•  Lucian Boia la Întâlnirile SpectActor
•  Colocvii Ion D. Sîrbu
•  Premiile revistei Argeº - 2013
•  Parada Baloanelor cu Aer Cald
•  CD Best Romanian Jazz-Tribute to Jancsy Korossy


sus

 

Lucian Boia vine la Întâlnirile SpectActor

 

boiaInvitatul lunii octombrie, 2013, la Întâlnirile SpectActor, manifestare inițiatã în 2009 de Teatrul Național Craiova, este istoricul Lucian Boia.
Acesta va susține duminicã, 13 octombrie, de la ora 11, la sala “Ion D. Sîrbu” a T.N.C., conferința intitulatã Gândurile unui istoric, o meditație asupra istoriei din perspectiva unui specialist al istoriografiei europene contemporane, partizan al cercetãrii istoriei din perspectivã criticã, deschisã, adept al echilibrului istoriografic, aflat în polemicã deschisã cu aberațiile istoriografiei naționaliste.
Moderatorul întâlnirii va fi poetul Nicolae Coande, secretar literar al Naþionalului craiovean.

Pânã în prezent au conferențiat la Teatrul Naþional “Marin Sorescu” personalitãți culturale precum Ion Caramitru, Radu Beligan, Varujan Vosganian, Andrei Marga, Solomon Marcus, Rãzvan Theodorescu, Matei Vișniec, Gabriela Adameșteanu, ASR Radu al României, Dan Grigore, Cristian Țopescu, George Banu, Eugen Negrici, Florin Zamfirescu, Adrian Cioroianu, Adrian Streinu Cercel, Jean Askenasy, Dan C. Mihãilescu, Cristian Bãdilițã, Dorel Vișan, Emil Constantinescu, Dumitru Radu Popescu, Laurențiu Damian.
 
Lucian Boia este unul dintre cei mai cunoscuți istorici contemporani, autor a numeroase cãrți de specialitate publicate, dupã 1990, la Ed. Humanitas.
Nãscut la 1 februarie, 1944, în București, Lucian Boia a absolvit Facultatea de Istorie București și a debutat, ca preparator, în cariera universitarã în anul 1967. În perioada 1980-1983 a fost secretar general și vicepreședinte (1983-1990) al Comisiei internaționale de istorie a istoriografiei. Este posesorul unei impresionante cãrți de vizitã internaționalã, publicând constant la edituri din mai multe țãri europene. În 1993, a devenit director fondator al Centrului de Istorie a Imaginarului.

Cartea sa de debut, Eugen Brote, a apãrut înainte de 1989 la Ed. Litera, iar în 1977 a publicat la Ed. Academiei Relationships between Romanians, Czechs and Slovaks: (1848-1914), o lucrare pentru care s-a documentat șase luni în biblioteci din Cehoslovacia.

Lucian Boia este preocupat îndeosebi de istoria ideilor ºi a imaginarului. A publicat lucrãri teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevãr ºi ficþiune) ºi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât ºi unele în care procedeazã la investigarea consecventã a unei largi game de mitologii (de la viaþa extraterestrã ºi sfârºitul lumii pânã la comunism, naþionalism ºi democraþie). A adus, de asemenea, noi interpretãri privitoare la istoria Occidentului ºi la istoria Franþei. În 1997, lucrarea sa Istorie ºi mit în conºtiinþa româneascã a stârnit senzaþie ºi a rãmas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naþionale.

Dintre numeroasele lucrãri publicate la Ed. Humanitas amintim Jocul cu trecutul: istoria între adevãr și ficțiune, 1998, Douã secole de mitologie naționalã, 1999, Mitologia științificã a comunismului, 1999, România, țarã de frontierã a Europei, 2002, Mitul Democrației, 2003, Sfârșitul lumii. O istorie fãrã sfârșit, 2007, Occidentul. O interpretare istoricã, 2007, Napoleon III cel neiubit , 2008, Germanofilii, 2009, Tragedia Germaniei. 1914-1945, 2010, Franța, hegemonie sau declin?, 2010, Capcanele istoriei. Elita intelectualã româneascã între 1930 și 1950, 2011, Istoriile mele, 2012, De ce este România altfel?, 2012, Sfârșitul Occidentului?, 2013.
 
„Ultima sa carte, Capcanele istoriei. Elita intelectualã româneascã între 1930 ºi 1950 (Editura Humanitas, 2011) este o redefinire, ca ºi o recapitulare, în bunã parte, a ceea ce s-ar putea numi „re-acþiunea istoricã” a elitei intelectuale într-o perioadã de timp în care România a trecut prin mari frãmântãri politice ºi sociale. O perioadã nu mai întinsã decât cea trãitã de români dupã 1989, însã mult mai profundã din punctul de vedere al prefacerilor violente care au zguduit România înainte ºi dupã Al Doilea Rãzboi Mondial.
Lucian Boia cartografiazã minuþios, cu abilitate „balzacianã”, de romancier al „condiþiei istorice”, o perioadã în care totul a fost posibil ºi nimic nu a fost uitat: nici defetismul la nivel naþional, nici trãdarea în bloc sau individualã, nici mãcar laºitatea cu ºtaif care a fãcut ca mulþi componenþi ai elitei româneºti sã aibã apucãturi de lãutari tocmiþi la chermeze dubioase. Epoca lui Carol al II-lea - nabab finaciar, Rudolph Valentino balcanic, prinþ al culturii ºi mecena al artiºtilor, ambiþios condotier politic - dar ºi cea a lui Gheorghiu-Dej & Ana Pauker, satrapii roºii ai României de dupã rãzboi, capãtã ritm ºi nuanþe nebãnuite sub pana unui istoric care lasã documentele sã vorbeascã. Boia interpreteazã fapte oarecum ºtiute, însã din perspectivã comparatistã, salubrã ºi onestã a unui istoric atent la felul cum „frunza umanã” e purtatã de vântul unei istorii adesea haotice, aparent de neînþeles. E un road movie intelectual, nu mai puþin critic, pe care atentul „scenarist” care este istoricul îl propune românilor de azi.”
(Nicolae Coande, "Epocile de aur" ale intelectualilor români, Viața româneascã, nr. 1-2/2012)
 
„Lucian Boia e, și în aceastã carte - mã grãbesc sã adaug: excepționalã! - în situația profesionistului care, din dorința de a spune tot adevãrul, riscã sã-i indispunã pe cei ce ar dori ca istoria sã fie ajustatã, tezist, într-un sens sau altul, potrivit unei agende „reacționare“ sau „progresiste“. Relativismul sãu liberal, centrist reprezintã o formã de obiectivitate criticã, raționalã și pluralistã. E regretabil, dar profund simptomatic faptul cã anumiți comentatori, de tipul lui Sorin Lavric, nu-l elogiazã pentru dorința sa de a tinde spre idealul echilibrului profesional, ci pentru cã le-ar putea confirma agenda militantã ascunsã. Fãrã îndoialã, unele aspecte puteau fi aprofundate, altele pot fi încã discutate, dar construcția de ansamblu e convingãtor susținutã documentar și plauzibilã interpretativ. Profesorul Boia rãmîne, în fond, cel pe care-l știam: sintetic și, totodatã, atent la detalii subtilisime, apt sã narativizeze clar și captivant trasee biografice sinuoase, urmãrind cu atenție distributivã mai multe fire și planuri, expresiv și ironic la nevoie, netendențios în judecãțile macro, dar fãrã a evita o necesarã „minima moralia“ cînd se apleacã asupra derapajelor „omenești“ ale protagoniștilor.”
(Paul Cernat, Intelectualii români în cumpãna totalitarismelor, Observator cultural, nr. 604, decembrie, 2011)

Comentarii cititori
sus

 

Colocvii Ion D. Sîrbu, la Craiova

 

afis colocvii I. D. SirbuÎn perioada 11-12 octombrie 2013 se va desfãșura la Craiova cea de-a V-a ediție a Colocviilor Ion D. Sîrbu, cu tema Firesc și excepționalism în viața și opera lui Ion D. Sîrbu. Vor participa scriitori, monografi, editori, oameni de culturã care s-au aplecat asupra literaturii și vieții sale, pentru a marca aniversarea a 94 de ani de la nașterea scriitorului (29 iunie 1919), respectiv 24 de la moartea sa (17 septembrie 1989).

Dintre cei care și-au anunțat participarea amintim pe Clara Mareș, Mihai Barbu, Gheorghe Grigurcu, Ion Barbu, Flori Bãlãnescu, Nicolae Oprea, Dumitru Augustin Doman. Din Craiova vor participa o serie de scriitori care au avut, în timp, contribuții despre viața și opera lui Ion D. Sîrbu: Ovidiu Ghidirmic, Toma Velici, Mihai Ene, Marian Barbu, Toma Grigorie, Cornel Mihai Ungureanu, Petrișor Militaru, actorul Emil Boroghinã, regizoarea Alina Rece. Moderator al colocviilor este poetul Nicolae Coande, secretar literar al Teatrului Naþional "Marin Sorescu". Comunicãrile susținute în cadrul dezbaterilor vor fi ulterior publicate în Caietele Colocviilor Ion D. Sîrbu.

Invitat special va fi doamna Elisabeta Sîrbu, soția scriitorului, prezențã luminoasã în viața acestuia.
Colocviile, aflate sub egida Consiliului Județean Dolj, se vor desfãșura în colaborare cu Teatrul Național “Marin Sorescu”, Craiova, instituție de care numele lui Ion D. Sîrbu este legat prin activitatea sa meritorie, ca dramaturg și secretar literar, Biblioteca Județeanã “Alexandru și Aristia Aman”, Casa de Culturã "Traian Demetrescu", precum și cu Asociația Culturalã Taberna, Craiova.

Discuțiile invitațiilor vor avea loc la sediul Bibliotecii Județene, pe 11 octombrie, de la ora 13, respectiv în foaierul T.N.C, sâmbãtã, 12 octombrie, ora 11. În sediul bibliotecii va fi vernisatã o expoziție de carte Ion D. Sîrbu. Totodatã, vineri, 11 octombrie, la sala studio care poartã numele scriitorului, va fi jucat spectacolul Ce mai taci, Gary?, adaptare dupã Jurnalul unui jurnalist fãrã jurnal, de Toma Grigorie, în regia Alinei Rece. În distribuție: Valeriu Dogaru, Ion Colan, Gabriela Baciu, Dragoș Mãceșanu, Eugen Titu, Ștefan Cepoi, Cosmin Rãdescu, Decoruri, Viorel Penișoarã-Stegaru, costume, Lia Dogaru. Spectacolul va avea loc la ora 18.

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Premiile revistei Argeº - 2013

 

Premiile revistei Arges 2013Revista Argeº ºi-a decernat, pe 13 septembrie, la Centrul Cultural Piteºti, premiile anuale. Amfitrion ºi moderator al întâlnirii a fost redactorul-ºef al publicaþiei, prozatorul Dumitru Augustin Doman, care a încercat, la începutul cuvântului sãu, sã rãspundã parafrazei: „La ce bune premiile în vremuri sãrace?”. „Dacã aº aduna toþi premianþii revistei Argeº de-a lungul vremii, am face o literaturã. Este nevoie de premii, pentru cã scriitorii sunt oameni ºi nu trãiesc cu nectar de pe florile melifere”, a spus domnia sa, amintind instituþiile care au sprijinit rãsplãtirea, în acest an, a unor autori „din toate generaþiile”: Consiliul Local ºi Primãria Piteºti, Centrul Cultural Piteºti, Arhiepiscopia Argeºului ºi Muscelului, Direcþia pentru Culturã Argeº. „Dincolo de ipocrizii ºi declaraþii cãlduþe nu suntem o echipã de monolit, dar premianþii din acest an au fost votaþi în unanimitate”, a mai spus Doman, precizând cã în juriu i-au fost colegi toþi membrii redacþiei: PS Calinic, Nicolae Oprea, Marin Ioniþã, Mircea Bârsilã, Simona Fusaru, Mariana ªenilã-Vasiliu. 

Cristian MelesteuPremiul pentru Prozã i-a revenit lui Cristian Meleºteu, pe care l-a prezentat tot Augustin Doman: „Cristian Meleºteu a câºtigat anul trecut premiul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor ºi volumul i s-a publicat la editura Cartea Româneascã, iar anul ãsta a publicat un roman excepþional. Sperând sã nu fiu bombastic aº spune cã Meleºteu este autorul vremurilor noastre, aºa cum au fost, altãdatã Caragiale sau, în anii ’70, Teodor Mazilu. El scrie, dupã cum zicea Alex ªtefãnescu, „cea mai frumoasã prozã despre cea mai urâtã lume”, iar personajul sãu Tase Treflã, din Revoluþia borfaºilor, este unul reprezentativ pentru zilele noastre”.
Premiul a fost înmânat de Cristian Cocea, directorul Direcþiei pentru Culturã Argeº.

Dumitru Augustin Doman si Mihai BarbuPremiul pentru Reportaj literar i-a fost acordat lui Mihai Barbu, iar criticul Nicolae Oprea a punctat câteva dintre jaloanele personalitãþii ºi activitãþii acestuia: un optzecist întârziat, cu o biografie aventuroasã, ºantierist, ziarist, profesor, fotograf ºi caricaturist - întrecut de fratele Ion Barbu -, specialist în tot ce înseamnã istoria Vãii Jiului, cercetãtor al personalitãþii lui I. D. Sîrbu, despre care a scris o tezã de doctorat, susþinutã în 2011, la Cluj, sub coordonarea lui Ion Vartic. Tema: Scriitorul subteran. Studiu de caz: Ion D. Sîrbu, lucrare pe care a publicat-o ºi în volum, sub titlul Memoriile lui I. D. Sîrbu. O reconstituire. „Mihai Barbu este un istoric literar de temeinicie, cu talent de scotocitor, care documenteazã minuþios, într-o vreme când tot mai puþini dintre tinerii pasionaþi de literaturã se îndreaptã spre acest domeniu: cel al istoriei literare”, a mai spus Nicolae Oprea,

Nicolae Coande la premiile revistei Arges 2013Premiul pentru Eseu l-a rãsplãtit pe Nicolae Coande, prezentat de Mircea Bârsilã drept un poet valoros, care mânuieºte dezinvolt  aliajul dintre sensibilitate ºi cerebralitate. „Un poet care a ajuns sã ia premiul pentru eseu, dupã ce a trecut prin cronica literarã. Nicolae Coande gãseºte în cãrþile pe care le citeºte fire pe care apoi le face sã vibreze aºa cum vrea el, eseurile sale devenind adevãrate spectacole ideatice”, a spus Mircea Bârsilã, care a trecut în revistã volumele ºi câteva dintre premiile câºtigate de-a lungul vremii de Nicolae Coande.

„Nu sunt un eseist de cursã lungã. Vocaþia mea, miza scrisului meu rãmâne poezia”, a mãrturisit Coande, care a amintit însã ºi preocuparea sa pentru piaþa ideilor, evidentã în textele ce alcãtuiesc volumul Intelectualii ºi Curtea Regelui, apãrut în 2011, unde remarca o discrepanþã între ideile enunþate de unii scriitori de la noi ºi comportamentul lor moral ºi civic. Poetul a mai spus cã se revendicã de la modele precum Ion D. Sîrbu ºi Petre Pandrea ºi, în final, a citit din antologia de autor VorbaIago

Horia Badescu, premiul opera omnia al revistei Arges 2013Premiul Opera Omnia a fost primit de Horia Bãdescu. Nicolae Oprea a rostit un laudatio ºi a trecut în revistã volumele de poezie, prozã ºi eseisticã publicate de Horia Bãdescu, dar ºi funcþiile deþinute de acesta. Am reþinut, de exemplu: director al Teatrului Naþional Cluj, în 1987, director al Radioteleviziunii Cluj în 1989, director adjunct ºi apoi director la Centrul Cultural Român de la Paris, 1994.

Horia Bãdescu s-a declarat un scriitor îndrãgostit de Cluj, a evocat amintiri din copilãria piteºteanã ºi, în încheiere, a susþinut un mai amplu recital poetic.

 

Comentarii cititori
sus

Ana-Maria Gajdo

 

 Parada Baloanelor cu Aer Cald
Momente inedite la ediþia din aceastã toamnã

 

gajdoParada Baloanelor cu Aer Cald, care s-a desfãºurat în perioada 27 –29 septembrie, la Câmpu Cetãþii (judeþul Mureº), a adus mai multe premiere. În fiecare toamnã cei care vor sã încerce senzaþia zborului cu balonul, se îndreaptã cãtre localitatea mureºeanã: unii zboarã cu balonul, alþii cu parapanta, alþii privesc cum se înalþã baloanele colorate de la sol. ªi de fiecare datã au parte de noi surprize din partea organizatorilor.

La ediþia din acest an, cu nunãrul VIII, a luat parte ºi primul pilot licenþiat în ballooning din Republica Moldova, Sergiu Zãvulan, cel care a reînviat acest sport în þara sa. Aparatul condus de Sergiu Zãvulan are o valoare de peste 40.000 de euro. „Sunt din Chiºinãu, sunt pentru prima datã la Câmpu Cetãþii, am mai fost în România. Redescopãr într-un fel România în aceastã zonã, astãzi (sâmbãtã- n.r.) am avut parte de primul zbor, ceva deosebit faþã de ce am avut parte în alte þãri (...) Pentru mine e ceva de vis ºi voi reveni cu siguranþã, numai sã fiu invitat. Sunt pilot din 2008, am fost cândva primul pilot ºi unicul pilot din Republica Moldova, am reînviat acest domeniu ºi m-a prins pentru totdeauna. Este costisitor acest hobby. Un balon de genul celui pe care îl avem costã 40.000 de euro, fiecare zbor are un cost de cel puþin 300 euro. Este scump, dar meritã”, a declarat Sergiu Zãvulan.

Potrivit pilotului moldovean, durata unui zbor este influenþatã de greutatea de la bordul balonului, starea meteo, însã înainte de zbor existã o serie de etape obligatorii, de la care nici un pilot nu trebuie sã se abatã:  încãrcarea buteliilor cu gaz, pregãtirea balonului, de la umflarea cu aer rece, apoi încãlzirea aerului ºi pregãtirea echipei. 

De asemenea, un alt moment inedit a fost creat de unul dintre cei mai experimentaþi piloþi de baloane din Lituania, Eduard Saluzas, care a participat cu un aparat de zbor, în premierã pentru România, în formã de halbã de bere.

gajdo-2„De 20 de ani practic ballooningul, am peste o mie de ore de zbor, sunt pentru prima datã la Câmpu Cetãþii, îmi place foarte mult ce a gãsit aici. Prezint aici un balon în premierã, este în formã de halbã de bere, fãrã publicitate pe el – probabil voi pune pe el reclama unei mãrci de bere -  a cãrui cost este secret comercial. Eu sunt un caz fericit, am o firmã de service de baloane, l-am recondiþionat ºi l-am preluat la un cost minim”, a declarat Eduard Saluzas.

Pilotul lituanian a mãrturisit cã în acest an a participat la câte un festival în fiecare lunã, cã nu a calculat exact la câte parade ºi competiþii a participat, tocmai pentru cã are posibilitatea sã participe sãptãmânal la astfel de evenimente. ªi el, piloþii de baloane îºi testeazã mãiestria, dat fiind faptul cã aici curenþii de aer sunt deosebiþi faþã de alte zone din Europa ºi face zborul inprevizibil. „La Câmpu Cetãþii este mai dificil, dar mult mai frumos. Aici îþi dai seama de soarta zborului doar când eºti sus”, a susþinut Eduard Saluzas.

La eveniment au fost aºteptaþi mai mult de 20 de mii de participaþi ºi în fiecare searã a avut loc câte un „botez” al celui care zboarã pentru prima oarã cu un balon cu aer cald. „Botezul este o tradiþie de la Ludovic al XVI-lea, când primul balon cu aer cald s-a ridicat ºi a aterizat, regele i-a dat un teren pilotului ºi i-a atribuit titlul de conte. Noi, pãstrând tradiþia, botezãm participanþii la zbor, cel aflat la primul zbor, primeºte un nume de conte”, a precizat Kadar Levente, organizatorul Paradei Baloanelor cu Aer Cald. Acesta a mai  declarat cã la manifestare  au luat parte 18 echipaje din 7 þãri:  Belgia, Lituania, Republica Moldova, Ungaria, România ºi Serbia.  

Comentarii cititori
sus

* * *

 

CD Best Romanian Jazz-Tribute to Jancy Korossy
Comunicat de presã

 

Fundaþia Muzza ºi A&A Records vã invitã miercuri 6 noiembrie 2013 ora 20.00 la un Super Jazz & Blues Concert care va avea loc la Hard Rock Cafe din Capitala cu prilejul lansãrii CD-ului

BEST ROMANIAN JAZZ-TRIBUTE TO JANCSY KOROSSY.

Concertul va fi susþinut de cunoscutele formaþii

IRINA POPA & THE SINNERS ºi
MARCIAN PETRESCU & TRENUL DE NOAPTE,

evenimentdouã dintre laureatele Galei premiilor de jazz-Premiile Fundaþiei Muzza pe 2012, respectiv Premiul Revelaþia anului ºi Premiul pentru blues, formaþii care fac parte ºi din compilaþia CD-ului amintit.

Pe acelaºi album vom mai putea asculta foarte reuºite piese cu Mircea Bunea Trio, Grupul Youvenis, Manuela Cara, Nicolas Simion, Sarosi Peter & Azara, Oana Mureºan ºi Mario & The Teachers, cu toþii, laureaþi ai aceleaºi Gale.

Excelentul sunet ºi atmosfera din Gala Premiilor de jazz-Premiile Muzza care a avut loc tot la Hard Rock Cafe pe 7 aprilie a.c., sînt excelent captate ºi redate pe acest album de cãtre apreciatul Maestru de sunet Mihai Ninu (cu studii de specialitate în Germania), cunoscut ºi din alte realizãri anterioare pentru A&A Records.

Vã recomandãm aºadar, sã nu rataþi acest dublu eveniment, lansarea de CD, pentru a fi primii ascultãtori ai acestui album, ºi concertul de miercuri  6 noiembrie a.c. ora 20.00

Producãtor artistic Alexandru ªipa  
Producãtor executiv Andi Enache

P.S.
Dublul eveniment, lansarea acestui CD ºi Concert cu Irina Popa & The Sinners, se va repeta:
joi 7 noiembrie ora 20.00 la Clubul ATRIUM din Sibiu,
vineri 8 noiembrie ora 20.30 la COVERCLUB Fãgãraº ºi
în 9 ºi 10 noiembrie ora 19.00, la Gala Blues Jazz de la Timiºoara cînd, pentru exemplificarea CD-ului, vor cînta Sarosi Peter Trio-invitatã Tasi Nora.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey