulete, Alin Cãlinescu, Mircea Tudosã, Bruno Noferi, Mihaela Nicolae, Carmen Ciocionicã ºi Andrei Dunaev.

În repertoriul teatrului craiovean se joacã în acest moment O noapte furtunoasã, regia Mircea Corniºteanu, Conu Leonida faþã cu reacþiunea, în regia Dianei Dragoº, Nãpasta, în regia lui Kincses Elemer, iar în scurt timp vor începe repetiþiile la O scrisoare pierdutã, în regia lui Mircea Corniºteanu.

În luna septembrie, TNC va organiza "Sãptãmâna Caragiale", în cadrul cãreia va fi prezentatã integrala pieselor acestuia, pusã în scenã la Naþionalul craiovean. Cu acest prilej, directorul instituþiei, Mircea Corniºteanu, va invita ºi alte spectacole Caragiale ale unor teatre din þarã.


Comentarii cititori
sus


Cornel Mihai Ungureanu

 

Bienala Internaþionalã de Graficã Experimentalã, la Cafeneaua criticã

Cafeneaua-critica-66-BienalaCafeneaua criticã propune joi, 10 mai 2012, în Club A din Bucureºti, o prezentare a proiectului celei de-a 5-a ediþii a Bienalei Internaþionale de Graficã Experimentalã - International Experimental Engraving Biennial (IEEB), care se va desfãºura în perioada 8 decembrie 2012 - 28 februarie 2013 la Mogoºoaia, Bucureºti ºi Sibiu, în organizarea Asociaþiei Experimental Project (AEP). Invitatul principal al serii, dupã cum aflãm dintr-un mesaj primit de la Ion Bogdan Lefter, este curatorul expoziþiei principale a Bienalei, criticul britanic Richard Noyce, specializat în artele contemporane, cu accent pe gravurã. Întregul program al ediþiei va fi prezentat de echipa Bienalei: Ciprian Ciuclea, directorul IEEB ºi preºedinte AEP, Olivia Niþiº, curatoare ºi vice-preºedintã AEP, Andreea Micu, projects manager & communication IEEB, membrã fondatoare AEP. Invitaþi speciali: Adrian Guþã, curatorul expoziþiei de artã româneascã din cadrul Bienalei, ºi Doina Mândru, reprezentantã a Centrului Cultural Palatele Brâncoveneºti, Mogoºoaia (partener co-organizator al Bienalei). Sponsorul principal al ediþiei este OMV. La Cafeneaua criticã va fi discutat proiectul de ansamblu al IEEB, unul dintre cele mai importante evenimente europene de artã vizualã (detalii: http://www.experimentalproject.ro/).
Amfitrionul întâlnirii este Ion Bogdan Lefter.

Cafeneaua criticã este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfãºurat în anii '90, la Cafeneaua Facultãþii de Litere a Universitãþii Bucureºti. De la reluarea sa în noiembrie 2008, Cafeneaua criticã a fost gãzduitã de cluburile bucureºtene The Silver Church, Club A ºi Club Control. De la debutul "stagiunii" 2011-2012, Cafeneaua criticã a revenit la Club A ºi se desfãºoarã joia seara. Pe 10 mai, întâlnirea este programatã între orele 19.00 ºi 21.00, pe strada Blãnari, nr. 14 (între Universitate ºi Piaþa Unirii, vizavi de Sfîntul Gheorghe).
Contact: 0721-280.259 (Paul Radu)
www.cluba.ro

Câteva date despre invitatul special de joi searã

Richard Noyce (n. 1944 în Anglia, rezident în Þara Galilor) este un binecunoscut critic de artã britanic, specializat în artele contemporane, cu accent pe gravurã, autor a douã volume consacrate genului: Printmaking at the Edge (2006, 2008) ºi Critical Mass-Printmaking Beyond the Edge (2010). De asemenea, a coeditat Anuarul Grapheion 2008 ºi pregãteºte pentru publicare în 2013 volumul Printmaking Off the Beaten Track. Semnatar a numeroase cronici de expoziþii ºi studii în reviste britanice ºi europene, ca ºi al altor douã volume, Contemporary Painting in Poland (1995) ºi Contemporary Graphic Art in Poland (1997), Richard Noyce a fost curator al unor expoziþii de gravurã contemporanã, membru în juriile unor importante concursuri de gravurã ºi desen din Marea Britanie, Polonia, Republica Cehã, Grecia ºi Spania, conferenþiar în universitãþi, colegii ºi centre de gravurã din Marea Britanie, America de Nord, Europa ºi Asia de Sud-Est, precum ºi în cadrul unor reuniuni internaþionale consacrate gravurii în Europa ºi în America de Nord. În 2011 a fost curatorul Wrexham Print International, Þara Galilor, curator invitat la BITE, Londra, ºi curator al celei de-a 4-a ediþii a International Print Exhibition de la Istanbul. Nu în ultimul rînd, Richard Noyce a expus desene ºi fotografii proprii, lucrînd în prezent printuri digitale.

Invitaþii stagiunii 2011-2012 a Cafenelei critice

Nichita Danilov (ediþia a 50-a); Alice Georgescu, Aura Corbeanu, Doina Lupu (organizatori ai Festivalului Naþional de Teatru 2011), Victor Ioan Frunzã, Adriana Grand, George Costin, Mihaela Michailov (participanþi la Festival), Mircea M. Ionescu (dramaturg), Ileana Lucaciu, Nicolae Prelipceanu (critici de teatru) (ediþia a 51-a); Florin Iaru (ediþia a 52-a); Mira Nedelciu, Georgeta Nedelciu, Emil Buruianã, Vladimir Epstein, Anca Dumitrescu, Cãtãlin Þîrlea, Sorin Preda, Cristian Teodorescu, Petre Rãileanu (evocare Mircea Nedelciu) (ediþia a 53-a); Mihai Mãniuþiu (ediþia a 54-a); din nou Florin Iaru (ediþia a 55-a); Eugen Negrici (ediþia a 56-a); Ileana Dimov-Moise, Dorina Simionescu, Diana Simionescu, Emil Buruianã, Anca Mateescu, Maria-Elena Negoescu, Gilda Rãdulescu, Horia Pop, Mircea Cãrtãrescu, Denisa Comãnescu, Dinu Flãmând, Nicolae Prelipceanu, Anca Dumitrescu, Mircea Florian, Mona Antohi, Sorin Antohi (evocare Leonid Dimov ºi Mircea Horia Simionescu) (ediþia a 57-a); Nicolae Manolescu  (ediþia a 58-a); Cosmin Manolescu, Catrinel Catanã, ªtefania Ferchedãu (despre dansul contemporan) (ediþia a 59-a); Victor Ioan Frunzã, Adriana Grand, Ioana Ieronim, Virginia Mirea, George Ivaºcu, George Costin, Sorin Miron, Adrian Nicolae, Alexandru Ion, Nicoleta Hâncu (despre Îngeri în America dupã Tony Kushner, montare a Teatrului Metropolis) (ediþia a 60-a); Mihai Dinu (ediþia a 61-a); Bogdan Ghiu (ediþia a 62-a); Magda Cârneci, Adrian Guþã, Petru Lucaci (ediþia a 63-a); Constantin Abãluþã ºi invitaþii sãi: Nora Iuga, Simona ºi Barbu Cioculescu, Eugen Negrici, Silvia Codreanu, Valeriu Mircea Popa, Nicolae Tzone (ediþia a 64-a); Nicolae Constantinescu (ediþia a 65-a).

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey