•  Simona Cratel


sus

Simona Cratel

 

Nelly

 

De fiecare datã când ieºeam din casã, trebuia înainte de toate sã mã uit dacã nu cumva e pe alee. În cazul în care uitam sã mã uit de la geam, fãceam o scurtã pauzã jos în holul blocului, apoi deschideamuºacu precauþie. Ajunsã în stradã mã mai uitam o datã în dreapta ºi în stânga, acum cã vedeam pânã în capãt. Abia dupã aceea mã simþeam liberã sã mã îndrept înspre unde mã îndreptam. Dar chiar ºi atunci, nu fãrã sã-mi sarã inima din loc din când.

Cu toate acestea, am fost muºcatã de vreo cinci ori. Fi-miu a fost muºcat de vreo 3 ori. El s-a învãþat repede s-o ia la goanã cu viteza luminii ca sã nu mai poatã fi prins. O poveste demnã de Forest Gump. Ultima oarã când a mai apucat Nelly sã-l capseze a fost pe spaþiul verde de lângã micul lac care se aflã lângã clãdirea noastrã. El s-a împiedicat ºi a cãzut cu nasul în iarbã, aºa cã nu a mai apucat sã se arunce în apã, cum intenþiona. Bãieþii vecinei de vis-a-vis au fost muºcaþi ºi ei. Cel mare a trebuit sã fie dus la spital pentru cã a cãzut cu capul de cutia poºtalã în timp ce era muºcat. De fapt, toþi copii din clãdirea noastrã au fost muºcaþi mãcar o datã. Toþi adulþii cu care am vorbit pe subiectul ãsta au fost muºcaþi.

Dar Nelly nu era agresivã doar cu oamenii, ci ºi cu ceilalþi câini. Mã temeam foarte tare pentru mica mea potaie pe care o numesc „Prinþesa” pentru cã este ieºit din comun de sclifositã ºi de rãsfãþatã ºi are aerele corespunzãtoare. Cum sã o muºte Nelly pe cãþeluºa mea delicatã ºi fragilã? Când ieºeam cu ea afarã, eram speriatã ca de bombe sã nu cumva sã dau peste Nelly din greºealã. Dacã o vedeam de la distanþã, îmi luam cãþeluºa în braþe ºi fugeam mâncând pãmântul. Ocoleam pe te miri unde ºi rãmâneam perioade de timp considerabile departe de propria casã, cât sã fiu sigurã cã a trecut Nelly, cã s-a cãrat din zonã.

Nelly nu mergea singurã pe stradã, evident. Stãpâna ei era o doamnã în vârstã, cam la 75-80, care se deplasa în cadru ºi care mã întreba de câte ori mã întâlnea pe neaºteptate, adicã mã lua prin surprindere în timp ce eu stãteam stanã de piatrã cu Nelly dând cercuri în jurul meu, mã întreba dacã sînt nouã aici în clãdire, cã nu m-a mai vãzut niciodatã. O rugam sã îºi þinã cãþeaua în lesã. Ea îmi promitea asta, ºi cu paºi de melc, încerca s-o prindã pe Nelly care mã mârâia ºi dãdea sã facã miºcarea decisivã. Toatã operaþiunea dura uneori ºi douãzeci de minute, timp în care încercam sã mã menþin calmã. Pânã la urmã o prindea ºi o dojenea cu vocea ei tremuratã cã sã-i fie ruºine ce fatã rea este. O datã când trebuia sã ajung la o programare ºi m-a vãzut nervoasã, mi-a zis sã dau cu ºutu’ în ea. Cã dacã dau cu ºutu’ în ea pleacã.

Bineînþeles cã doamna în cauzã avea hârtie de la poliþie sã îºi þinã câinele în lesã cã altfel îi va fi confiscat. Fusese reclamatã de mulþi. Chiar dacã doamna era o bãtrânicã neajutoratã cu pãr alb care nu mai pãrea în deplinãtatea facultãþilor mintale, iar Nelly doar un pomeranian, vânãtãile rãmâneau vânãtãi, iar spaima rãmânea spaimã. Cu toate acestea, ea mergea în cadru, iar cãþeaua liberã lângã ea, împãrþind mârâituri, muºcãturi ºi teroare în tot cartierul. Eu ºi cu fi-miu, în cele mai neaºteptate situaþii, aveam ca glumã preferatã evocarea regulatã a existenþei acestei mici bestii: „Ce-ar fi sã aparã acum Nelly?” ªi începeam sã þipãm amândoi. La munte, chiar ºi la mare în Turcia, fi-miu se mai apuca în cele mai plãcute momente sã mã trezeascã la realitate: „Imagineazã-þi cã apare acum Nelly de dupã colþ. Ce ai face?” Sau inventa scenarii despre feluri cât mai bestiale în care ar putea fi omorâtã Nelly. Cã o cãlca un elefant, cã se prãbuºea un avion peste ea, cã un rechin o înghiþea. Uneori ajungea sã spunã la restaurant, în vizitã, la doctor, sau mai ºtiu eu unde, doar atât: „Nelly!”, privindu-mã cu ochii întredeschiºi, uºor rãutãcios, pentru cã ºtia exact care e reacþia. ªi amândoi începeam sã râdem în hohote, dar nu fãrã tresãrirea aceea de spaimã adiacentã. Doar era vorba de Nelly,reginaabsolutã care rãspândea spaimã pe strada noastrã.

Singura oarã când mi-a sãrit cu adevãrat muºtarul a fost când m-am întâlnit cu ea în tunelul care duce pe sub garã în partea cealaltã a oraºului. Eu îmi aveam prinþesa în lesã, iar doamna venea încet-încet ajutându-se de cadru. Nelly mergea în faþa ei, þoc-þoc, pe lãbuþele pufoase. Am fãcut roatã împrejur sã o iau la goanã, dar potaia de Nelly a fost mai rapidã ºi s-a repezit la mica mea prinþesã, care doarme sub plapuma mea, lipitã de mine ºi care primeºte dimineaþa cârnat ºi o ceaºcã de lapte. Care are hãinuþe pentru orice ocazie. Pe care o cocoloºim de parcã ar fi un bebeluº care are nevoie permanent de protecþie. Am tras un þipãt când am vãzut ce se întâmplã ºi pânã m-am aplecat eu sã-mi ridic odorul în braþe, erau deja încleºtate în luptã ºi mi-a luat ceva timp pânã sã pot s-o ridic. Când am ridicat-o, prinþesa mea o avea pe Nelly în gurã, þinând-o atât de strâns de gât, încât le-am ridicat pe amândouã ºi doar când a devenit prea grea sã o þinã în gurã i-a dat drumul. Nelly s-a fãcut extraplatã pe asfalt. Am crezut cã a murit, dar s-a ridicat ºi clãtinându-se pe picioare, jumulitã, s-a dus spre stãpân-sa. Eu urlam deja la acea femeie cã e inadmisibilã ºi cã nu existã nicio scuzã, în timp ce ea îmi îndruga ceva ce n-auzeam.

Înainte de Crãciun, am vãzut-o de la distanþã pe acea doamnã cu cadrul ei cu care se deplasa ºi am început sã urlu istericã lui fi-miu sã fugim pe altã parte. L-am tot întrebat: „O vezi pe Nelly? O vezi pe Nelly?” El: „Nu, nu, nu.”  Eu: „Unde o fi, curva aia împuþitã? Unde se ascunde? Pe unde ne ia prin surprindere?” Dar Nelly nu era. Era doar doamna cu cadrul, împreunã cu o persoanã tânãrã. O vãzusem des cu o altã femeie în vârstã de la scara vecinã, iar la un moment dat când acea persoanã nu mai dorise sã se întâlneascã cu ea, doamna lui Nelly se aºeza pe cadru în faþa scãrii, iar Nelly fãcea þanþoºã legea pe stradã.Oreîn ºir. Oamenii se opreau sã se certe cu ea, cãci eu o priveam de la geam în timp ce stãteam în faþa computerului ºi scriam, ºi îmi dãdeam seama câtã viaþã socialã avea, chiar dacã nu într-un sens pozitiv. Altfel nu i-ar fi vorbit nimeni. Ar fi fost invizibilã, moartã înainte de termen, doar o femeie foarte în vârstã, care nu se þinea nici mãcar bine pentru vârsta ei. Fãrã nimeni. Mulþi din prietenii ei trebuie sã fi murit, rudele trebuie s-o fi uitat-o, copii cu slujbele, în cazul în care avea copii. Fãrã partener de viaþã, cine ºtie când o fi murit dacã o fi avut vreunul.

Dar sã revin la perioada de dinainte de Revelion despre care vorbesc. Chiar cu o zi înainte de a se termina anul, când coboram treptele cu fi-miu sã mergem spre tren, mi-a sãrit inima din piept vãzând femeia din spate ºi am zbierat la fi-miu: „Atenþie la Nelly! Vezi unde e Nelly!”, dar nu era. Am trecut pe lângã femeie, ea mi-a aruncat un zâmbet care m-a fãcut sã mã gândesc cã nu e deloc senilã cum vrea sã parã de obicei, cu acea recunoaºtere în privire inconfundabilã. ªtia cu exactitate cine sînt, ºtia tot ce se întâmplã. Mi-a zâmbit peste umãr, în timp ce noi am depãºit-o. Mi-a privit cãþeaua care era ca de obicei în lesã ºi a murmurat ceva spre ea care conþinea cuvântul „dulce”. Era însoþitã de aceeaºi tânãrã pe care o mai vãzusem cu ea.

Peste câteva zile am aflat cã acea tânãrã era angajatã sã o însoþeascã în permanenþã, iar Nelly se afla într-un oraº învecinat la altcineva. Fi-miu a zis: „Cumva e trist, mama, pentru cã ne fãcea viaþa mai interesantã. Cum o sã mergem acum pur ºi simplu pe stradã? N-o sã fie plictisitor?” Dar ceea ce mã uimea cel mai tare este cã cineva o gãsise pe Nelly dulce ºi o primise la el în casã.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey