•  Diana Maria Boghiu
•  Xenia Negrescu
•  Camelia Maria Niþã
•  Roxana ªtiubei


sus

 
Diana Maria Boghiu


scrisori neprimite


Vreau sã mã-ngropaþi lângã un cal alb,
sã respirãm acelaºi pãmânt, acelaºi pãmânt sã-l respirãm
sã mã poarte-n spate ºi sã mã plimbe vreau.
sã-mi plimb mâna pe coaste
pe coastele calului alb cu mâna mea - un pieptãne
sã-mi umple urechile cu nechezatul lui de cal alb
sã-mi umple ochii cu albul lui de cal
ºi sã-i golesc sufletul lui de cal (alb) într-un pahar
ºi sã golesc paharul la rãdãcina unei flori din ciocul unei pãsãri.

Calul meu alb, dragul meu cal alb,

ce-o sã ne mai mângaie tãlpile pãmântenilor...


þigãri aprinse-n stele

Am sã curãþ cerul de stele bolnave
cu mâna mea stângã
- în dreapta stã o þigarã aprinsã
jumãtate am sã le sting în mare
una o pãstrez în buzunar
restul le calc în picioare
pânã mi se fac tãlpile cenuºã.


matematici superioare

aici
îþi poþi trece mâna pe coastele lor învelite în piele
bolnavã
cu unghiile lungi ale unor
degete lungi cu
sânge ca
un pahar de ºerpi pieptãnaþi sã curgã
pe coastele lor învelite în piele bolnavã

coastele, degetele ºi bãlþile de sânge -
o geometrie strâmbã/
a scãdea din schelet craniul
e-un calcul simplu.


memorii

când plantai mortul ca pe-o sãmânþã ºi
aºteptai sã încolþeascã;
ce-aºteptai sã încolþeascã - nu ºtiu

când îþi tãiai unghiile pânã la
sânge ºi
praful se punea pe cãrþi;
nimeni nu voia sã-l sufle/
nimeni nu ºtia sã-l sufle

când îþi spãlam pãrul în ploi cu
lacrimi mai lungi decât degetele
când îþi cãlcam orgoliul în picioare ca
pe-un covor
scump ºi
când te considerai sãnãtos - sãnãtos din cap pânã-n picioare
dar nu erai
...
condamnã-mã, dar nu sunt eu cea care face complimente sirenelor


cu tãlpi însângerate

Sirenele, aceste târfe decente cu genunchi primitori,

cu perle în loc de inimi,
cu pãrul prins în alge
aleargã cu tãlpi însângerate norii ºi cerurile.

În peºti apune soarele, pe limba valurilor doar
harpii, grifonii, îngerii, pãsãrile –
peºtii sufletului ºi fluturii mãrii.
Sirene prost oxigenate,
sirene uscate de mare
aleargã cu tãlpi însângerate norii ºi cerurile.


caii sunt cele mai frumoase flori

Acestea nu sunt altceva decât flori rupte cu mâna,
o mânã roºie de maci,
pãmântul - un uriaº sicriu, o florãrie -
frumoase aste flori de portocal
cu rãdãcini adânc înfipte-n ceruri.

Cai sãlbatici, albi de iarnã
cai biciuiþi de sânge vertical,
caii, doar caii
sunt cele mai frumoase flori.


(Diana Maria Boghiu este elevã în clasa a X-a E la Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” Caracal ºi a câºtigat premiul al II-lea la secþiunea poezie, în cadrul primei ediþii - 2012 - a Concursului Velivolantis organizat de Asociaþia Taberna. Aflã mai multe despre concurs ºi vezi lista completã a câºtigãtorilor aici)

 

Comentarii cititori
sus


Xenia Negrescu



Spune-mi

De câteva zile nu-mi mai gãsesc cuvintele

pleacã seara târziu
iar dimineaþa
când zorii zilei se trezesc din fiorul nopþii
se întorc acasã
sunt atât de multe
de mici
ºi de profunde
încât se pierd în albul unei pagini
sau se împiedicã
în mersul unei fraze lungi
în dimineaþa asta
am alergat spre ele
cãci îmi doream mai mult ca oricând
sã le fi gãsit
chiar ºi cu trupul murdar
zgâriat de stele
dar ele aveau
ochii roºii
cearcãne adânci
ºi lumânãri pe chip
cãutându-ºi literele

glasului meu i-au crescut mâini
are pânã ºi degete
împletite în versuri

Mâine, când mã voi trezi rãguºitã de noapte,
spune-mi poezii ...


Moarte

Plãmânii-mi sunt douã sicrie

purtãtoare de aer
când vreau sã respir
alerg prin vene
ºi mã împiedic, deseori,
cãci drumul e însângerat
deschid capacele
ºi beau aerul ca dintr-un pahar
mã întorc în lume târziu
când stelele nu mai au cer
astãzi,
m-am trezit devreme
cãci visele îmi gâdilau tâmplele
dar drumul era mai întunecat
ca niciodatã
venele erau îmbrãþiºate
în mii de forme
iar sângele nu-mi mai sãruta urmele
cine-mi aprinde o lumânare?


Rugãciune

Îmi place sã adorm
dupã ce toate lumânãrile
se sting în cer
atunci ºtiu cã îngerul meu
coboarã tãcut în lume
ºi cerul rãmâne cu Dumnezeu
sã þese în pânza întunericului
o rugãciune


Rãstignire

În plumbul rãsãritului de azi

sunt rãstignite pãsãrile fãrã de zbor
ºi îngerii-ºi dezbracã aripile lor
sã-mbrace umbra rãnilor ce dor


Noaptea

Noaptea coboarã atât de aproape

încât dacã deschid ochii
îi pot simþi fruntea în fiecare geanã
pânã când dimineaþa
trezeºte întunericul din mine


Povarã

Mi-e timpul o piatrã grea
purtatã în mãduva spinãrii
Mi-e lumea un car cu lemne
ce-mi trece pe picioare
Mi-e sufletul un cer
cu ploi bãtrâne
Mi-e dorul un pãmânt
uscat
Mi-e gândul un surd
fãrã cuvânt


Eu

Noaptea e ziua
ce-ºi ascunde zorii
sub pãtura de-ntuneric
Noaptea e ziua
ce-ºi bea soarele
pe nerãsuflate
Noaptea sunt eu


(Xenia Negrescu este elevã în clasa a XII-a B la Liceul Teoretic “Traian Lalescu” Orºova ºi a câºtigat premiul al II-lea la secþiunea poezie, în cadrul primei ediþii - 2012 - a Concursului Velivolantis organizat de Asociaþia Taberna. Aflã mai multe despre concurs ºi vezi lista completã a câºtigãtorilor aici)

Comentarii cititori
sus


Camelia Maria Niþã



Suntem furnici cu aripi pestriþe

M-am întrebat cândva

ce e pacea?
Afar' de-acea strângere de mânã
cu furnicãturi în dosul palmei.
Mã gândeam sã o numesc
chintesenþa amabilitãþii ºi a farmecului.
Ori forfotã de gentileþe.
Ne-amestecãm cu toþii
talmeº-balmeº
ºi gata!
Suntem explozii de entuziasm.
Ei, cum suntem noi!
Ne iubim ca furnicile:
una-i ici, una-i colo,
grãmãjoare, grãmãjoare.
Apoi ne prãbuºim.
Ne lungim într-o parte ºi-ntr-alta
ca sã zvârlim trupul acesta.
E-un soi de cântec.
Un cântec de om, ori de furnicã?
Cert e cã ameþim nemiºcaþi.
Cu toate acestea, ne cãþãrãm pe firea vremii,
fâlfâim cu ardoare, ca acei fluturi pestriþi,
furnici cu aripi pestriþe.
Suntem aici, ºi-altundeva
Viaþã, trup de om!


Coasta domnului ochi de oþel

Azi mã-nºurubez în spinarea domnului ochi de oþel!

ªuviþele lui cãrnoase strãnutã
mai ceva ca strãbunica mea Fâþa!
Mã-ntreb ce-are sã se-ntâmple
de-l voi gâdila cu cãlcâiele.
Eh, dar n-am sã-ncerc.
Mai bine stau trântitã cu obrazul
de frisonul coastei.
Greoaie ºi huruitoare,
mi se-ncolãceºte ca un ºtiulete bezmetic
printre degete.
ªovãie ºi se bucleazã.
Of, coastã nebunã!


O lãlãialã conºtientã

Îmi spunea cum cã

uneori se vaporizeazã,
cã-i rece ºi cald
pe partea cealaltã.
Cã plouã ºi face
TÂC, TÂC
ªi nu pricepeam
Despre ce fel de "cercuri"
e vorba.
Îmi spunea de ceaþã
cã-i e adânc recunoscãtoare,
poate sã tacã liniºtitã.
Refuzã sã se viseze
pe dinãuntru, "fapte" obosite.
Abia se-mparte "eu" ºi cu "mine"
pe scena asta de hârtie.


În neºtire, ire, ire, re

Ce grele-mi sunt pleoapele pe umãrul dimineþii!

'Eºti o mototoalã!'
Mã-ntreabã de n-am un dezinfectant.
Ce timp frenetic, rãvãºit,
ce jocuri!
Violet jilav înfoiat freamãt
în neºtire, ire, ire, re.
Vine pe acolo, sã-nþeleg,
agãþat de praf ºi panglici,
gãuri ºi metal filigranat.
Bucatã de cald ºi moale,
gãini ºi oi bizare,
seminþe zãngãninde,
rochiþã cu buline
ºi suflete-mpãiate.
Sã mã deºtept?


Oranj

Aº muºca dintr-un nor trubadur,

stând cocoþatã pe un gard
pictat de carioci oranj.
Iar într-un cer lãþit, zgâlþâitor,
sã rezonenez abstract
cu mutra mea de peºte.
Sã deschid un por
soios ºi uzat, cu jaluzele hârºâite,
ºi sã-i lipesc petale-dinþi
va mirosi a pãpãdie.


Pic-Tac

Sunt zile în care sunt zile

ªi nu aud ce spui.
Închid ochii ºi dinspre tine
Imaginez de fapt zãpãceala mea.
Iese la bis chipul de- privesc ºi sunt.
Cliºee prin vene
Care curg exuberant.
Pic-Tac
Apa ºi Timpul.


(Camelia Maria Niþã este elevã în clasa a X-a la Colegiul Naþional “Gib Mihãescu” Drãgãºani ºi a câºtigat premiul I la secþiunea poezie, în cadrul primei ediþii – 2012 - a Concursului Velivolantis organizat de Asociaþia Taberna. Aflã mai multe despre concurs ºi vezi lista completã a câºtigãtorilor aici)

Comentarii cititori
sus


Roxana ªtiubei


de ce nu-mi pui o fundã sã mã dãruieºti cuiva?

am fãcut curãþenie m-a ajutat conºtiinþa sã mut mobila
ca sã dea o altã luminã casei tu mi-ai dãruit o floare
am admirat-o superficial
nici mãcar nu ºtiu ce fel de floare e
am avut treabã dupã am adormit am citit scris râs plimbat am fãcut dragoste am plâns fãrã lucruri mãrunte n-avem timp se spune
punctul doi floarea este acolo n-a murit
nu mi-a cerut apã mâncare sfaturi afecþiune mã uimeºte cuminþenia ei
am avut treabã dupã am adormit am fost la spital m-au operat începusem sã chelesc grav
punctul trei îmi administrau tratamentul acasã floarea este acolo mã priveºte
am avut treabã dupã m-au chemat la birou sã semnez actele ºi sã-mi spunã cã nu mai au salarii mici
punctul patru seara am vãzut cã floarea este acolo nu comenteazã am înnebunit florile nu pot vorbi mai ales a mea
am avut treabã dupã am plecat într-o cãlãtorie
când mã voi întoarce o sã-i aduc un suvenir
doar e floarea mea.


*

sunt conºtientã de faptul cã tu citeºti câte o carte
de fiecare datã când faci dragoste cu mine noaptea
ºi asta te face sã mori puþin câte puþin
în fond moartea e singurul mister neviolat de om
ceva ce încã ne mai stârneºte interesul
ceva ce ne mai þine în viaþã


cafeaua mea dinainte sã te cunosc

când m-ai anunþat cã a crescut copacul

cã trebuie sã ne apucãm de o nouã casã
mi-am pierdut rãbdarea
totuºi mã simþeam iubitã parcã eram în seara când
le dansasem pe masã în timp ce-mi recitau
ºi le priveam frizurile ca pe niºte gânduri rãmase
de ieri
te urãsc
dar þi-am mai spus-o
mi-am cumpãrat cravate noi ºi te urãsc
o simt ca pe un vis dintr-o noapte cu prea multe silabe
te urãsc monºer
tu eºti frumos doar la rãdãcinã pentru cã mã citeºti
pe toatã câtã nu sunt
pardon
câtã nu eram înainte sã te cunosc
bându-mi cafeaua pe aceeaºi canapea mereu
mda
ºi îmi dau seama cã n-am sãrutat
niciodatã un bãrbat cu mustaþã.


femeia din drum

Am fost femeia din drumul vieþii tale
fãrã ca þie sã-þi pese ºi fãrã ca eu sã ºtiu.
M-am nãscut fãrã sânge (ºi poate fãrã poezie)
pentru cã deoarece întrucât fiindcã
eu numãr fire de pãr,
mi se pare mai convenabil
în iadul nostru de iubire,
unde fluturii zboarã cu aripile
pline de miere stricatã ºi
dezinteresul
ce-mi aminteºte de pasiunea tãietorului de lemne
în curtea familiei regale care domneºte a plictisealã.
Pentru cã deoarece întrucât fiindcã.


curgi sânge curgi

am învãþat cã sãnãtatea nu face chiar totul
când ne spunem cuvinte în chinezã de parcã ne-am cunoaºte
din momentul în care am ascultat muzica noastrã
sau a altora cu sensul nostru
unele lucruri ce natura însãºi nu ºi le poate permite
nimic nu împiedicã dorinþa sã îmbrãþiºeze o altã dorinþã
pentru cã sãrutul adoarme pe buzele timpului
ºi eu doar azi dau sugestii unora care nu au auzit de Dumnezeu
da da acel domn pe ai cãrui umeri cade ruºinea
superb n-am ce zice
comentaþi doar dumneavoastrã
stãpânul lirismelor
de la origini pânã în prezent
sentimente la reducere cã e crizã nene
habar n-am cum o sã te descurci cu ratele
în special dacã vii cu trenul
niºte cazuri de genitiv programat
crezând cã-þi poþi împãrtãºi ideile deocamdatã
strigi dar nu te intereseazã
închizi ochii deºi nu þi-e încã somn
cel mai bun adversar e sângele unui bãrbat singur
tot aerul m-a învãþat primesc lecþii gratuite
yey sunt o norocoasã
nu vreau sã termin însã trebuie se puncteazã bine încadrarea în spaþiu
dã-o-n mã-sa de poezie
vreau mai mult sânge


nobody’s perfect

te-ai întors dar vai parcã arãþi mai bine ca data trecutã
nu þi se pare doar am îmbãtrânit
conteazã eu te nevoiesc

nobody’s perfect

silviu azi facem repetiþie generalã sã nu ziceþi cã nu v-am zis toatã lumea se conformeazã eu sunt geniul aici

elena se gândeºte la mesajele necitite când îºi face exerciþiile de slãbit
cât de caraghios poate sã sune asta

îmi pun teniºi
roºu cât sã-mi ajungã pânã la bucãtãrie
acolo unde fereastra are vedere
spre viaþã

pardon
eu nu intru în bucãtãria lor
dar nici nu mãnânc mâncarea lor


(Roxana ªtiubei este elevã în clasa a X-a C la Colegiul Naþional “ªtefan Velovan” Craiova ºi a câºtigat premiul I la secþiunea poezie, în cadrul primei ediþii - 2012 - a Concursului Velivolantis organizat de Asociaþia Taberna. Aflã mai multe despre concurs ºi vezi lista completã a câºtigãtorilor aici)

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey