•  Doina Ghiþã Marinescu
•  Adriana Mihaela Macsut, ªtefan Grosu
•  Liviu-Florian Jianu


sus


Doina Ghiþã Marinescu

 

Fondarea Bibliotecii Franceze OMNIA - Craiova



În ianuarie ‘90 eram profesoarã. Abia terminasem cursurile de pregãtire pentru gradul ll în învãþãmânt. În decembrie ‘89 Universitatea din Craiova era gazda acestor cursuri, nefinalizate însã din cauza huruitului tancurilor, care îl întrerupseserã pe neaºteptate pe  Blaga, în haosul de pe strãzi. Spaþiul mioritic era invadat de presupuºii teroriºti. Rectorul s-a speriat, alãturi de profesorii veniþi din judeþele limitrofe, ºi a avut înþelepciunea sã rãmânã calm în frenezia generalã.
Am pãrãsit clãdirea ca sã-l regãsim pe Tudor Gheorghe în mulþime. Prietenul, care în anii de cenzurã ne cânta menestrelul la curþile dorului a salutat libertatea de la balcon ºi a fost ales ad-hoc, primar. Evident, simbolic.

S-au scurs zilele, au venit primii francezi, cu primele ajutoare. Asociaþia umanitarã EquiLibre a venit cu o donaþie impresionantã de cãrþi. Erau sute de cartoane în faþa prefecturii, abandonate printre sacii de haine, maºini de scris ºi electrocasnice. În ajunul revelionului ne-am mobilizat sã ne ocupãm de Baudelaire-ii ºi Verlaine-ii ninºi ºi jilavi. Aºa am ajuns cu ele în clãdirea în care funcþiona ºcoala de partid ºi care în tumultul evenimentelor trebuia sã capete altã destinaþie. O clãdire mult disputatã în acei ani, nu doar pentru cã încãperile erau decorate în mod deosebit de meºteri austrieci ºi italieni, cu pardoselile din parchet lamelar, cu plafoanele pictate ºi uºile din lemn masiv, cu geamuri din cristal ºi holurile decorate cu oglinzi veneþiene. Clãdirea prezenta un potenþial considerabil pentru o a treia reºedinþã, cuplul Ceauºescu aprobase în septembrie 1989 o investiþie de douã-trei milioane de lei ºi, pânã în decembrie 1989, a avut loc pregãtirea casei în vederea începerii reamenajãrii ca o casã de protocol prezidenþialã. N-a fost sã fie.

Împreunã cu Marin Sorescu ºi Tudor Gheorghe rãsfoiam cãrþile, gândindu-ne ce am putea face cu ele. Marin Sorescu era redactorul ºef al revistei Ramuri, unde soþul meu, eseistul Marius Ghica era redactor. Au urmat adrese peste adrese cãtre primãria oraºului pentru a obþine un spaþiu. Ideea de a fonda o bibliotecã se izbea de instabilitatea factorilor decizionali la nivelul oraºului. În cele din urmã, primãria a oferit un sediu la parterul clãdirii. Inventarierea cãrþilor se fãcea prin voluntariat de cãtre membrii fundaþiei OMNIA ºi presupunea o activitate calificatã ºi de lungã duratã. Pentru ca biblioteca sã devinã o instituþie am solicitat sprijinul Ministerului Culturii spre a finanþa ºi înlesni angajarea unui personal minim necesar bunei desfãºurãri a activitãþii unei biblioteci. În acele zile a luat fiinþã Societatea pentru Dialog Cultural OMNIA, care a iniþiat sub deviza Creaþie, Cunoaºtere, Comunicare”, traducerea în limba românã ºi publicarea unor opere majore ale culturii universale, organizarea unui festival internaþional OMNIA, fondarea unei biblioteci franceze. Eram entuziaºti.

S-a semnat un protocol între Craiova ºi Lyon, primarii s-au pus de acord ºi au convenit sã facã tot felul de proiecte, sã stabileascã schimburi care sã favorizeze activitãþile socio-economice, culturale, administrative între instituþii, întreprinderi ºi asociaþii. ªi sã promoveze acþiuni în favoarea înfiinþãrii unei biblioteci franceze ºi a unui institut franco-român la Craiova. Institutul pentru Dezvoltarea Relaþiilor Culturale cu România din Lyon ne-a sprijinit în demersurile noastre.

Din iniþiativa unui grup de intelectuali craioveni - scriitori, oameni de teatru, cadre universitare, artiºti plastici -, membri ai Societãþii pentru Dialog Cultural OMNIA, cu sprijinul Institutului pentru Dezvoltarea Relaþiilor Culturale cu România din Lyon ºi cu ajutorul Primãriei din Lyon a luat fiinþã Biblioteca Francezã OMNIA.
La 25 mai 1990, prin ordinul semnat de ministrul Culturii de-atunci, Andrei Pleºu, Biblioteca OMNIA a devenit filialã a Bibliotecii Naþionale a României. Am venit prin transfer din învãþãmant, am dat examenele de atestat pe post împreunã cu colegele mele, venite ºi ele tot din învãþãmânt. Ideea de a fonda ºi a sluji o bibliotecã se întruchipase.

Inaugurarea oficialã a bibliotecii a avut loc la 1 iulie 1991, în prezenþa unor prestigioºi invitaþi, personalitãti ale vieþii culturale ºi politice din Craiova ºi din þarã, a unei numeroase delegaþii din Franþa, in frunte cu primarul Lyon-ului. Preºedintele României a þinut sã salute deschiderea oficialã a bibliotecii, trimiþându-ºi discursul prin delegaþi. A fost subliniatã încã o datã importanþa creãrii la Craiova a unei biblioteci franceze, simbol ºi punte între cele douã þãri. Am participat, în timp, la programe stagii în Franþa (Ecole Nationale Superiéure des Bibliothécaires, Villeurbanne, la Bibliothèque Municipale de Lyon, Institut pour le dévéloppement des relations culturelles avec la Roumanie - Lyon , Centre régional de Documentation Pédagogique - Périgueux).

În prezent, biblioteca deþine un fond de aproape 30.000 de volume ºi are peste 8.000 de abonaþi, acoperind toate categoriile socio-profesionale. Colecþiile sunt din diverse domenii: literaturã, criticã ºi istorie literarã, lingvisticã, istorie, sociologie, medicinã, filosofie, artã, sport, geografie, management ºi marketing, ºtiinþe economice, dicþionare, enciclopedii, precum ºi o colecþie de periodice. Fiind o bibliotecã publicã, ea funcþioneazã cu douã sãli de împrumut, o salã de lecturã, o salã de periodice, unde accesul se face pe baza permisului de intrare. Informatizarea bibliotecii încã de la înfiinþare (în anii ‘90 am fost una din primele biblioteci informatizate prin programul de gestiune a fondului de carte Biblio-Tech pe sistem MacIntosh) a facilitat accesul la fondul de carte. Accesul la fondul de documente se face prin consultarea cataloagelor electronice.

Pentru a putea organiza conferinþe, simpozioane, cenacluri, întâlniri literare ºi colective am constituit Fundaþia Bibliotecii OMNIA. Ea urmãreºte sporirea fondului de documente al bibliotecii. A fost iniþiatã seria Întâlnirile OMNIA. Între cei care, de-a lungul anilor, au rãspuns iniþiativei de a participa la aceste reuniuni culturale se numãrã personalitãþi ale vieþii culturale româneºti: Irina Mavrodin, Octavian Paler, Andrei Pleºu, Mircea Dinescu, Varujan Vosganian, Al. Paleologu, Mihai ªora, Mircea Martin, Livius Ciocârlie, Al. Cãlinescu, Ioan Groºan, Vlad Ciobanu, Tudor Gheorghe, Dinu Adam, Mircea Martin, ªtefan Augustin Doinaº, Marin Sorescu, Adrian Marino, Laurenþiu Ulici, Marian Papahagi, iar din strãinãtate: Jacques Derrida, Lorand Gaspar, Michel Deguy, Roberto Sanesi, William Snodgrass, Jo Shapcott, pictoriþa japonezã Ajako Yamada, Haruya Samya, traducãtor de prozã româneascã în limba japonezã ºi preºedinte al Asociaþiei Româno-Japonezã.

Din 2000 clãdirea a revenit în patrimoniul culturii printr-o hotãrâre de guvern. Între anii 1990-2000 biblioteca a fost chiriaºã în imobilul administrat de o societate comercialã. Acum clãdirea are statutul de monument de arhitecturã înscris în Lista monumentelor istorice; este cunoscutã sub numele Casa Pleºia, conceputã dupã proiectul arhitectului francez Albert Galleron, în stil eclectic.
Fiind o clãdire construitã între anii 1890-1892, structura de rezistenþã a imobilului a fost afectatã de cutremurele pe care le-a suportat de-a lungul vremii, de intervenþiile repetate de recompartimentãri interioare, clãdirea având mai mulþi proprietari.

În 2006 Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional a anunþat proiectele de restaurare a unor clãdiri de patrimoniu care adãpostesc teatre, muzee, biblioteci ºi alte instituþii culturale. În luna martie 2007 a avut loc evenimentul de lansare a „Programului privind consolidarea, restaurarea ºi modernizarea monumentelor istorice din România”. Conform condiþiilor impuse de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, toate responsabilitãþile privind managementul tehnic, administrativ ºi financiar al proiectului de împrumut sînt asumate de Unitatea de Management de Proiect care funcþioneazã în cadrul Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional.

În baza acordului cadru de împrumut dintre Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional ºi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, biblioteca va beneficia de finanþarea executãrii lucrãrilor de restaurare, consolidare ºi modernizare a clãdirii. Prin aceste lucrãri, la unul din cele mai importante edificii din Craiova, se va putea reda oraºului un palat al culturii, cu sãli de bibliotecã, sãli de expoziþie, o salã de conferinþe etc. Termenul de bibliotecã” nu trebuie însã sã graviteze doar în jurul cãrþilor, ci sã se extindã pe toate planurile. Clãdirea, aºa cum ºi-o doresc craiovenii, ar trebui sã devinã deopotrivã un spaþiu de studiu, o scenã de teatru, salã de concert, sãli de expoziþie, salã de proiecþie de film, sãli în care sã se poatã þine cursuri. Adica tot ce þine de educaþie, culturã, artã ºi instruire.

Comentarii cititori
sus


Adriana Mihaela Macsut
ªtefan Grosu

 Scurtã introducere în etica aplicatã


Etica aplicatã este un domeniu multidisciplinar recent care se referã la cercetarea filosoficã din punct de vedere moral a problematicilor din domeniul vieþii private ºi publice care sunt supuse judecãþii morale. Reprezintã un câmp de studiu pludisciplinar, transdisciplinar  ºi complex care  se referã la cercetarea filosoficã din punct de vedere moral a problematicilor din domeniul vieþii private ºi publice care sunt supuse judecãþii morale (cf. Encyclopedia of Applied Ethics. London Academic Press, Printbook, London 1997, p. 183).


Aºadar se impune o abordare transdisciplinaritarã reprezentatã precum filosofie vãzutã ca  ipotezã generalã care este apoi aplicatã în diverse ºtiinþe rezultând  un nou complex normativ de sisteme (cf. Gheorghe Zaman, Zizi Goschin, Multidisciplinaritate, interdisciplinaritate ºi transdisciplinaritate: abordãri teoretice ºi implicaþii pentru strategia dezvoltãrii durabile postcrizã, http://store.ectap.ro/articole/532_ro.pdf).Transdisciplinaritatea devine atunci  un substrat comun pentru diferite discipline care este înãuntrul fiecareia dar ºi dincolo de ele constituind un imperativ pentru unitatea cunoaºterii. Pornind de la aceastã accepþie a realitãþii se ajunge la disciplinaritate, pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate ºi transdisciplinaritate întruchipate ca elemente constitutive  în arcul cunoaºterii ºi se ajunge, astfel,  la metoda transdisciplinaritãþii introdusã de Basarab Nicolescu (cf. Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea: Manifest, traducere din limba francezã de Horia Mihail Vasilescu, Editura Junimea, Iaºi, 2007, p. 53) care este folositã în acest referat la cercetarea domeniului complex ºi multidisciplinar al eticii aplicate. În acest sens, se stabileºte o problematicã a realitãþii care descrie  domeniul cunoaºterii în mod ºtiinþific ºi care  trebuie sã fie controversatã din punctul de vedere gnoseologic în sensul cã trebuie sã existe grupuri pro ºi contra, iar judecarea problematicii trebuie sã aparþinã domeniului moral. În acest mod (de exemplu) din problematica eticii aplicate fac parte chestiuni precum: sistemul de sãnãtate public versus cel privat, conservarea energiei, politica socialã versus capitalism sãlbatic, managementul etic.

Criza româneascã  este agravatã datoritã:
- liderilor  politici care sunt incapabili sã construiascã proiecte durabile;
- legi  votate doar din motive electorale sau pentru interesele unor grupuri;
- reglementãri fis­cale restrictive aplicate în momente alese greºit;
- bani publici cheltuiþi dupã criterii clientelare (cf. Principele Radu al României, Provizoratul istoric, Editura Polirom, Iaºi, 2010, pp.99 – 102)  
Aºadar în acest provizorat în care se zbate societatea româneascã este nevoie de criterii etice. Totuºi etica tradiþionalã este incapabilã „sã rãspundã gravitãþii ºi amplorii problemelor ridicate de puterile pe care omul le-a dobândit prin ºtiinþã ºi prin tehnicã” (Sorin Tudor Maxim, Peripathetice, Editura Pim, Iaºi, 201, p. 176). Se impune conturarea faptului cã rolul responsabilitãþii morale este „de a þine mereu treazã o conºtiinþã îngrijoratã” (ibidem) „proiectatã mereu spre viitor (...)” (ibidem p.177) adicã o eticã prospectivã referitoare „la o nouã dimensiune a discursului teoretic de a nu se mai mulþumi doar cu reflexia asupra personalitãþii ci de a se apleca ºi asupra înþelegerii ºi descrierii unei lumi care nu este încã, dar ar putea fi” (ibidem, p. 28). Etica prospectivã este cadrul teoretic de explorare, iar cadrul practic este conjugat prin etica aplicatã.

Aceastã rubricã îºi propune aºadar sã trateze complexa problematicã din etica aplicatã abordând chestiuni precum: etica în politicã, etica în mass-media, etica ºi resursele umane, eticã ºi imagine,  managementul etic, eticã medicalã, eticã juridicã, codurile etice (se va avea în vedere ºi susþinerea unor workshopuri care sã abordeze diferite aplicaþii etice). Se urmãreºte a se arãta importanþa reperelor etice într-o societate care funcþioneazã dupã normele unui stat de drept.
 

Comentarii cititori
sus


Liviu-Florian Jianu




DOMNUL LIMBII ROMÂNEªTI

15 ianuarie 1850

Azi s-a nãscut la Ipoteºti
Pãstorul limbii româneºti .
Nici stele n-au venit pe cer,
Nici magi, nici semne . Numai ger.

Venea în haina ei de scris,
Lumina goalã  - Dionis.
A avut pana, adãpost.
ªi limba româneascã,  rost.

Dar cât n-a limpezit la ea,
S-o dea poporului, s-o bea…
Lui - fãrã pâine, fãrã vin,
Sânge ºi trup s-a dat - deplin.

ªi-a fost copil, ºi a iubit,
ªi i-a fost chinul fericit.
ªi împãrþea, pe la fereºti,
Mireasma limbii romãneºti.

ªi cobora, pe rând, pe rând,
Cuibar de gânduri, legãnând,
Lumina inimii-i din sân,
În orice casã de român.

ªi a murit, ºi s-a-nãlþat,
Pe cerul românesc, curat,
Ca sã învie-n veºnicie,
Un dor: Întreaga Românie.

ªi poate multe vor pieri,
Pãmânt ºi cer al celor vii,
Dar Domn de suflet - românescul,
RÃMÂNE - DOMNUL -  EMINESCU.

4
-5  ianuarie 2012



Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey