•  Xenia Karo
•  Vladimir Petercã
•  Daniel Sãuca


sus

Xenia Karo

 

În tãcere, despre feminitate

(Dan C. Mihãilescu, Castelul, biblioteca, puºcãria. Trei vãmi ale feminitãþii exemplare, Editura Humanitas, Bucureºti, 2013, 196 pp.)

 

Sfârºitul de an 2013 ºi de Caravanã Gaudeamus ne aduce, pe lângã multe cãrþi importante pentrucoperta dan c mihailescu bibliografiile româneºti, un nou volum semnat de Dan C. Mihãilescu.
Cartea este un poem ca un exerciþiu de perplexitate faþã de revelaþiile aduse de privirea înapoi asupra feminitãþii faþã cu istoria ºi, de ce nu?, faþã cu lumea. Ironicul, dâmboviþeanul critic Dan C. Mihãilescu e încremenit în admiraþie ºi nu permite niciuneia dintre vorbele sale de duh, dintre excentricitãþile sale de raþionament ºi de expresie sã tulbure în vreun fel acest discurs amoureux. Rãsfãþul, alintul cu care este cadorisitã feminitatea (româneascã) este, cumva, fãrã precedent.

E destul de dificil de regãsit Dan C. Mihãilescu aºa cum s-a înfãþiºat pânã acum în spaþiul public: tãios, intolerant, loial. Acum, de abia îºi ºopteºte puþinele cuvinte (toate extatice) de comentariu, preferând sã asculte, sã asculte din nou (a câta oarã?!) ceea ce au de spus personalitãþile descãtuºate pentru 190 de pagini din plasa prejudecãþilor ºi a limitelor misoginismului când enervant, când amuzant (tot românesc).

Feminitatea relevatã aici nu are nimic din îngãduinþa superioarã cu care ne-a obiºnuit autorul macho român. Nu capricii, nu unghii roºii, nu calinã superficialitate, cu zulufi drãgãlaºi, implicit nu concursuri în costume de baie, nu obiectualizare (printr-un filosofard eufemism) atât de comodã. Cel mult o „gândire dansând” (cum ar spune J. Prévert).

Citim, aici, o reprezentare, o înþelegere schillerianã (cea din Würde der Frauen) a feminitãþii. Dan C. Mihãilescu parcã nici nu a auzit (nici vãzut) de mai sus-enumeratele ipostazieri ale feminitãþii. El aude ºi vede ºi citeºte feminitatea regalã, care-ºi schimbã nu doar propria epocã, ci toate cele ce-i vor urma, feminitatea care-ºi înþelege ºi îºi exprimã cel mai bine epoca ºi subtilitãþile ei, dar ºi feminitatea strivitã de epocã, dar cumva victorioasã. Maria Cantacuzino-Enescu, Zoe Cãmãrãºescu, Cella Delavrancea, Alice Voinescu, Jeni Acterian, Pia Pillat, Cornelia Pillat, Annie Bentoiu, Ecaterina Bãlãcioiu Lovinescu, Lena Constante, Adriana Georgescu, Oana Orlea, Aniþa Nandriº sunt destine pe care DCM le (re)descoperã la infinit ºi în faþa cãrora se extaziazã. Fiecare dintre aceste biografii sunt traversate de excepþionalitatea Reginei Maria, care, de altfel, deschide cartea ºi nu o pãrãseºte pânã la ultima paginã.

Încã din intro, suntem copleºiti de absolutul în care îºi ipostaziazã subiectul. Prima paginã conþine ºi prima trimitere, anume la un soi de feminitate absolutã, mama. Apoi, destul de rapid îºi fac loc „plecãciunile”, absoluturile (dacã-mi permiteþi aceastã licenþã de plural): „admiraþia nelimitatã faþã de feminitate” (p. 6), „cred nesmintit” (p. 7) (în lirica femininã, n.n., XK), „mã înþeleg infinit mai bine” (p. 7), „venerarea feminitãþii” (p. 7), „marea febleþe, marile emoþii, ceasurile de delectare absolutã” (p. 8), „comoarã afectivã” (p. 126) º.m.a.

Aceste extazieri nãucitoare aduc, în timpul doi, tãcerea, amuþirea. Dan C. Mihãilescu nu mai este nici criticul, nu este nici „omul care aduce cartea”. Nu cautã sã ne explice, sã ne facã sã înþelegem, sã ne convingã. Este un cititor care cautã sã-ºi explice, sã înþeleagã pentru sine identitatea feminitãþii româneºti, aºa cum a fost, întreruptã brutal de antiteza dintre trecutul prea plin ºi nimicul prezentului. De aceea tace, iar paginile nu mai sunt pagini, ci ºiraguri de citate ºi cutii de rezonanþã pentru vocile ºi faptele feminitãþii. Un colaj al amuþirilor care fotografiazã în plan secund abandonul de sine, abandonul propriei voci: „Nu vreau, repet, sã se citeascã nimic altceva din aceastã carte decât citatele. Ele singure sunt prea de ajuns ca sã se vadã, cum spuneam cândva: ce mult am avut, ce nimic ne-a rãmas” (p. 11).

Comentarii cititori
sus

Vladimir Petercã

 

Cuvânt înainte

 

carteAdmir iniþiativa acestor patru temerari ai studiului de faþã ºi ai culturilor de altã datã, ªtefan Grosu, Adriana Mihalea Mascut, Daniela Stãnciulescu ºi Aura Mihaela Firoiu. Îi admir pentru cã s-au hazardat dând dovadã de mult curaj în lumea actului cunoaºterii. De fapt, titlul acestei lucrãri exprimã o mare cutezanþã ºi greu de oprit pentru cine nu este obiºnuit cu asemenea tematici. Lucrarea se intituleazã Aspecte exegetice - din istoria ºi filozofia religiei în limitele cunoaºterii. Este un titlu care îi obligã pe cei patru sã dea totul din bagajul de cunoºtinþe acumulate în prealabil ºi trebuie s-o recunoaºtem cã toþi cei patru au dat dovadã din plin ajungând „pânã la limitele cunoaºterii”, aºa cum ei înºiºi afirmã în titlul studiului.

Aº voi acum sã apelez la un citat dintr-o Psaltire, ca sã mã bazez pe un suport biblic, care, pe lângã faptul cã avem de-a face cu un text din vechime, cred cã ºi prin conþinutul sãu se referã la atmosfera de creaþie în care cei patru temerari au desfãºurat munca lor la alcãtuirea acestui volum:

„Îmi amintesc de zilele de altã datã,

la anii de odinioarã mã gândesc!

Meditez noaptea în inima mea,

reflectez iar spiritul meu se întreabã!” (Ps 77,6-7).

Psalmistul prezintã cazul vieþii sale în faþa cititorilor, cu tristeþea ºi angoasa sa, din cauza reflexiilor sale chinuitoare, care depãºesc cu mult personalitatea sa. Da, spiritul este preocupat întruna iar viaþa noastrã nu este altceva decât o continuã întrebare la care noi singuri nu putem nici sã primim, nici sã gãsim rãspunsul potrivit. De asemenea, aºa cum se ºtie, trecutul este lipsit de vigoarea necesarã, alþii l-ar numi pur ºi simplu o continuã cãutare sau, dacã voiþi, o reevocare plinã de nostalgie a timpului care a trecut inexorabil aºezându-se pe paginile istoriei. Este vorba de o intervenþie divinã, de un semn viu ºi veºnic al intervenþiilor lui Dumnezeu în istoria noastrã umanã. Cu alte cuvinte, omul este legat de timp, el acþioneazã, se maturizeazã ºi moare în timp, dar nu este singur, cãci deasupra noastrã domneºte Cel Atotputernic.

Ne întoarcem la articolele ce sunt prezentate rând pe rând în studiul de faþã. Trebuie sã spun cã fiecare articol îºi are personalitatea sa indiscutabilã, câmpul sãu de acþiune ºi concluziile sale fireºti. Fiecare autor a adoptat cu multã seriozitate tematica sa preferatã, pe care a dezvoltat-o cu multã acribie, rigurozitate ºi dãruire profesionalã. Aº spune cã fiecare articol este o parte din sufletul cãutãtor al celor patru persoane care s-au angajat sã cerceteze, sã mediteze ºi sã tragã concluziile ce se impun. Pentru dânºii ca ºi pentru noi, adevãraþi beneficiari ai strãdaniilor lor, nu a fost deloc uºoare, dimpotrivã.

În acest sens, am reþinut conceptul lui Maat din cultura egipteanã, confruntat cu cel de Me dintr-o altã culturã a timpului, cea mesopotamianã ºi care, la rândul lor, au fost confruntate cu conceptul de Legea lui Dumnezeu din paginile Bibliei. Acest punct de vedere ºi multe altele au fost susþinute cu mult curajdeªtefan Grosu.

La fel ºi Adriana Mihaela Macsut, pe parcursul a douã articole abordeazã mai întâi tematica literaturii sapienþiale, în Egipt, în Israel ºi în Mesopotamia, cu urcuºurile ºi coborîºurile sale inerente. În al doilea articol ce poartã aceeaºi semnãturã, Adriana Mihaela Macsut a ales ca temã de studiu o mare personalitate a Bibliei, este vorba de Moise, profetul ºi conducãtorul poporului ales, în drumul sãu spre libertate. Acest personaj numit Moise uneºte diverse puncte aprinse, legate de viaþa sa, într-un studiu pe care l-a intitulat sugestiv: Moartea lui Moise, de la revelaþie la legendã. De departe, Moise a fost un om al Bibliei cu mari viziuni istorice ºi cu o gândire absolut largã ºi generoasã, care a pus bazele religiei mozaice.

De asemenea, în continuare, am parcurs studiul Danielei Stãnciulescu, intitulat Concepþia despre viaþa de dincolo, în religiile timpurii. Acest studiu abordeazã cu curajul unui adevãrat pionierat teme legate de „cultul ºi locuinþa celor morþi”, precum ºi o temã incandescentã legatã de o tematicã actualã în lumea de astãzi ºi care dobândeºte tot mai mulþi adepþi: Ideea de reîncarnare. Studiul sãu se terminã cu obiºnuitele concluzii.

În încheiere urmeazã ºi contribuþia Aurei Mihaela Firoiu, despre Cultura ºi civilizaþia la azteci, o temã care ascunde încã multe mistere. Domnia Sa vorbeºte cu multã cutezanþã despre teme ca: arhitectura, sculptura, arta etc., dar ºi despre tema spinoasã a sacrificiului la azteci, terminând ca de obicei cu concluziile. Aº îndrãzni sã afirm cã despre respectiva temã ar trebui sã revinã asupra ei ºi sã mai scrie, este foarte util!

Cei patru autori ai studiului de faþã s-a strãduit, fiecare spre cinstea sa, ca sã acopere o suprafaþã tot mai mare de date preþioase ºi fapte concrete, atât cât a fost posibil. Toate acestea dau greutate ºi autoritate tematicilor respective. Lucrul acesta mi s-a pãrut destul de important pentru fiecare dintre studiile în cauzã. Este, de asemenea, foarte bine ºi din punct de vedere al conþinutului prezentului studiu, aºa cum se afirmã destul de emblematic în titlul lucrãrii; au fost fãcuþi paºi consistenþi în domeniul vast al istoriei ºi filosofiei religiei.

De altfel, marile teme ale prezentului studiu sunt pasionante ºi angajante pentru fiecare dintre cei patru, tratând tematici utile ºi interesante dintre culturile vechi ºi cultura noastrã, ce are numai de câºtigat din asemenea confruntãri. În ultimele decenii, cultura a devenit un factor globalizant, iar cei patru temerari, cum îmi place sã-i numesc, au fãcut un lucru minunat ºi demn de semnalizat. Poate ºi pentru acest motiv, studiul prezent reflectã tematici pânã mai ieri rezervate unor elite, astãzi însã ele ocupã un loc tot mai apropiat de sufletul fiecãruia dintre noi. Meritul lor este acela cã ne trezeºte spiritul nostru spre culturi de multã vreme adormite printre meandrele istoriei din vechime. 

Comentarii cititori
sus

Daniel Sãuca

gyuriLa Editura 'Caiete Silvane' a apãrut, în colecþia 'Scriitori sãlãjeni', cartea de reportaje Techergheli sãlãjene a scriitorului jibouan Györfi-Deák György, colaborator permanent al revistei „Caiete Silvane”. Györfi-Deák György se aflã la a doua colaborare cu editura menþionatã, dupã Curiozitãți sãlãjene (2010), carte ce a deschis colecþia 'Scriitori sãlãjeni' a editurii 'Caiete Silvane' a Centrului de Culturã ºi Artã al Judeþului Sãlaj, colecþie în care au publicat mai mulþi scriitori sãlãjeni, dintre care îi amintim pe Viorel Mureºan, Viorel Tãutan, Daniel Sãuca, Marcel Lucaciu, Florin Horvath, ºi Flavius Lucãcel.

Ca sa citiþi prezentarea daþi clic aici:
http://www.culturasalaj.ro/index.php?cmd=stire&idstire=133

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey