•  Flori Bãlãnescu
•  Andreea Bratu
•  Mariana Codruþ
•  Dan Dãnilã
•  Dinu Flãmând
•  Adriana Macsut
•  Niculina Oprea
•  Alexandru Petria
•  Maria Pilchin
•  Lorena Stuparu
•  Cornel Mihai Ungureanu
•  Tudorel Urian
•  Lucia Verona
•  Aprilia Zank


sus


Cu ce gânduri începeþi anul 2013? Ce doriþi sã vã aducã?

Comentarii cititori
sus


Flori Bãlãnescu

 

Pentru 2013 nu am gânduri noi,
vreau sã le întremez pe cele „vechi”

 

Pentru a rãspunde la cele douã întrebãri, e nevoie de o micã retrospectivã. Anul 2012 a fost unul dintre cei mai grei pentru mine. Profesional, cel mai mare consum de energie a fost la volumul al doilea al Enciclopediei represiunii comuniste (literele F-O), lucrare colectivã amplã din cadrul programelor de lucru ale Institutului Naþional pentru Studiul Totalitarismului. Subsumate acestei munci: studierea dosarelor din arhivele CNSAS ºi conservarea memoriei victimelor represiunii totalitare. Cercetãtorul trecutului recent are, vrând-nevrând, în ciuda teoriilor despre rolul ºi responsabilitãþile istoricului ca „meseriaº”, o relaþie complexã cu preocupãrile sale. Pe anumite segmente temporale, cercetãtorul însuºi se trezeºte martor al epocii, faþã în faþã cu martorul-martir al represiunii directe. Este ºi bine; este ºi mai puþin bine. Este bine, pentru cã nu mai ai nevoie de cursuri pregãtitoare pentru a înþelege ceea ce se numeºte spiritul vremii; este mai puþin bine, ca sã nu spun rãu de-a dreptul, pentru cã în virtutea acestei înþelegeri foarte aplicate te consumi interior, cu efecte deseori incalculabile. Nu este mai puþin adevãrat cã nu sunt mulþi aceia dintre noi (nici nu suntem aºa numeroºi) care ajung sã-ºi subordoneze viaþa efortului de a salva memoria traumatizatã a unui popor ajuns, iatã, controversat (nu e cazul sã intrãm aici în detalii).
Toatã oboseala a fost compensatã cu vârf ºi îndesat de apariþia Enciclopediei, de textele publicate - studii, recenzii, atitudini publice, de simpozioanele ºi colocviile la care am participat. Nu în ultimul rând, de apariþia cãrþii de debut (literar), În mâinile tale, la editura Blumenthal.
În plan civic-moral am continuat munca de editare a scrierilor lui Paul Goma, în seria de autor de la Curtea Veche, ºi am reuºit un lucru foarte important: obþinerea pensionãrii ºi indemnizaþiei de fost deþinut politic pentru scriitorul nostru marginalizat atât de confraþi, cât ºi de instituþiile statului. Sumele sunt modice, raportate la suferinþele ºi nedreptãþile trãite de Paul Goma, însumate fac aproximativ cât primesc vedetele carpato-danubiene pentru o colaborare sau douã la un ziar - pe ediþie.
Pentru 2013 nu am gânduri noi, vreau sã le întremez pe cele „vechi”. Nu am nici speranþe, trãim într-o þarã în care ajung la putere indivizi schimonosiþi de reeducarea spiritului, deformaþi de goana dupã furt ºi cãpãtuialã, suferinzi de sechelele practicii ideologiei totalitare. Diversiunea ºi manipularea au atins la noi cote incredibile. Sau poate cã tocmai aceastã lipsã de speranþã a mea adãposteºte sâmburele adevãratei speranþe. Cine ºtie...
În 2013, am de lucru la volumul 3 al Enciclopediei represiunii comuniste ºi la Enciclopedia PCR (lucrare colectivã a INST, aflatã într-un stadiu incipient); sper sã am putere sã avansez în studierea amãnunþitã a dosarelor lui Paul Goma (lucrez la o monografie), Emil Cãpraru (medicul pediatru, fost deþinut politic, care multora ne-a asistat creºterea sãnãtoasã, prin cartea Mama ºi copilul), Neculai Popa (nu e vorba de autorul mãrturiei Coborârea în iad, ci de un alt deþinut politic purtând acelaºi nume, exilat în 1979 în SUA) etc. Am câteva astfel de proiecte în lucru, aflate în diverse stadii. Dacã reuºesc sã mã organizez mai eficient decât în 2012, poate reuºesc sã definitivez mãcar în varianta de lecturã pe manuscris romanul, intitulat provizoriu: Ia pe cinci ºi þine-aproape!
Vedeþi bine cã nu am gânduri ºi ambiþii noi faþã de 2012, mã þin cu consecvenþã de proiecte începute de-a lungul ultimilor ani ºi, mai ales, mã þin de convingerile mele intime ºi civice.

Vã mulþumesc cã m-aþi întrebat.

Comentarii cititori
sus

 

Andreea Bratu

Wishful thinking

 

Suntem la început de an, aºa cã, potrivit cutumei, ne facem planuri pentru urmãtoarele 12 luni, de parcã sfârºitul lumii chiar ar fi avut loc ºi tot ce s-a petrecut pânã acum ar fi fost ºters cu buretele, de parcã socoteala ar reporni invariabil de la zero ºi în ºcoalã n-am fi învãþat sã numãrãm decât pînã la 365 (nici nu prea ar fi de mirare, la cum stã - era sã scriu „merge” - ºcoala azi).
Aºadar, ce-aº dori sã se întâmple în 2013?

    1. Aº dori ca în culturã, mai ales, sã ajungã în posturi cheie oameni care chiar au habar despre mersul lucrurilor, ºi nu au doar orgolii, comportament ºi ADN de directori; oameni care au viziune, idei ºi interes (nu personal) ca mersul sã fie constant, ascendent ºi orientat spre valoare.

   2. Aº dori, înainte ca susþinãtorii sã punã mâna ºi pe cine ºtie ce televiziune, pentru a ne intoxica pe toþi, nu doar pe cei din zona vizatã, cu promisiuni mincinoase, sã existe undeva curajul de a înþelege, odatã pentru totdeauna, cã orice proiect de tipul Roºia Montana este nociv pe termen lung, ºi de a vedea cã dincolo de ambalajul înflorit ºi parfumat al grijii pentru soarta grea a moþilor se ascunde mai ales grija pentru buzunarele unora ºi altora, buzunare în care nu încap ºi buletine de Alba.

    3. Aº dori sã se atenueze fervoarea bisericoasã programatã a se pogorî asupra multora la sfârºit de an, pentru ca acea energie sã fie mai degrabã cheltuitã spre folosul celor care chiar au nevoie de ajutor (oameni ºi animale deopotrivã).

    4. Aº dori ca sistemul nostru de învãþãmânt sã-ºi gãseascã, mãcar de data asta, drum drept ºi coerent, astfel încât cei care încã îl mai aleg sã se aleagã cu ceva.

    5. Sper ca prietenii mei ºi cu mine sã fim sãnãtoºi, pentru a putea merge în Santorini ºi prin alte locuri puse deja pe listã. ªi aº dori ca mâine sã fie 29 august, pentru cã astfel vom fi trãit deja minunea numitã „The Wall”.

    6. În plan strict personal, în încheierea listei cu naivitãþi, îmi doresc, ca în copilãrie, sã zbor cu raþa (sau mãcar cu balonul) ºi sã mãnânc avion pe varzã.

Comentarii cititori
sus


Mariana Codruþ


Mai întîi, aºtept sã vinã soarele cît mai repede. Apoi, sper cã în 2013 voi descoperi cît mai mulþi autori ºi cît mai multe texte care sã mã punã pe gînduri.

Comentarii cititori
sus


Dan Dãnilã

2013 - Quo Vadis?

 


Pentru unii, anul 2013 pare oricum mai aparte fiindcã poartã o cifrã consideratã aducãtoare de nenoroc; dar cred cã pentru cei mai mulþi e doar o nouã etapã a vieþii, convenþionalã ca o mãrgea imaginarã dintr-o salbã care se va rupe cândva...

Cred cã va fi un an dificil pentru toþi românii, nu doar pentru creatori, dar eu îl vãd ºi îl doresc ca pe un an de (târzie) deºteptare naþionalã; pânã când sã mai acordãm credit imposturii, minciunii ºi amatorismului, corupþiei ºi demagogiei? Aºtept o despãrþire ºi o limpezire a apelor în politica româneascã...

Vorbind doar despre mine, am pregãtit o carte de versuri ºi un roman pentru care sper cã voi gãsi editori ºi cititori... întreprinderi tot mai grele, într-o perioadã în care cultura e din nou marginalizatã brutal, dezbinatã ºi lipsitã de resurse materiale... Apoi, mã bucur de o proiectatã revedere a colegilor de liceu, cu ocazia celor 40 de ani care au trecut, incredibil de repede, de la Bacalaureat. Asta presupune ºi revederea Sibiului, o constantã ºi mereu aºteptatã bucurie...
În rest, îmi doresc colaborãri reuºite cu cât mai multe reviste literare, ceea ce presupune cã voi fi sãnãtos ºi voi mai fi vizitat de muze... oscilez între pesimismul înþelept ºi optimismul iraþional, între tentaþia renunþãrii ºi bruma de speranþã...
La mulþi ani tuturor

 

Comentarii cititori
sus


Dinu Flãm
ând

În 2013 vreau sã continui expediþia Pessoa cu încã douã noi volume date în traducere cititorului român. Dacã voi avea atîta energie, poate mã voi apropia ºi de un mai vechi proiect, traducerea integralã a lui Lautréamont. Iar dacã una din acele capricioase doamne din Olimp care þin cheile artelor îºi va întoarce chipul spre mine cu un vag surîs, poate voi reuºi sã scot din mine ºi cîteva poeme sub proprie semnãturã. E singurul miracol pe care îl curtez...

 

Comentarii cititori
sus


Adriana Macsut


Am intrat cu speranþe ºi gânduri frumoase în anul 2013. Îmi apar deja articole în douã antologii filosofice (vor fi lansate pe piaþa editorialã în ianuarie sau februarie). Am de prezentat în luna ianuarie un referat la Facultatea de Filosofie a Universitãþii Bucureºti, despre Etica exploatãrii resurselor aurifere de la Roºia Montanã. Pregãtesc apariþia unui curs despre eticã ºi voluntariat - important, cred eu, în care voluntariatul este vechime în muncã.

 

Comentarii cititori
sus


Niculina Oprea


Voi începe anul 2013 doar cu gânduri foarte bune. În prima lunã a noului an îmi va apãrea a doua carte în limba turcã, motiv pentru care mã bucur de pe acuma. Îmi vor mai apãrea ºi alte cãrþi în 2013.


(decembrie, 2012)

Comentarii cititori
sus


Alexandru Petria

De sfârºit ºi început…

 

2012 mi-a fost un an extrem de rodnic din perspectiva literaturii. Am scris poezie câtã n-am scris în toatã viaþa, fãrã forþare, fãrã plan de lucru, de parcã mi-ar fi fost dictatã de cineva, de peste umãr, sub presiunea urgenþei. Voiam sã reiau munca la romanul Prima faptã bunã, însã… a dat poezia peste mine, dupã 20 de ani de tãcere în versuri, cu Cãlãul harnic, apãrut la Herg Benet (mulþumesc editorilor - Cristinei Nemerovschi ºi lui Alexandru Voicescu!), ºi poemele ce-o sã structureze volumul Rugãciuni neduse la bisericã ºi alte chestii, pe care intenþionez sã-l public cândva în 2013.
Ce-o sã aducã vremea, vom vedea, cert e cã am de gând sã trebãluiesc la roman ºi sã continui seria de interviuri cu scriitori, care o sã se aºeze ºi ea într-o carte, când o sã-i fie sorocul, nu-i exclus ca tot în 2013. De început de an, vreau sã mai mulþumesc traducãtorilor extraordinari ai textelor mele - Pere Bessó- catalanã ºi spaniolã, Raoul Weiss- francezã, Balázs F. Attila- maghiarã, Jeanette Carp ºi Ronald van Linde- neerlandezã.

 

Comentarii cititori
sus


Maria Pilchin


Colind diamantin
pentru Omul mezzo-(p)olitic din Bas-Arabia

Populez un spaþiu specific, un stat de frontierã dintre Est ºi Vest, o „grotã” temporalã în care totul se întâmplã diferit decât în afara ei. Mult timp am suferit cã m-am nãscut în aceastã þarã Mezzo-potamicã, cu douã râuri-contururi geografice. Dar soluþia a venit tot din cãrþi: „Aceastã naºtere a venit o datã cu începerea unei terapii analitice. Pânã atunci ºtiam diverse lucruri, ºtiam sã fac diverse lucruri. Obþinusem câteva diplome ºi credeam, ca tânãr adult, cã aceastã zestre îmi era suficientã pentru a porni în viaþã ºi a reuºi! Ca un Rastignac al timpurilor moderne, îmi închipuiam cucerirea lumii ca fiind o chestiune de putere, influenþã ºi mai ales recunoaºtere. Aceastã nevoie de a fi recunoscut, valorizat, confirmat mi-a structurat o parte a existenþei. Dar de-a lungul terapiei am descoperit o altã formã de a trãi, mai creativã, mai dinamicã, mai puþin reacþionalã, mai puþin violentã faþã de mine însumi. Astfel mi-am început destul de târziu o educaþie de conºtientizare, care îmi lipsise pânã la 30 de ani ºi fãrã de care suferisem atâta” (Jacques Salomé, Curajul de a fi tu însuþi).

Or, recent am ajuns sã îmi gândesc altfel amestecul de Orient ºi Occident care mã constituie. Am trãit o asumare a unei descendenþe basarabene, m-am detaºat de tot felul de purisme etnice, culturale ºi politice, care mi-au fost cultivate pânã acum, am înþeles cã realitatea nu e simetricã ºi nici nu poate fi. Întorcând „capul” ba spre Vest, ba spre Est, ajunsesem sã fac „entorse” muscular-culturale. Marile frustrãri geografice ºi geopolitice mi-au determinat pânã acum o existenþã culturalã specificã, un fel de a exista în aºteptarea unui (ne)cunoscut Godot sau a cine ºtie cãrei „mari ºanse”. În ultimul an, însã, am trãit un fel de cãdere din oniric, pe toate planurile, oglinzile din Wonderlands s-au fãcut cioburi, Alice a crescut, (i)realitatea e alta.

Ce aºtept de la noul an?! În 2013 sunt sigurã cã se vor întâmpla exact aceleaºi lucruri: vom fi ipocriþi ºi centraþi pe noi, dar totodatã minunaþi în complexitatea umanitãþii noastre, la TV vom auzi exact aceleaºi slogane ºi exerciþii de retoricã politicã, în cãrþi se va întâmpla totul ca ºi pânã acum - acea scriere a cãrþilor din cãrþi, vorba lui Eco, ópusurile noastre le vom citi între noi, între noi vom perora laude ºi vom scrie cronici, ca într-o sectã literarã, simþindu-ne marii iniþiaþi, oamenii de culturã vor fi mari în ceea ce fac public ºi mãrunþi în cotidianul lor, în supermarketuri vom cumpãra fericirea la semipreparate, arta ne va educa, flirtând pe la spate cu comercialul, vom fi la fel de rãtãciþi în tot ce facem, deºi iluzia propriei importanþe ºi a certitudinii existenþiale ne va însoþi mereu. Politicienii, aceºti oameni de papier mâché, ne vor minþi la sigur ºi noi, ca în cele 1001 de nopþi, le vom urmãri istoria de succes în serii narate de PR manageri într-o Bas-Arabie dintre Nistru ºi Prut. Ei ne vor privi, uneori, la întâlniri cu electoratul ne(s)electiv, ca pe niºte oameni de cavernã ºi vor stabili cã acest om din mezzo-(p)oliticul md mai ºi gândeºte uneori ºi vor fi miraþi ºi cumva chiar încurcaþi, dacã nu iritaþi, de aceste seminþe de gândire analiticã primarã. Viaþa va curge la fel de molcom în balta noastrã interriveranã, visele ºi vizele vor deveni, contextual, sinonime parþiale, la porþile Europei vom trãi senzaþia unui fetus extrauterin ºi ne vom tot întreba dacã de la Râm ne tragem. Copii noºtri vor creºte, ne vor privi înþelegãtor ºi vor pleca cu visele noastre transformate în vize spre alte spaþii, mai favorabile speciei umane, iar noi, copiii post-comunismului teribilist ne vom duce amintirile ca pe o carapace, ca pe un marquezian „a trãi, pentru a-þi povesti viaþa”. Unica salvare a generaþiei noastre va fi nararea, povestirea unei vieþi, asemeni bãtrânului lui Coleridge din Balada bãtrânului marinar.

Dar cred cã m-a luat fluxul memoriei viitoare pe dinainte, la sigur cã îmi doresc în noul an sã instalãm, în sfârºit, acel dulap ergonomic pentru cãrþi, sã le punem pe poliþe, sã ticsim rafturile cu toate aceste obiecte ale culturii umane ºi sã ne simþim în noua noastrã casã ca într-un templu al textualului, apropo de iluzia propriei importanþe ºi a certitudinii existenþiale! (Da, mai e ceva, demult sper sã am un nou set de cleºtiºori coloraþi pentru rufe, fiecare sã aibã câte un diamant Swarovski, e visul meu tãcut, cred cã irealizabil, într-o lume de bagatele, în care uscarea rufelor nu e consideratã un act de culturã*)


* „Sã zicem un cleºte de prins rufele conþine latent ºi ideea de Kamasutra. Obiectul când este þinut în mânã, meritã o mult mai mare atenþie, încearcã sã-i vezi reversul artistic, dacã faþa îi este una utilitarã. Nu este exclus faptul ca bagatela sã genereze ceea ce noi numim convenþional obiect de artã” - dintr-un interviu cu artistul plastic Ghenadie Popescu.

Comentarii cititori
sus


Lorena Stuparu


ªi conturau proiecte albastre


Cum anul nou mã prinde mai întotdeauna cu deadlineurile depãºite, nu-mi fac planuri ci îmi doresc doar sã duc la bun sfârºit ceea ce am început. De câte ori mi-am fãcut planuri fie ºi pe duratã minimã (cã de aceea medie spre lungã nu îndrãznesc nici cu gândul sã mã apropii) ele au fost amânate sau anulate de alte prioritãþi sau urgenþe ce pot fi încadrate la rubrica N-aduce anu’ ce-aduce ceasu’. Sigur, am câteva direcþii de la care nu mã abat nici mãcar atunci când se întâmplã sã-mi reglez ritmurile dupã mecanismele cererii ºi ale ofertei, cum ar fi acum: de ce-aº începe anul nou cu intenþia de a publica în Prãvãlia culturalã dacã tot sunt chematã sã rãspund la-ntrebarea despre ce planuri sau intentii la început de an aº avea, „Cu ce gânduri începeþi anul 2013? Ce doriþi sã vã aducã?”?


În fine, dacã asta intereseazã pe cineva mai mult decât platitudinile absolut goale de orice conþinut de mai sus, sã vã mãrturisesc totuºi cã îmi propun sã public cât mai repede în calitate de coordonator un volum de studii ºi interviuri pe tema identitãþii individuale în contextul globalizãrii ºi sã-mi termin comunicãrile pentru niºte conferinþe ºi congrese naþionale ºi internaþionale. Apoi sau mai degrabã între timp, au fur et à mesure, sã-mi vãd ºi de-ale mele, adicã de plãcerea de a citi ºi de a scrie pur ºi simplu fiindcã mi se pare cã astfel încarc cu un pic de realitate ceea ce nu mai pot retrãi ºi înþeleg mai bine tot ceea ce mi se întâmplã.

Dar cel mai mult ºi mai mult îmi doresc sã mã ajute Dumnezeu sã-mi pot îndeplini datoriile de mamã, fiicã, sorã cu toatã dragostea ºi iscusinþa literal ºi în toate sensurile, cum spunea cel mai conºtient delicat dintre poeþi.

Fireºte, pe lângã toate acestea îmi doresc ºi lucruri imposibile cel puþin acum ºi de altfel fiindcã intrã în contradicþie cu cele de mai sus, parcã nici nu prea mi le-aº dori momentan. Dar mã bazez pe vis, pe speranþã, pe dragoste - cum spuneam.
 

Comentarii cititori
sus


Cornel Mihai Ungureanu


Îmi doresc sã fiu sãnãtos, sã lucrez ºi sã duc la capãt câteva proiecte în acest an. Mã simt obligat, în primul rând, sã finalizez un roman ºi douã sau trei piese de teatru, dintre cele începute. Pentru cã se împlinesc 10 ani de când am debutat pe hârtie (în primãvara lui 2003 mi-au apãrut un roman ºi un volum de prozã scurtã), cred cã este timpul sã public o carte care sã aibã consistenþã.

Voi continua, împreunã cu prietenii ºi colegii mei, programele Asociaþiei Taberna ºi apariþia Prãvãliei culturale, deºi mãnâncã din timpul pentru scris. Mi se pare cã meritã. Îmi propusesem, în schimb, sã renunþ la televizor sau, mãcar, sã îi acord foarte puþin timp, ºi sã nu mai particip la emisiuni. Dar am început anul privind o grãmadã de filme ºi chiar în aceastã searã mã duc sã îmi dau cu pãrerea într-o dezbatere politicã. ªi când eram copil însã, ºi alegeam joaca în locul temelor, nu mã culcam pânã nu le rezolvam. Mizez pe aceastã forþã recuperatoare.

Comentarii cititori
sus


Tudorel Urian

 
2013 este primul an din viaþa mea, pe care îl încep fãrã nicio speranþã. Tot ce îmi doresc pentru anul care vine este sã-l vãd încheiat. Este ºi asta o experienþã care meritã trãitã pentru a fi om întreg.

Sã fiþi sãnãtoºi ºi mult noroc tuturor.
La Mulþi Ani!

(decembrie, 2012)

Comentarii cititori
sus


Lucia Verona

 
Cu ce gînduri am intrat în 2013? Bune, desigur. Ce doresc sã-mi aducã? Aº inversa întrebarea. Ce voi aduce eu anului 2013?

În primul rînd, o nouã traducere din Shakespeare. În 2012 a apãrut, în volumul V, publicat la editura Tracus Arte, piesa Troilus ºi Cresida, în traducerea mea, alãturi de Negustorul din Veneþia, traducere de Horia Gârbea ºi Timon din Atena, traducere de George Volceanov. În 2013, prin martie-aprilie, va apãrea, la aceeaºi editurã, volumul VI, în care voi avea traducerea piesei Doi tineri din Verona, alãturi de Cum vã place ºi Henric al VI-lea, partea 1, traduse de Violeta Popa, respectiv Ioana Diaconescu. Iar pînã la sfîrºitul anului voi mai termina de tradus încã douã piese.

Între douã traduceri din Shakespeare voi gãsi, sper, rãgazul sã mai scriu o carte poliþistã, continuare la Moartea zboarã cu low cost, apãrutã în 2012 la editura Tritonic. Voi definitiva ºi voi publica un volum de teatru. ªi, cine ºtie, poate voi avea timp sã mai lucrez la un roman serios, început cu ani în urmã.
Cred cã nu e puþin.
La mulþi ani!

Comentarii cititori
sus


Aprilia Zank

 

betting on the new year


the new year's
just around the corner
and the croupier
sniggers in my ear
faites vos jeux, madame,
faites vos jeux
but I'm no gambler
lack the vision
of how the wheel spins
or if my fortune lies
in red or black
in grey or purple
or in the infinite blue
of heaven
to give me a hint
of what I will
or I can
or I must
and, anyhow,
one has to hurry
time and tide wait for no man
or woman
I have to make my choice
place my haphazard bet
on even or odds
before the croupier yells
rien ne va plus

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey