•  Xenia Karo


sus

Xenia Karo



Bibliotecã matematicã

Bogdan Suceavã, Memorii din biblioteca idealã, Editura Polirom, Iaºi, 2013, 218 pp. 

 

coperta Memorii din biblioteca ideala de Bogdan SuceavaCând citeam cartea pe care v-o semnalez, n-am putut sã nu mã gândesc la ce mai înseamnã pasiune în zilele noastre ºi n-am putut sã nu-mi amintesc setea cu care îmi trãiam în liceu pasiunea care avea sã-mi devinã mod de viaþã, mod de a mã defini, de a-mi justifica existenþa. 

Mã gândesc (desigur, ºi sub impresia cãrþii pe care tocmai am terminat-o de citit) ºi cum prin pasiune se înþelege azi (nu voi folosi pluralul academic ºi nici o formã a persoanei I) hobby: lectura ºi cãlãtoriile, hãinuþele ºi sportul (a se citi chibiþatul).

Prin noua carte a lui Bogdan Suceavã ne amintim de pasiunea ca sevã existenþialã, ca semn al existenþei, ca mod sublim de vieþuire. Cel pe care-l ºtiam prin cãrþile lui de literaturã, prin intervenþiile în spaþiul revuistic cultural ne scrie azi despre sublimul vieþuirii sale, matematica. Bogdan Suceavã ne (re)aminteºte de pofta de a înþelege, de pasiunea de a înþelege.

Numite derutant „memorii” (fie ºi din biblioteca idealã), textele sale ne apar, în fapt, elogii, ocheade pline de recunoºtinþã, uneori, desigur, nostalgice, dar de fiecare datã încântate. Tânãrul matematician de succes de azi îºi acordã sieºi ºi pasiunii sale rãgazul unui discurs îndrãgostit (în sens barthesian) faþã de oamenii, locurile ºi faptele care l-au sporit. „Memoriile” lui Bogdan Suceavã sunt, de fapt, momente de respiro, momente în care biruieºte gândul de a împãrtãºi din cheile cunoaºterii cu bucuria celui care nu doar a vãzut ºi atins idealuri, ci le ºi poate pune în text.

Biblioteca idealã poate fi ºi biblioteca uºor copilãroasã, uºor ironicã a Sfântului Petru din Piaþa Romanã (vz. Imperiul generalilor târzii ºi alte istorii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002), dar poate fi ºi locul în care s-au adunat firesc (ºi poate de aceea aparent miraculos) numele înaintaºilor (matematicieni) cu teoremele lor, cu biografiile lor, cu inteligenþa lor croitã din ºi pentru esenþe ºi esenþializãri, adicã din ºi pentru matematicã. Pentru cã esenþializarea înseamnã, pentru Bogdan Suceavã, matematicã: „Matematica, în fond, e un exerciþiu al esenþializãrii, o artã a preciziei, a retragerii spre principiile ultime ale materiei” (pp. 13-14). Biblioteca aceasta înseamnã oameni, locuri, întâmplãri, teoreme. Înseamnã cãrþi de ºi despre matematicieni: Bang-Yen Chen, Nicole Oresme, Huygens, Newton, Euler, Meusnier, Sophie Germain, Gheorghe Þiþeica, Solomon Marcus º.m.a.

Înseamnã matematicieni care-ºi au locul intelectual ºi afectiv în memoria povestitorului: profesorul Stere Ianuº, doamna Adriana Turtoi,  Nicolae Teodorescu, Liviu Pîrºan. Înseamnã locuri: Târgoviºte, Universitatea din Bucureºti, Michigan State University, Departamentul de Matematicã al California State University, ºcolile de varã, taberele Gazetei Matematice. Înseamnã evenimente: concursuri, examene, o mânã strânsã ºi o diplomã albastrã.

Biblioteca idealã înseamnã ºi eticã, ºi numim aici una dintre temele implicite care traverseazã cartea de la prima paginã pânã la ultima. Este singura temã care aduce în paginã (pentru câteva cuvinte, câteva secunde) un scrâºnet (unul singur): „Am observat cã România nu e o ºcoalã a caracterelor” (p. 206).

Descoperim, aºadar, în aceastã bibliotecã un amfitrion îndrãgostit de biblioteca lui, de gândurile ºi ideile care rãsar, care se hrãnesc din aceastã bibliotecã. Nu descoperim un savant care ne presarã orgolios firimituri din marea înþelegere, ci un tânãr care a descoperit desfãtãrile cunoaºterii: „Gândul cã se pot face cercetãri fundamentale asupra acestui subiect ºi cã istoria continuã ºi în zilele noastre mi s-a pãrut un dar pogorât din cer” (p. 59).

Eseul care închide cartea este dedicat literaturii. Nu vom tulbura serenitatea matematicã a textelor care ne-au condus pânã aici. Literatura rãmâne bucãþica de patrie la care matematicianul nu vrea ºi de aceea nu poate sã renunþe. Gãsim aici una dintre cele mai profunde definiþii ale acestei lumi (literare) atât de nãucitoare (nu ºi pentru un matematician): „Literatura poate sã-ºi propunã sã cerceteze ºi sã înþeleagã, sã exploreze posibilitãþile realitãþii, sã continue aceastã realitate, sã o prelungeascã, extinzându-i rezervele de imaginar în direcþiile sugerate de necesitatea sintezei cu semnificaþie” (215). Nu ne mai mirãm cã ultimul cuvânt din bibliotecã este „luciditate”.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey