•  Xenia Karo


sus

Xenia Karo

 

Despre drumul textului spre pixel

 

Ioana Costa, Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cãrþii, Editura Humanitas, Bucureºti. 2011, 168pp. + anexe

coperta papirus ioana costaAm ales sã pun de data aceasta pe raft o carte degrabã dãtãtoare de vertijuri. Autoarea este „clasicistã” (cum spuneam cu toatã admiraþia despre intelectualii - profesori sau nu - de formaþie clasicã). Pentru cine nu ºtie (cã dacã nu ºtie nu are cum sã nu creadã) filologia clasicã este un domeniu în care creierele sunt la ele acasã. Cu aceastã, sã zicem, prejudecatã în minte am luat ºi citit cartea Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cãrþii a Ioanei Costa, profesor la Catedra de filologie clasicã a Universitãþii din Bucureºti.

La prima rãsfoire mi-am zis cã trebuie sã fie ceva de popularizare, iar cum eu nu cred în informaþiile despre pãpãdie de pe net, prefer în continuare cartea. Mãcar pentru cã o pot mâzgãli. Hârtia rezoneazã cu adevãrul, în mintea mea.

Structuratã cronologic pe trei mari pãrþi, „Constituirea textelor”, „Transmiterea textelor”, „Pãstrarea textelor”, Papirus, pergament, hîrtie. Începuturile cãrþii expune atât pentru specialiºti, cât ºi pentru neiniþiaþii inteligenþi ºi curioºi rãrunchii (lat. ranunculus) textului, aºa cum îl ºtim noi azi.

În primã etapã, sunt puse la locul lor sensuri ºi înþelesuri de mult înghiþite de întunericul ignoranþei. Ni se reaminteºte, de pildã, ce este aceea „philologia” pentru Platon, anume „dragostea de vorbã, e conversaþie, de argumentare (ca disputã teoreticã)” (p. 10) ºi alte asemenea cuvinte pe care astãzi le smulgem din matca lor semanticã ºi le încornorãm. ªtiaþi, spre exemplu, cã celebrul ºi enervantul îndemn „citeºte pânã la capãt” provine din latinescul ad umbilicum lugere/ adducere, expresie ivitã din faptul cã „marginea finalã a sulului (din papirus) se lipea pe un un baston de lemn sau de os (...), în jurul cãruia se rãsucea sulul” (p. 33)?

Continuãm cãlãtoria gnosticã ºi cãdem în admiraþie faþã de tandemul „papirus-memorie” (15): „un cititor antic, fiind pus în situaþia de a verifica un citat ori de a controla o trimitere, se încredea în memorie mai degrabã decît sã-ºi asume efortul de a rãsuci sulul ºi sã-i grãbeascã astfel procesul de degradare” (14). Nu putem sã nu ne gândim la abisalele agende electronice care înghit zilnic nume, numere de telefon, adrese, aniversãri ºi la memoria noastrã din ce în ce mai... uitatã.

Dupã papirus, apare cu þâfnã pergamentul. În fapt, aflãm din carte, regele Eumenes II (197-159 î.H) a întemeiat o bibliotecã ce pãrea sã rivalizeze cu cea din Alexandria. Cum monumentalul, cantitativul ºi ambiþul sunt contribuþiile umane la celula simianã, Ptolemeii au interzis exportul de papirus în Pergam. Din nevoia de a scrie, importatorii de papirus ºi-au inventat pergamentul, un suport de scris mult mai bun decât papirusul, întrucât „poate fi utilizat pe ambele feþe” (p. 26). Pe papirus, ca ºi în cazul pergamentului, se scria cu tocuri: „ascuþite cu un cuþit ºi pãstrate într-o teacã; cele tocite erau reascuþite cu piatrã, care se folosea ºi la netezirea pergamentului” (p. 32).

Desigur, un spaþiu amplu este dedicat literelor, fonturilor de astãzi. Pânã la TNR, calibri, arial, arial black, courier, ºi celelalte, literatura latinã, de pildã, s-a aºternut prin scrierea capitalã. Aceasta distingea douã tipuri: cvadratã ºi rusticã, prima cu „o notã de gravitate ºi de maiestate”, cea de-a doua „mai subþire, mai zveltã” (pp. 37-38). De aici s-au dezvoltat în secole alte tipuri de scriere, asupra cãrora Ioana Costa se opreºte cu precizie didacticã.

Un capitol spectaculos este „Transmiterea textelor”, care-l are în centru pe copist, graþie cãruia am primit (sau nu) informaþia istoricã pe care o cunoaºtem (sau nu) azi. Cu gesturile unui romancier, autoarea trece lejer de sârma ghimpatã a stilului academic ºi ne ajutã sã aruncãm un ochi peste umãrul unui autor (sau editor) care dicteazã copiºtilor, care „scriu ce li se pare cã aud” (p. 56): „Munca de copiere implicã, prin natura sa, o discontinuitate a atenþiei. Copistul descompune textul modelului sãu în segmente scurte, care impun un efort distinct de vizualizare ºi un efort distinct de memorizare. Din timp în timp îºi întrerupe copiatul pentru a-ºi înmuia pana în cernealã. La fiecare sfârºit de rând, îºi deplaseazã mîna. Cînd trece de la rector la verso, trebuie sã îºi potriveascã astfel manuscrisul (ºi, adesea, ºi modelul). Cînd este la capãtul paginii recto, nu o poate întoarce pînã nu se usucã cerneala. Atenþia sa e aºadar fragmentatã de întreruperi ºi de perturbãri diferite ºi inegale care, în mod necesar, îi condiþioneazã erorile. Rezultatul este inevitabil, un text diferit de cel al modelului” (p. 57). Pe mai bine de 50 de pagini ne este expusã drama (pe alocuri tragedia) textului cãtre prezentul nostru.

Din text rãsar bibliotecile ºi universitãþile incluse în capitolul „Pãstrarea textelor”. Primele forme de învãþãmânt universitar, rivalitatea dintre Paris ºi Bologna (oficial a câºtigat Bologna), „valoarea profesorilor” ºi „curiozitatea studenþilor” sunt mai întâi cãuºele, apoi catedralele, apoi instituþiile/fabricile, ale cãror ziduri ºi creiere învãluie textul ºi-l sporesc.

Pe lângã informaþia ºtiinþificã ºi calitatea stilisticã, lucrarea cuprinde ilustraþii spectaculoase preluate de la University of Oxford (papirusuri), The Egypt Exploration Society ºi The Imaging Papyri Project, Matthew Nicholls (fotografiile pentru reconstrucþiile bibliotecilor din Antichitate).

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey