•  PHEADE: Creativity,Entrepreneurship,Education & Spirituality in the Digital Era
•  Silviu Gongonea ºi Cornel Mihai Ungureanu la Tradem
•  Performance: Serghei Biriukov, Denis Beznosov, Peter Sragher
•  Simpozionul Naþional "Craiova ºi avangarda europeanã" - prima ediþie
•  Poeme Blues de Crãciun
•  Întâlnirile SpectActor
•  Dumitru Augustin Doman vine la Tradem


sus

Adriana Mihaela Macsut ºi ªtefan Grosu

 

Filosofi de seamã s-au adunat pe plai sucevean

 

macsutÎn perioada 30 noiembrie - 1 decembrie a avut loc la Suceava a cincea ediþie a conferinþei internaþionale PHEADE intitulatã Creativity, Entrepreneurship, Education and Spirituality in the Digital Era. Ediþia din 2012 a avut loc la Pune (India) sub coordonarea lui Kuruvilla Pandikatu. Celelalte ediþii au avut loc pe plaiul sucevean. Scopul manifestãrilor este de a defini rolul filosofiei în societatea computaþionalã. Mentorul tuturor acestor manifestãri este Viorel Guliciuc. Ediþia din 2013 (a cincea) a fost intitulatã Creativitate, Antreprenoriat ºi Spiritualitate în Era Digitalã. La reuºita manifestãrii din acest an au contribuit, alãturi de Viorel Guliciuc, Iulian Rusu ºi Oana Lenþa. Pe 30 noiembrie s-a desfãºurat prezentarea referatelor iar apoi filosofii au pãrãsit turnul lor de fildeº de la Universitatea ªtefan cel Mare din Suceava ºi ghidaþi de pasionatul inginer silvic Horia Grozavu au vizitat Mãnãstirea Putna, rezervaþia de mistreþi de la Marginea precum ºi Mãnãstirea ºi rezervaþia de fagi de la Dragomirna. Acum, când PHEADE 2013 este deja o amintire, se poate spune la revedere PHEADE 2013 ºi bun venit PHEADE 2014.

Comitetul ºtiinþific din acest an a fost format din: Yolanda Angulo Para (Centro de Estudios Genealogicos, Mexico City, Mexic);Diab Al Badayneh (Qatar University, Doha, Qatar); Piotr Boltuc (University of Illinois, Spriengfield, U.S.A.); Marcelo Dascal (Tel Aviv University, Israel); Viorel Guliciuc (Romanian Society for Philosophy, Engineering and Technoethics, Suceava, România); Kuruvilla Pandikattu (JDV Centre for Science-Religion Studies, Pune, India); Lorenzo Magnani (University of Pavia, Italy); Andre Monnin (INRIA Sophia Antipolis, Paris, France); Bogdan Pãtruþ (University of Bacãu, România); Iulian Rusu (Chief Editor of the European Journal of Science and Theology); Colin Schmidt (Université du Maine, Laval, France); Shu-Kun Lin (MDPI, Basel, Elveþia); Joao Vila-Cha (Gregorian University, Roma, Italia).

Comitetul de organizare i-a amintit dintre prezenþele de seamã pe Lorenzo Magnani, ªtefan Lorenz Sorgner, Juliana Laluhova, Kuruvilla Pandikattu, Carlos Eduardo Montano, Dorel Cernomazu (cel mai mare inventator al Europei, la aceastã orã), Nicu Gavriluþã, ªtefan Stãnciugelu, Adrian Niþã, Traian Dinorel Stãnciulescu, Dan Milici.

macsut2Au prezentat referate atât filosofi consacraþi precum si debutanþi, iar în acest sens, iatã o lista a lor de pe site-ul conferinþei: Dorel Cernomaziu, Iulia Laluhova, Dan Lohãnel, Lorenzo Magnani, Carlos Eduardo Montano, Kuruvilla Pandikatu, ªtefan Lorenz Sorgner, Roxana Ionela Achiricesei, Magdalena Albulescu, Carmen Alvarez, Adelina Amzoiu, Yolanda Angulo Para, Cristian Andreescu, Liliana Andreescu, Robert Arnãutu, Thomoasso Berlotti, G. Bolat, Ovidiu Bunea, A. Cãilean, Cristina Cormoº, Marius Cucu, Dan Ion Dascãlu, Roxana Ema-Dreve, Ademar Ferreira, Antoniu Flandorfer, Cristina Gavriluþã, Nicu Gavriluþã, Ioana Grancea, ªtefan Grosu, Juan Hernadez, Dradoº Huþuleac, Roxana Ionescu, Niculina Karacsony, Meenal Katarnikar, Adriana Mihaela Macsut, Sorin Tudor Maxim, D. Mareci, Dan Laurenþiu Milici, Maria Rodica Milici, Valeria Alina Miron, C. Munteanu, Mihaela Mutu, Octavian Neagoe, Iulian Necula, Roxana Necula, Adrian Niþã, Iasmina Petrovici, Radhakrishnan Pillai, Aritia Poenaru, Antonio Sandu, Corneliu Robert Sîrghea, ªtefan Stãngiucelu, Dana Stãnciulescu, Traian Dinorel Stãnciulescu, Florin Tãrnãuceanu, Daniel Terec Vlad, Loredana Terec Vlad. Înºiruirea de nume poate pãrea plictisitoare pentru cititori, dar trebuie menþionat cã persoanele enumerate au câºtigat dreptul de a participa la acest eveniment dupã ce lucrãrile lor au fost evaluate prin metoda oarbã de comitetul ºtiinþific prezentat anterior. De bunã seamã cã aceste nume trebuie reþinute întrucât cititorii le vor regãsi în reviste consacrate din þarã ºi din strãinãtate. Se cuvine atunci sã le mulþumim pentru cã într-o societate postmodernã care pare secatã de valori, ei mai au încã forþa moralã de a lupta contra curentului ºi cred cã prin dragostea lor de înþeleciune pot schimba lumea. De altfel, majoritatea dintre ei sunt profesori ºi implicit formatori de caractere. De precizat cã lucrãrile prezentate vor fi publicate într-o revistã indexatã într-o bazã internaþionalã (rezumatele existã pe pagina web a conferinþei, www.pheade.ro/2013/files/PHEADE_2013_Book_of_Abstracts.pdf) .

Dupã cum aratã Viorel Guliciuc este timpul ca filosofii sã iasã din izolare ºi ofere consiliere existenþialã pentru omenirea chinuitã de o crizã financiarã ce pare cã nu se mai terminã care în esenþã este o crizã moralã. În acest sens, despre lipsa de valori morale a societaþii contemporane au vorbit la conferinþã ªtefan Grosu, Adriana Mihaela Macsut, Corneliu Robert Sîrghie ºi Dana Stãnciulescu (care au îmbinat valenþa filosoficã cu latura teologicã). Aceastã consilere existenþialã are menirea de a fundamenta colective interdisciplinare care sã pregãteascã viitorul acestei lumi digitale care se dezvoltã în ritm vertiginos. Concluzia îi aparþine tot lui  Viorel Guliciuc care aratã cã evenimentul s-a desfãºurat sub egida colaborãrii interdisciplinare: ,,Cei 9 participanþi din strãinãtate… – din Germania (1), India (1), Italia (2), Mexic (4), Slovacia (1) – dintre cei 12 inscriºi, precum ºi cei 34 de participanþi din þarã ….– dintre cei 43 înscriºi, au dezbãtut.. din perspectivã interdisciplinarã: inginerie, filosofie, antreprenoriat, psihologie, teologie, sociologie, medicinã, antropologie, literaturã”. 

Comentarii cititori
sus

 

Scriitori la Tradem:
Silviu Gongonea ºi Cornel Mihai Ungureanu

 

Cornel Mihai Ungureanu ºi Silviu Gongonea au susþinut marþi, 17 noiembrie 2013, la Casa de Culturã “Traian Demetrescu” din Craiova, câte o conferinþã, în cadrul proiectului cultural Scriitori la Tradem.

Nicolae Coande, iniþiatorul proiectului ºi moderatorul întâlnirilor de la Tradem, a vorbit despre fiecare în parte, despre cãrþile lor, remarcând ºi punctul comun: “ceva special în relaþia cu scrisul ºi cu viaþa, un soi de retragere, de sfialã, care însã nu poate fi o carenþã”. ªi Cosmin Dragoste, managerul Casei de Culturã "Traian Demetrescu" a punctat aceastã retractilitate, dar ºi afluenþa de public venit sã vadã doi autori ai locului ieºiþi din ascunziºurile lor. “Am mizat pe aceastã prezenþã numeroasã ºi mã bucur cã publicul vine spre scriitorii noºtri ºi nu aºteaptã vedete din altã parte. Suntem poate prea grãbiþi, poate prea stresaþi sau îi cunoaºtem prea bine ca sã le recunoaºtem adevãrata valoare”, a spus, între altele, Cosmin Dragoste.

În continuare, Cornel Mihai Ungureanu a susþinut conferinþa Dincolo de geamandurã – scriitor în largul lui (puteþi citi textul aici), în timp ce Silviu Gongonea a þinut o prelegere Despre poezie. Cei doi autori au lecturat apoi din creaþia lor, prozã, respectiv poezie.

 

 

 

 

Comentarii cititori
sus

 

Serghei Biriukov ºi Denis Beznosov la Tradem

 

Într-o ediție specialã a întâlnirilor cu scriitori de referințã din spațiul românesc și strãin, poetul și performerul rus Serghei Biriukov a venit, vineri, 22 noiembrie 2013, la Casa de Culturã “Traian Demetrescu” din Craiova. Acesta a fost însoþit de un invitat-surprizã, mai tânãrul Denis Beznosov, ºi de Peter Sragher, cel care a fãcut posibilã prezenþa în Bãnie a celor doi. “Este a doua întâlnire cu scriitori în aceastã sãptãmânã la Tradem, ne internaþionalizãm, în perspectiva Craiova – Capitalã Culturalã Europeanã 2021 dovedim cã suntem atenþi la ceea ce se întâmplã în literatura europeanã actualã. Îi mulþumim lui Peter Sragher pentru aceastã searã ruseascã pe care ne-o oferã, dupã cum ºtiþi, Rusia este þarã invitatã la Târgul Gaudeamus care se desfãºoarã în aceste zile la Bucureºti”, a spus Cosmin Dragoste,  managerul Casei de Culturã “Traian Demetrescu”.

Nicolae Coande l-a prezentat pe Serghei Biriukov, “un poet dedicat acestei arte strãvechi a exprimãrii poeziei, nu a recitãrii, ci a exprimãrii prin tot ceea ce înseamnã suflet, suflu sau pneumã umanã”, un poet tradus în numeroase limbi strãine și participant la festivaluri internaționale de referințã. “La sugestia scriitorului Peter Sragher, el acceptat invitația de a veni la Craiova pentru a citi și performa într-un spațiu unde au citit poezie cunoscuți poeți români, începând cu anul 2010”, a mai spus Nicolae Coande, iniþiatorul proiectului “Scriitori la Tradem” ºi moderatorul acestor întâlniri.

Peter Sragher a vorbit despre prima întâlnire cu Biriukov, în 2009, la un festival berlinez ºi l-a prezentat pe invitatul-surprizã Denis Beznosov, poet, critic ºi traducãtor. Atât oaspeþii ruºi, cât ºi Peter Sragher au “performat” apoi din creaþia proprie.

 

 

 

Serghei Birjukov (n. 1950, în provincia Tambovskaja, Federația Rusã). Poet, filolog și expert în studii culturale cu doctorat și studii postdoctorale susținute în acest domeniu,  performer poetic și poet sonor,  traducãtor. Premiat la concursul internațional de la Berlin, din Rusia etc. A primit și mai multe distincții ale unor reviste. Întemeietorul și președintele Academiei Saum (Academia de limbaj transrațional), membru – Organizația  Scriitorilor Ruși, Organizația Scriitorilor Profesioniști, Asociația  Jurnaliștilor din Rusia, Societatea Creatorilor de Teatru, PEN-Clubul  Rus; membru în redacțiile revistelor : “DetiRa”, „Futurum-art”, „Jurnalul poeților” (Rusia), „Jezikow swjat” (Bulgaria), „NRCT” (Germania). Co-redactor-șef-adjunct al revistei electronice“Drugoe polușarie”. 1991-1998 – predã la Universitatea de Stat Derșavindin Tambov, Rusia și face parte din Societatea Filologicã din Tambov. În prezent predã la Universitatea Martin-Luther din Halle și la o serie de universitãți europene și rusești. În anul 2001 fondeazã Teatrul studențesc avantgardist DADAZ ( Halle).

A publicat 15 volume de poezie, printre care: Muza Saumei (Tambov, 1991), Semul infinitului (Tambov, 1995), Corespondențe sonore(Moscova, 1997), "Cãrțișoarã" (Tambov-Halle, 2000), Da, da sau abolirea articolului  -  Leipzig, 2004, 2012, în germanã și rusã), Poezia sunetului(New York, 2004), Sphinx(Madrid, 2008, în rusã și spaniolã), "Schimbarea rolurilor" (Madrid, 2009), "Poesis" (Moskova, 2009), Un om în secțiune (Berlin, 2010), Poezia sonorã  (Moscova, 2013).

Editorul și autorul unor cãrți de specialitate:  Sewgma. Poezia rusã de la manierism la postmodernism (Moscova, 1994), Teoria și practica avangardei poetice ruse (Tambov, 1998), Lecțiile barocului și ale avangardei (Tambov, 1998), Poezia avangardei ruse (Moscova, 2001), "În ciuda destinului. Începuturi poetice" (Moscova, 2003), Avangarda: module și vectori (Mosova, 2006) și a volumului de eseuri Întâlniri pe avenue Aigi (Paris, 2009), precum și a mai multor studii teoretice și cu aplicare practicã în ediții rusești sau strãine, printre altele în revistele „Via regia”, „Akzente”, "lauter niemand", "Rodnaja Retsch", "Kreschtschatik", "Studija", "Dominante" (Germania), "Perspektive", "LiArena" (Austria), "Tjdschrift voor Slavische Literatur" (Olanda), "Sintesi" (Macedonia), "Swremennik" (Bulgaria), "Gradina" (Serbia), "A 2'' (Cehia), "Europe" (Franța) și în publicațiile științifice "Chlebnikowskije Tschtenija" (Astrahan), "Westnik Obschestwa Welimira Chlebnikowa", "Terentjewskij sbornik", "Poetika iskanij, ili poisk poetiki" (Moskova), "Slavische Wortbildung: Semantik und Kombinatorik", "Körperzeichen-Zeichenkörper", "Zeitschrift für Slavistik", "Wiener slawistischer Almanach" (Germania), "Studia litteraria polono-slavica", "Dzielo literackie jako dzielo literackie" (Polonia), "Sine arte, nihil" (Moscova-Belgrad), "Russian Literature" (Olanda), "Sbornik Matize srpske sa slawistiku" (Serbia); in den Anthologien "Totschka srenija" und "Homo Sonorus" (Rusia, Mexic), "Geballtes Schweigen) (Elveția), "Samisdat weka", "Poesija moltschanija", "Wremja Tsch", "Oswoboschdjonny Uliss", "Diapason" (Moscova), "Sowremennaja russkaja poesija" (China), "A Night in the Nabokov Hotel: 20 Poets from Russia (Irlanda), "Poesie in Europa" (Viena/Linz, 2009) ș.a.

Organizator al unei serii de festivaluri-conferințe privind avangarda istoricã și modernã (Tambov, Universitatea de Stat Derșavin – 1993-1998), co-organizator al unor conferințe și colocvii privind poezia experimentalã de Moscova, Samara, Saratov, Berlin, Ghent – Belgia, co-organizator al Lecturilor Pușkin – Berlin (2008 - 2010). Redactor-invitat pentru ediții speciale ale revistelor  "Russian Literature" (Amsterdam, 2005), consultant al Lexiconul avangardei ruse din secolul 20 (Praga, 2005), co-editor, traducãtor și redactor al antologiei poeziei moderne rusești și germane, apãrutã în revista "Diapason" (Moscova, 2005), redactor la Almanahul Academiei Saum (Moscova, 2007).

A luat parte la festivaluri internaționale de poezie – Canada, Germania, Macedonia, Rusia, Belgia, Ungaria, Austria, Franța, Estonia, Belarus, Ucraina și Olanda, la expozții internaționale. Inclus în antologii de poezia vizualã. Tradus în: polonã, bulgarã, sârbã, germanã, italianã, japonezã, englezã, spaniolã, francezã, olandezã, macedoneanã, cehã, maghiarã, românã, chinezã, turcã, croatã și finlandezã.

Comentarii cititori
sus

 

Centenar Gherasim Luca

 

luca1Simpozionul Naþional Craiova ºi avandarda europeanã, ediþia I, s-a desfãºurat pe 6 ºi 7 decembrie 2013, la Casa de Culturã „Traian Demetrescu” din Craiova ºi a fost dedicatã centenarului Gherasim Luca.

Prima zi

În deschidere, Cãtãlin Davidescu a susþinut conferinþa O propunere de lecturã a creaþiei artistice a lui Gherasim Luca.

A urmat o sesiune de comunicãri, moderatã de Petriºor Militaru, în cadrul cãreia au „combãtut”: Florin Colonaº – Centrul Pompidou: patru apariþii ale lui Gherasim Luca pe simezã, Isabel Vintilã – Gherasim Luca. Violenta erotizare a lumii, Maria Tronea – Stil ºi imagine la Gherasim Luca, Anca ªerban – Gherasim Luca ºi Paul Celan – problematica alteritãþii, Petriºor Militaru – Împreunã cu Luca-nãluca. Pentru o alchimie spectralã.

Seara s-a încheiat la Opera Românã Craiova, cu un performance avangardist: DaDa...Da!Stand-upavancabaret susþinut de Irinel Anghel.

 

Ziua a doua

luca3A început la Tradem, cu o lansare de carte: Gellu Naum – aventura suprarealistã, de Silviu Gongonea (editura Aius, 2013). Despre aceastã lucrare ºi despre autor au vorbit Gabriel Coºoveanu ºi Cosmin Dragoste. Moderator: Daniela Micu.

A continuat, în sala Vollard, cu vernisajul expoziþiei de artã fotograficã Oamenii-aºteptare, de Simona Andrei (ºi-a dat concursul Irinel Anghel, a se vedea, mai jos, video).

A fost lansat apoi volumul ªtiinþa modernã, muza neºtiutã a suprarealiºtilor, de Petriºor Militaru, apãrut la editura curtea Veche, 2012, care a fost prezentat de Gabriel Nedelea ºi Luiza Mitu.

luca6O nouã sesiune de comunicãri, moderatã de Daniela Micu, i-a adus la microfon, în încheierea manifestãrii, pe: Nicolae Tzone – Le vampire passif. Manuscrisul român, Florin Colonaº – Misteriosul obiect vãzut de Gherasim Luca printr-o lupã, Gabriel Nedelea – Suprarealism ºi manierã în scrierile româneºti ale lui Gherasim Luca, Alexandru Ovidiu Vintilã – Gherasim Luca. Primul „obiect gãsit”, Cornel Mihai Ungureanu – Pe nisipurile utopiei, Maria Dinu – Aspecte ale receptãrii lui Gherasim Luca în critica postbelicã, Roxana Ilie – Ecouri ale principiilor psihanalitice în volumul Fata Morgana, Mihai Ene – Gherasim Luca ºi limitele poeticului.

 

Conferinþele tinerilor craioveni:

Mihai Ene: https://www.youtube.com/watch?v=P4MEGi41JQg
Silviu Gongonea: https://www.youtube.com/watch?v=VBvYg08O1ts
Petriºor Militaru: https://www.youtube.com/watch?v=X57ZJiQsLtk
Luiza Mitu: https://www.youtube.com/watch?v=SwOLYjPSn_Q
Gabriel Nedelea: https://www.youtube.com/watch?v=gAijcoMzBhE

 

  

        
   
Comentarii cititori
sus

 

Poeme Blues de Crãciun

 

Spectacolul “Poeme Blues de Crãciun” susþinut de Mike Godoroja&Blues Spirit ºi Dan Mircea Cipariu, cu participarea extraordinarã a poetului Ionel Ciupureanu a avut loc sâmbãtã, 7 decembrie 2013, la Teatrul Colibri (fostul Club Electroputere) din Craiova.

Dupã cuvântul de bun venit al Adrianei Teodorescu, directoarea Teatrului Colibri, ºi o prezentare a proiectului fãcutã de Dan Mircea Cipariu, care ºi-a declarat susþinerea pentru Craiova - Capitalã Culturalã Europeanã, 2021, poeþii ºi muzicienii ºi-au intrat în rol, iar combinaþia, ineditã, a fost pe gustul publicului.

Dan Mircea Cipariu a citit poeme din volumul Singurãtatea vine pe facebook, a evocat cu nostalgie amintiri despre colindele din copilãria ardeleanã, a fãcut ºi spectacol, intrând în ritm, conectându-ºi prezenþa scenicã la acordurile muzicii, iar Ionel Ciupureanu a rãmas doar un mare poet, citind cu o emoþie vizibilã, care s-a transmis celor prezenþi, altfel nu l-ar fi aclamat îndelung, rechemându-l. Dar nu le-a þinut.

 

 

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Despre o virtute ºi alta

 

babrbu1Am mers la conferinþa lui Daniel Barbu din cadrul Întâlnirilor SpectActor, 'Statul cultural: istorie, memorie, crize' fãrã vreun entuziasm. Am o vagã amintire a unor articole din '22', a unor polemici de la finalul din a doua jumãtate a anilor '90. Apropiindu-mã de clãdirea teatrului ºi observând prezenþa maºinilor de poliþie ºi de jandarmerie, am realizat brusc interesul acestei vizite. Întâmplarea a fãcut ca în octombrie, la Colocviul Mozaicul, Ion Bogdan Lefter, a venit la Craiova exact dupã celebrul, de-acum, incident de la Club A. Prietenul constant al revistei, „mozaicar în exil” dupã amuzanta expresie lansatã la o altã ediþie a Colocviilor, a povestit despre desfãºurarea evenimentelor, din interiorul clubului, din cadrul emisiunii televizate. Aºa cã lumea care se îndrepta grãbitã spre teatru sau care aºtepta sã intre, mi-a apãrut într-o nouã perpespectivã. Într-un fel, a existat o aºteptare. Era de bãnuit cã se va gãsi ºi aici o modalitate de a protesta vizavi de atitudinea ministrului în cazul RoºiaMontanã. Iar despre apetenþa pentru un cât de mic scandal nu mai trebuie sã vorbim.

Pe de altã parte, vizita ministrului Culturii însemna posibilitatea de a afla dacã nu de a solicita ori de a aminti de numeroasele necesitãþi financiare pentru instituþii, evenimente, proiecte culturale, care mai de care. Asa cã sala s-a umplut ºi s-a dovedit în mare structuratã pe grupuri de oficiali, de diriguitori ai unor proiecte culturale, pe de-o parte, de opoziþia protestatarã pe subiectul amintit ºi o parte dintre obiºnuiþii acestor intâlniri. Ceea ce a fost inedit a þinut de prezenta ºi vizibilitatea oamenilor de pazã. Prea vizibili. Care au scrutat continuu publicul, au fãcut, într-un fel, vizibilã mobilizarea lor, ceea ace a apãrut mai mult decât disproporþionatã. Pentru acest loc ºi acest prilej.

Nicolae Coande a fãcut introducerea tradiþionalã, pornind de la o carte a lui Daniel Barbu, Politica pentru barbari, vorbind despre guvernarea celor cu abilitãþi în acest sens.Iar conferenþiarul a preluat elegant subiectul, vorbind despre mitul lui Protagoras. Despre credinþa ca singura virtute care este egal distribuitã oamenilor este politica. Apoi a intrat în subiectul cultural prin Tucidide, care a amintit un discurs atribuit lui Pericle. Discurs rostit la momentul cinstirii unor eroi cãzuþi într-un rãzboi de apãrare a Atenei. „De ce meritã Atena ca un om sã moarã pentru ea?” Aceasta era întrebarea ºi aceasta rãmâne, chiar dacã în loc de 'a muri' punem 'a respecta'. Argumentul lui Pericle era de ordin estetic. Pentru cã acea cetate a Atenei era frumoasã. Aºa cum a exprimat metaforic Daniel Barbu, pentru cã toate legile, scrise sau nescrise, erau ilustrate prin aspectul cetãþii, asa cum se întinde un covor care acoperã o suprafaþã într-un mod mai mult sau mai puþin frumos. A considerat unul dintre puþinele exemple în care esteticul era un atribut public ºi nu la simpla latitudine a unui monarh. A amintit cãAngliaelisabetanã a înþeles cã poate exista o competiþie a artei în loc de una a rãzboiului. Abia Franþa postbelicã a devenit o democraþie care a instituit conceptul de stat cultural. ªi ea a rãmas un model tare. Uºor, uºor, conferinþa ºi-a mai pierdut din consistenþã. Trecerea în revistã a instituþiilor culturale româneºti, a formelor de gestionare în cadrul guvernelor, toate astea duceau cãtre aºteptata comentare a cotidianului. Daniel Barbu a amintit de uriasa moºtenire comunistã, cu instituþii, infrastructurã ºi obiºnuinþe. Dar, inevitabilul 'dar', realitatea se îndreaptã spre o tot mai acutã subfinanþare din bani publici a proiectelor culturale. ªi conferenþiarul povesteºte o discuþie cu ambasadorul Cehiei la Bucureºti. Acela a declarat cã Institutul Cultural Ceh din România este finantat de la buget strict pentru salarii ºi administrativ. Toate proiectele culturale desfãºurate aici îºi gãsesc suport la companiile ceheºti ce activeazã la noi. Ceea ce nu este deloc cazul, prin simetrie, cu Institutul Cultural Român de la Praga.

babru2Dar aceastã poveste are un miez mai adânc. Faptul cã industria româneascã a fost aproape în întregime distrusã, faptul cã principalele bãnci ori companii de operare a resurselor sunt proprietate externã, sunt cauze ale unei slabe economii. Una incapabilã sã susþinã în mod direct proiectele culturale, atâtea câte se doresc, dar nici indirect, printr-un buget mai generos. ªi când domnul Emil Boroghinã a amintit de Festivalul Shakespeare, m-am gândi cã, iatã, elisabethana Anglie de acum câteva sute de ani a a ales un drum vizionar.

Cât despre partea de crize din titlul conferinþei era de presupus cã va fi mai limpede exprimatã în discuþiile obiºnuite la Întâlnirile SpectActor. De data aceasta am fost scutiþi de penibile întrebãri ºi luãri de cuvânt ale unor spectatori ce revin periodic, am avut evidentele solicitãri de suport financiar pentru principalele proiecte locale sau, importantã întrebare a directorului Muzeului de Istorie, Florin Ridiche, de clarificare juridicã în privinta patrimoniului cultural ºi istoric.

Au venit ºi întrebãrile din partea protestatarilor, prilej de a expune afiºele cu sigla acþiuni de salvare a Roºiei Montana. Doar cã demersul lor a fost complet ineficient, atâta vreme cât tonul ºi cuvintele folosite în interpelare au þinut de agresivitate verbalã (strict verbalã, pentru a evita orice confuzie). În acest mod nimeni nu poate rãspunde coerent ºi un dialog nu este posibil. Iar adevãrul e acoperit.

Într-un fel, mitul lui Protagoras s-a verificat. Mai rãmâne ca ºi virtutea comunicãrii, a dialogului, sã se echilibreze. Asta stã în puterea noastrã.

Comentarii cititori
sus

 

Dumitru Augustin Doman vine la „Scriitori la Tradem”

 

domanScriitorul Dumitru Augustin Doman, redactor șef al revistei Argeș, este invitatul lui Nicolae Coande, în cadrul proiectului cultural Scriitori la Tradem, un proiect de autor iniþiat în anul 2010 cu sprijinul Casei de Culturã „Traian Demetrescu” a Municipiului Craiova.

Marþi, 10 decembrie, de la ora 17, Dumitru Augustin Doman va susþine conferinþa Despre realitãți literare vesele și triste și va citi pagini din cartea la care scrie, Despre moartea de dupã moarte.

Conferința Magdei Cârneci, programatã iniþial pentru aceastã zi, a fost amânatã pentru o datã care va fi stabilitã ulterior.

În cadrul întâlnirilor desfãºurate începând cu anul 2010 sub auspiciile literaturii de calitate au fot invitaþi pânã în prezent numeroºi scriitori români, dar ºi strãini, care au susþinut recitaluri poetice sau conferinþe despre activitatea lor literarã: Gheorghe Grigurcu, Nichita Danilov, Radu Aldulescu, Marian Drãghici, Mircea Bârsilã, Claudiu Komartin, Sorin Vidan, Vasile Baghiu, Peter Sragher, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Adrian Mihalache, Michael Astner, Dumitru Ungureanu, Ioan Es. Pop, Radu Vancu, Dragoº Varga, Dan Sociu, Peter Waugh (Austria), Dan Stanca, Anton Jurebie, Liviu Ioan Stoiciu, Cornel Mihai Ungureanu, Silviu Gongonea, Serghei Birjukov (Rusia).

 

Dumitru Augustin Doman (n. 29 august 1953, ªovarna – Mehedinþi)

Debut absolut: revista Orizont, august 1973, cu o povestire.

În prezent este redactor-ºef la revista Argeº.

A fost redactor la Zig-Zag (1990), Expres Magazin (1991-1992), Evenimentul Zilei (1992-1997). Timp de 5 ani a fost redactor ºef  la Calende (1996-2000).

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

 

Cãrþi publicate:

Povestiri cu contrapunct (Editura Albatros, 1985); Sfârºitul epocii cartofilor (Editura Calende, 1999); Meseria de a muri (Editura Calea Moºilor, 2007); Concetãþenii lui Urmuz (Editura Muzeul Literaturii Române, 2007); Moartea noastrã cea de toate zilele (Editura Timpul, Iaºi, 2008); Generaþia 80 vãzutã din interior (Editura Tracus Arte, 2010), Cititorul de roman (Editura Pãmântul, 2010).

 

Prezent în antologii și dicționare:

Proza satiricã contemporanã (1986);  Chef cu femei urâte (1996); Generaþia 80 în proza scurtã (1998); Dicþionarul scriitorilor români din anii 80-90, de Ion Bogdan Lefter; Panopticum, studii de criticã ºi istorie literarã (2013) de Zenovie Cârlugea; Dicþionar subiectiv de literaturã - Argeº(2013) de Sergiu I. Nicolaescu,

 

Premii:

Premiul anual de prozã al revistei Luceafãrul (1978); Premiul de debut în volum al Editurii Albatros (1983); Premiul revistei Tomis pentru cea mai bunã carte de debut (1985). Premiul de prozã la festivalul „Tudor Arghezi” (1980), Premiul la festivalul de prozã „Marin Preda”(1983), Premiul I la Festivalul naþional de prozã satiricã “Vasile Militaru” (2008), Premiul Cartea Anului 2007 pentru Moartea noastrã cea de toate zilelele la Târgul Naþional de Carte de la Turnu Severin, Premiul Cartea anului pentru Concetãþenii lui Urmuz a Filialei Piteºti a Uniunii Scriitorilor (2008), Premiul revistei Viaþa Româneascã pentru Integritate profesionalã ºi rezistenþã prin scris în postcomunism, Premiul Convorbiri literare (2011), Premiul de Excelenþã Severin - 2013. 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey