•  Premiile Gopo 2013, înainte
•  Lansãri de carte la Gaudeamus Craiova: Gabriela Gheorghiºor ºi Eugen Negrici
•  „Lumea întreagã e o scenã” la Naþionalul craiovean
•  Proiectul Felix Aderca
•  Anul Nou Chinezesc


sus

Marius Dobrin

 

Premiile Gopo 2013, înainte

 

Trofeul GopoArta filmului are, în România, un frumos reviriment, sau, mai bine zis, o renaºtere. Asta în ceea ce priveºte creaþia. Din fericire, obiceiul de a fi atenþi la orice recunoaºtere internaþionalã, a fãcut ca presa româneascã sã fie promptã la competiþiile de prestigiu care au rãsplãtit cu premii filmele româneºti ºi, desigur, pe realizatorii lor (regizori, scenariºti, actori, producãtori). Uºor, uºor, filmele au apãrut la televiziuni, HBO fiind un promotor remarcabil, stimulând creativitatea ºi oferind vizibilitate. Avem un festival care deja are anvergurã ºi, lucru preþios, stabilitate, TIFF, pe lângã altele mai mult sau mai puþin rezistente în timp ºi care ar trebui sã se bucure de suport mai amplu. Cronicari de specialitate avem, slavã Domnului, mulþi ºi cu farmec, cu amprentã.

Ceea ce lipseºte încã filmului românesc este publicul de cinematograf, ca sã nu zic de-a dreptul cinematograful în sine. Deja se sting generaþiile care au mai prins cozile de la casele de bilete inclusiv pentru filme româneºti de succes. Acum aceasta este marea noastrã provocare, aºa cum a evocat, cel mai recent, Ada Solomon, în discursul de la 'Ursul de Aur'. Aºa cum a fãcut-o ºi Cristian Mungiu, pornit apostolorum prin þarã. Aºa cum o face fiecare dintre cei care au creat ceva ºi nu pot fi împliniþi pânã ce nu ajung la publicul larg.

E un drum lung, dar singura ºansã este de a merge. De a vorbi despre filme pe care sã le vedem, de a vedea filme, de a vorbi despre filmele pe care le-am vãzut. O ºansã în acest demers este ºi un proiect care þine sã focalizeze asupra producþiilor bune din fiecare an, sã premieze ceea ce decide un juriu, dupã modelul marilor festivaluri.

Este vorba de cel al Asociaþiei pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), „care organizeazã, cu sprijinul Babel Communications ºi al Centrului Naþional al Cinematografiei, Gala Premiilor Gopo (numite în onoarea reputatului cineast român, al cãrui faimos omuleþ dã forma trofeelor evenimentului).“ A ajuns acum la a 7-a ediþie, cu finalizare pe 25 martie 2013. „Trofeele sunt decernate anual în cadrul Galei Premiilor Gopo, în urma votului a peste 400 de profesioniºti din toate sectoarele industriei cinematografice autohtone. Aceºtia aleg, prin vot individual ºi secret, cei mai buni dintre nominalizaþii la fiecare categorie competitivã, desemnaþi de un juriu de personalitãþi în domeniu.“ Anul acesta, nominalizãrle au fost fãcute de cãtre urmãtorii:

Regizorul Marian Criºan, actriþa Ana Ularu, producãtorul Velvet Moraru, directorul de imagine Alexandru Sterian, scenografa Viorica Petrovici ºi criticii de film Cristian Tudor Popescu, Cristi Luca, Alin Ludu Dumbrava, Cristi Marculescu, Anca Gradinariu.

Lista votanþilor apare ºi ea pe site-ul proiectului, acolo de unde am preluat citatele ºi nominalizãrile: http://www.premiilegopo.ro/

Puþini se lanseazã în pronosticuri, un semn cã încã mai avem multe de fãcut în a contribui noi înºine la consistenþa acestui fenomen, artã & industrie. Unii mizeazã pe Silviu Purcãrete ºi filmul sãu, Undeva la Palilula, alþii vãd mai degrabã Despre oameni ºi melci ori Toatã lumea din familia noastrã ca fiind mai aproape de premii. Rãmâne de vãzut. Mai întâi filme, apoi gala premiilor ºi dupã aceea, filme. De scurt metraj (ce bijuterii avem aici!), de lung metraj, cu anumiþi actori, cu alþii, dar sã le vedem!

Cel mai bun film:

Toatã lumea din familia noastrã (r. Radu Jude),
Despre oameni ºi melci (regia: Tudor Giurgiu),
Visul lui Adalbert (r. Gabriel Achim),
Undeva la Palilula (r. Silviu Purcãrete)

Cel mai bun regizor:

Radu Jude - Toate lumea din familia noastrã
Tudor Giurgiu - Despre oameni ºi melci
Gabriel Achim - Visul lui Adalbert
Silviu Purcarete - Undeva la Palilula

Cel mai bun actor in rol principal:

ªerban Pavlu  - Toatã lumea din familia noastrã
Adrian Titieni - ªi caii sunt verzi pe pereþi
Gabriel Spahiu - Visul lui Adalbert

Cel mai bun actor intr-un rol secundar:

Tudor Smoleanu - ªi caii sunt verzi pe pereþi
Gabriel Spahiu - Toatã lumea din familia noastrã
Sorin Leoveanu - Undeva la Palilula
Doru Ana - Visul lui Adalbert

Cea mai bunã actriþã într-un rol secundar într-un film de lungmetraj ficþiune

Alina Berzunteanu - Despre oameni ºi melci
Mihaela Sîrbu - Toatã lumea din familia noastrã
Ozana Oancea - Visul lui Adalbert
Tamara Buciuceanu-Botez - Toatã lumea din familia noastrã

Cel mai bun scenariu:

Dan Chiºu – ªi caii sunt verzi pe pereþi
Gabriel Achim, Cosmin Manolache – Visul lui Adalbert
Ionuþ Teianu – Despre oameni ºi melci
Radu Jude, Corina Sabãu – Toatã lumea din familia noastrã

Cea mai bunã imagine

Adrian Sileºteanu – Undeva la Palilula
Liviu Mãrghidan – Tatãl Fantomã
Ovidiu Gyarmath – ªi caii sunt verzi pe pereþi

Cel mai bun montaj

Andrei Iancu – ªi caii sunt verzi pe pereþi
Cãtãlin Cristutiu – Undeva la Palilula
Ioachim Stroe – Tatãl Fantomã
Nita Chivulescu – Despre oameni ºi melci

Cel mai bun sunet

Cristinel Sirli, Cristian Tarnovetchi, Florin Tãbãcaru – Despre oameni ºi melci
Eckehart Dux, Cristian Tarnovetchi, Ansgar Frerich, Daniel Iribaren – Tatãl Fantomã
Florin Ardelean, Dragoº Stanomir, Cristinel Sirli, Alexis Marzin – ªi caii sunt verzi pe pereþi
Simone Galavazi, Dana Bunescu – Toatã lumea din familia noastrã
Tudor Petre, Cristinel Sirli, Cristian Tarnovetchi, Florin Tãbãcaru – Undeva la Palilula

Cea mai bunã muzicã originalã

Johannes Malfatti – Tatãl Fantomã
Paul Ilea – ªi caii sunt verzi pe pereþi
Vasile Sirli – Undeva la Palilula
Vlaicu Golcea – Despre oameni ºi melci

Cele mai bune decoruri

Gabriel Nechita – Tatãl Fantomã
Helmut Strumer, Dragoº Buhagiar – Undeva la Palilula
Vali Ighigheanu – Visul lui Adalbert

Cele mai bune costume:

Augustina Stanciu - Toatã lumea din familia noastrã
Dana Istrate – Despre oameni ºi melci
Lia Mantoc – Undeva la Palilula

Cel mai bun machiaj ºi cea mai bunã coafurã

Dana Roseanu, Minela Popa, Ionel Popa, Doina Popa – Undeva la Palilula
Cristina Ilie, Domnica Bogdan – Visul lui Adalbert
Gabriela Cretan, Elena Tudor – Tatãl Fantomã

Cel mai bun film de debut

O lunã în Thailanda - Regia: Paul Negoescu
Undeva la Palilula - Regia: Silviu Purcarete
Visul lui Adalbert - Regia: Gabriel Achim

Cel mai bun film documentar

8 Martie (România, 2012)
Aici… adicã acolo (România, 2012)
Gone Wild (România, 2012)
Turn Off The Lights (România, 2012)
Un gând, un vis, Doyle… ºi-un pix (România, 2012)

Cel mai bun scurtmetraj

Blu (România, 2012)
Chefu’ (România, 2011)
De azi înainte (România, 2012)
Pastila fericirii (România, 2012)
Tatãl meu e cel mai tare (România, 2012)

Premiul “Tânãrã Speranþã”

Adrian Cristea pentru scenografia scurtmetrajului Chefu’, în regia lui Adrian Sitaru
Cãtãlin Jugravu pentru rolul ªtefan din scurtmetrajul De azi înainte, în regia lui Dorian Boguþã
Nicolae Constantin Tãnase pentru regia scurtmetrajului Blu
Radu ªtefan Fulga pentru imaginea filmului Gândacul, în regia lui Cãtãlin Drãghici

Cel mai bun film european (dintre cele distribuite în România în 2012)

Le gamin au velo / Bãiatul cu bicicleta (Belgia-Franþa, 2011)
Le Havre (Finlanda-Franþa-Germania, 2011)
Holy Motors/ Motoare sfinte (Franþa-Germania, 2012)
Tinker Tailor Soldier Spy / Un spion care ºtia prea multe (Marea Britanie, 2011)

Premiul pentru filmul românesc cu cel mai mare succes la public în 2012

Despre oameni ºi melci (cei mai mulþi spectatori – 63.778)
Minte-mã frumos (cele mai mari încasãri – 956.036 lei)

 

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Lansãri de carte la Gaudeamus Craiova:
Gabriela Gheorghiºor ºi Eugen Negrici

 

Gabriela Gheorghiºor ºi-a lansat pe 28 februarie, în cadrul Târgului Gaudeamus Craiova volumul Monograme. Configurãri ale prozei româneºti contemporane, apãrut la editura Aius. Cartea a fost prezentatã de Gabriel Coºoveanu ºi Gabriel Nedelea, întâlnirea din foaierul Teatrului Naþional „Marin Sorescu” fiind moderatã de Luiza Mitu.

„Monogramele lansate astãzi de Gabriela Gheorghiºor sunt o dovadã vie cã niciodatã anumite previziuni sociale, economice sau de altã naturã nu vor reprima creativitatea. Este un lucru încurajator pentru breasla scriitoriceascã, pentru breasla criticilor ºi pentru toþi tinerii cu o anumitã curiozitate intelectualã. Avem în faþã o carte instructivã ºi de o eleganþã care ne face sã credem cã lecþiile bãtrânilor, aparent bãtrânilor, Cãlinescu ºi Lovinescu sunt valabile ºi, în afara lor, restul sunt oarecum nuanþãri”, a spus Gabriel Coºoveanu, prefaþatorul volumului. Acesta i-a combãtut pe cei care considerã criticul ca fiind doar un fel de voce a doua, o escortã oarecare a ficþionarului, ºi a susþinut cã tot conþinutul acestei cãrþi este creaþie. „Sunt fraze care au fost preluate ºi de alþii, drept un bun comun. De altfel, Gabriela Gheorghiºor este ºi prozator, ºi poet, doar cã rigoarea din acest volum scoate în faþã criticul”, a continuat Gabriel Coºoveanu.

„Critica de întâmpinare este ca ºi cum ai pãºi pe nisipuri miºcãtoare: eºti tu ºi cartea, fãrã altã opinie. Îþi trebuie curajul verdictului ºi multã rezistenþã”, a spus autoarea. „Cartea aceasta este o parte a muncii mele de opt ani de zile. Vor urma un volum de Monograme pentru poezie ºi unul de Monograme pentru criticã ºi istorie litearã”, a completat Gabriela Gheorghiºor.

 

În acelaºi loc, dar a doua zi, pe 1 martie, s-a þinut lansarea volumului Figura spiritului creator, de Eugen Negrici, reeditat la Editura Cartea Româneascã. Întâlnirea a fost moderatã de Nicolae Marinescu, iar despre Eugen Negrici ºi cartea sa au mai vorbit Gabriel Coºoveanu, Gabriela Gheorghiºor, Gabriel Nedelea ºi Cãtãlin Ghiþã. Dar mai bine sã-l ascultãm pe Eugen Negrici!

 

Comentarii cititori
sus

Viorel Pîrligras

 

„Lumea întreagã e o scenã” la Naþionalul craiovean

 

Cristian NedelcuNu, nu este vorba despre o piesã, ci despre volumul semnat de Cristian Nedelcu ºi lansat pe 1 martie în foaierul Teatrului Naþional Craiova, acolo unde se deruleazã anual ediþia craioveanã a Târgului de carte Gaudeamus. Pre numele întreg Lumea întreagã e o scenã, lumea întreagã e un show. Paradigme culturale ale societãþilor, el a apãrut sub efigia editurii Aius - cea mai puternicã editurã craioveanã la ora actualã, martore fiind lansãrile numeroase din cadrul acestui târg. Prezentarea volumului a fost fãcutã de sociologul Constantin Crãiþoiu - cel care a semnat de altfel ºi prefaþa acestei lucrãri, de actorul Ilie Gheorghe, de directorul Festivalului Shakespeare - Emil Boroghinã ºi de directorul Editurii Aius - Nicolae Marinescu. Evident, fiecare prezentator a marºat pe domeniul propriei profesiuni, Constantin Crãiþoiu ne-a purtat printr-o plimbare lungã prin paradigmele culturale, iar Ilie Gheorghe ºi Emil Boroghinã ne-au fermecat cu citate largi din operele shakespeariene, pe când directorul Marinescu ne-a prezentat fascinaþia lecturii editoriale. DilemaCristian Nedelcu mare s-a învârtit în hamletiana întrebare „a fi sau a nu fi” citit volumul înaintea prefeþei sau dupã lectura acesteia. Pãrerile au fost împãrþite în rândul vorbitorilor, dupã experienþa de lecturã a fiecãruia, rezultatul a fost însã, fãrã excepþii, pozitiv, iar cãlãtoria în lumea elisabetanã – una fascinantã, sociologic ºi mai ales cultural, cu atât mai mult cu cât societatea epocii studiate corespunde ºabloanelor sintetizate de Marele Will în piesele sale.

Ca sã vã citez din introducerea autorului în volumul în cauzã, „Cartea de faþã îºi propune sã ofere o schemã de înþelegere a funcþionãrii unei societãþi, pornind de la modelul ei cultural dominant, ale cãrui structuri ºi relaþii sunt replicate în structurile ºi relaþiile sociale.”

ilie gheorghe(Versiunea integralã a acestui text, aici )

Foto: Viorel Pîrligras

 

 

 

 

 

 

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Proiectul Felix Aderca

 

Între semnele care mi-au fost, de-a lungul timpului, puncte de trecere spre trecut, se numãrã ºi plãcuþele cu nume de strãzi. Acum nu aº putea spune care a fost ordinea cronologicã: am citit mai întâi Domniºoara din strada Neptun sau am vãzut o bucatã de tablã, ruginitã, dar pãstrând încã scrisul frumos, „fostã Neptun“. Cert este cã pe Felix Aderca aºa mi l-am adãugat în memorie. Mai apoi i-am citit câteva piese de teatru. Atât. Viaþa a urmat cu alte ºi alte înfãþiºãri. Despre Aderca, nimic. Pe fugã, am rãsfoit o carte de cronici literare. Într-un târziu am descoperit casa în care a locuit în Bucureºti. ªi iatã, dintr-o datã, un amplu proiect al Editurii Aius din Craiova, menit a înfãþiºa un scriitor, un gazetar, nu doar prolific, „slujbaº credincios al propriei vocaþii“, cum îl numeºte Marcel Aderca, dar ºi un deschizãtor de drumuri, un om de culturã atent la tot ºi la toate. Unul care spunea despre sine: „Poate cã în alte privinþe am mers înaintea altora din generaþia mea, dar nu mã aºez, nici mãcar în junalul meu de bord, pe prima linie. Dacã am fost cu adevãrat pionier, un experimentator, asta se va vedea… Am dat literaturii atâtea personaje câte trãiesc în mine, în orice caz, câte am putut înþelege ºi resimþi ca autentice, ca verosimile.“

Editura Aius i-a mai reeditat, în 2007, o carte de interviuri, Mãrturia unei generaþii, ºi vine acum cu altele douã: Mic tratat de esteticã sau Lumea vãzutã estetic ºi Al doilea amant al doamnei Chatterley, dar ºi cu un numãr al revistei Mozaicul (1/2013), care-i este dedicat, ori cu altul (2/2013), în care se întinde o  punte între Aderca ºi avantgardiºti. O conexiune precum interviurile din carte sunt însoþite de portretele schiþate de Marcel Iancu. Iar cel mai recent numãr din Mozaicul include ºi reproducerea foii matricole de la Colegiul Carol I, 1908-1909, un semn al unor întâmplãri dramatice pe care le-a avut de înfruntat liceeanul de atunci.

Tratatul de esteticã este înscris în seria 'Biblioteca de flosofie româneascã', un alt proiect ambiþios al Editurii Aius,la care a lucrat cu tenacitate Adrian Michiduþã. Cartea apãrutã acum se bucurã de un studiu introductiv, note ºi bibliografie care i se datoreazã lui Gabriel Nedelea.

Romanul are o prefaþã care subliniazã ideea novatoare a lui Aderca, prefaþã semnatã de Daniela Micu. Astfel, este interesant, deºi poate cã e în firescul lucrurilor, cum o altã generaþie rezoneazã la ideile ºi stilul unui înaintaº rãmas discret bunã parte din timp.

Aius a mai avut o remarcabilã iniþiativã, când l-a readus în atenþia publicului pe Tiberiu Iliescu, care a scris nu doar pentru timpul sãu ci ºi cu valenþe vizionare. Xenia Karo i-a dedicat o monografie, un studiu minuþios ºi iatã cã ºi-a legat numele ºi de Felix Aderca, îngrijind ediþia a doua din Mãrturia uei generaþii. O carte cu mult farmec prin portretele ce se contureazã din rãspunsurile unor oameni emblematici pentru epocã ºi nu numai pentru aceea. Întrebãrile sunt meºteºugite, încât cartea este de referinþã pentru intervievator dintotdeauna. Aºa cum din cronicile de teatru semnate de Aderca putem desprinde învãþãminte chiar ºi azi.

Mozaicul (1/2013) l-a adus în generoasa rubricã 'miºcarea ideilor' ca pe un „nostalgic al viitorului“, despre care au scris: George Popescu, Ovidiu Ghidirmic, Maria Dinu, Cristinel Trandafir, Petriºor Militaru, Anca Rãdulescu.

Ediþia 2013 a Târgului Gaudeamus a stat ºi sub semnul unei revelaþii Felix Aderca, o punte între generaþii.

 

Comentarii cititori
sus

Györfi-Deák György


Copilãrii ºi chinezãrii


LampioaneOrigami reprezintã arta de a închipui, printr-o succesiune de 'îndoiri' a unei foi de hârtie, diferite forme ºi figuri, fãrã a folosi foarfeca, lipiciul sau culorile. Ea provine din Extremul-Orient, din Þara Soarelui Rãsare, de unde s-a rãspândit în întreaga lume. Mulþi dintre cei care practicã în chip de hobby aceastã geometrie vie au preluat unele dintre obiceiurile ºi tradiþiile sino-japoneze. Bineînþeles, nici vorbã sã fie ignorat Anul Nou Lunar, zis ºi Anul Nou Chinezesc, cea mai importantã sãrbãtoare a popoarelor din rãsãritul Asiei.

Spre deosebire de calendarul solar, care numãrã trei sute ºaizeci ºi cinci de zile (plus un sfert, din care, o datã la patru ani, rezultã 29 februarie), satelitul natural al Pãmântului are o evoluþie 'anarhicã', una care nici gând sã urmeze rãsãritul Soarelui în diferitele constelaþii, deci care sparge tiparul rânduielilor prestabilite. Ca o idee generalã, oficial, Anul Nou Chinezesc cade în ziua Lunii Noi dintre 15 ianuarie ºi 15 februarie, deci într-o datã care diferã de la an la an.

Popoarele din Extremul Orient au de asemenea douãsprezece zodii în horoscop, dar nu le socotesc cu lunile, ci cu anii, în ritmul în care planeta Jupiter, zis Marele Noroc, parcurge firmamentul. Se zice cã Buddha a chemat animalele la el. Au rãspuns 12 specii: ªobolanul, Bivolul, Tigrul, Pisica (sau Iepurele), Dragonul, ªarpele, Calul, Capra (sau Oaia), Maimuþa, Cocoºul, Câinele ºi Porcul (sau Mistreþul). Fiecare dintre ele patroneazã ºi oferã anumite caracteristici unui întreg An Lunar. Semnele zodiacale au succesiv valenþe masculine ºi feminine.

Calendarul chinezesc asociazã fiecãrei zodii câte unul dintre cele cinci elemente tradiþionale: Apã, Lemn, Foc, Pãmânt ºi Metal. Un ciclu calendaristic complet dureazã 12 x 5= 60 de ani solari. În 10 februarie 2013, la Luna Nouã, a început Anul ªarpelui de Apã, care va dura pânã la Luna Nouã din 31 ianuarie 2014.

Biblionetul, accesul la reþeaua mondialã de computere cu ajutorul calculatoarelor donate de Fundaþia Bill Gates, instalate în multe dintre bibliotecile publice din România, a atras mulþi copii. În Jibou, i-a momit ºi pe cei care fac zilnic naveta din satele aparþinãtoare sau din apropierea orãºelului de pe Someº. La început au venit cei din Var ºi din Turbuþa, apoi i-au urmat colegii din ªoimuº, Someº-Odorhei, Tihãu, Prodãneºti ºi Cuceu. Sunt prunci din clasele a V-a ºi a VI-a, care terminã orele mai repede ºi trebuie sã-i aºtepte pe consãtenii dintr-a VII-a ºi a VIII-a. În bibliotecã este liniºte ºi cãldurã, aºa cã sala de internet reprezintã un refugiu ideal în vreme de iarnã. Problema este cã existã doar patru calculatoare destinate navigãrii sau comunicãrii la distanþã, în vreme ce numãrul solicitanþilor creºte tot timpul.

Din vremea când am activat la catedrã ºtiu cã pruncii sunt cuminþi ºi liniºtiþi atunci când au o ocupaþie care îi atrage. Unii se scufundã în fotolii ºi citesc. Alþii îºi fac temele de casã la mesele din sala de lecturã, dar toate acestea reprezintã doar o soluþie de moment. Origami, crearea diferitelor jucãrii prin împãturirea hârtiei, constituie o îndeletnicire pe placul tuturor. Hârtia este ieftinã, ba chiar gratis, dacã se utilizeazã pliantele destinate reclamelor. Ori de câte ori trec pe Strada Mare (1 Mai), liceene drãguþe îmi aþin calea ca sã împartã foile volante ale diferitelor firme. Le previn serios: „Mie sã nu-mi daþi, pentru cã le voi împãturi.” Dar ele nu se lasã, astfel încât am adunat o rezervã îndestulãtoare pentru nevoile orelor dinainte de plecarea autobuzelor ºcolare.
În aºteptarea Naºterii Domnului, copiii au confecþionat steguleþele cu ajutorul cãrora a fost decoratã sala de lecturã. Am pliat împreunã podoabe pentru Pomul de Crãciun ºi cutiuþe pentru cadouri. Dupã sãrbãtorile tradiþionale de iarnã, am început sã confecþionãm lampioane. Dintr-o coalã coloratã de mãrimea A4 se obþin 4 bucãþi. Pentru 50 de lampioane, sunt necesare 20 de coli a câte 20 de bani bucata, adicã o cheltuialã de 4 lei. Sã adãugãm încã un leu pentru lipici sau capsele din capsator. Nu este o sumã exorbitantã.

Cum Anul Nou Chinezesc a început duminicã, am hotãrât sã-l celebrãm, împreunã cu micii navetiºti 2013ºi artizani, în prima zi lucrãtoare: 11 februarie 2013. I-am pus numele de „Sãrbãtoarea Lampioanelor”. Am adus un bambus în ghiveci, cu speranþa cã nu se va grãbi sã creascã 3 metri într-o noapte, cum obiºnuieºte pe meleagurile natale. Am vorbit cu cei pasionaþi de diferitele arte orientale din oraº ºi i-am invitat sã-ºi expunã lucrãrile. Profesorul Mihai Petriº, directorul Casei Orãºeneºti de Culturã, decupeazã tablouri din carton colorat: samurai, gheiºe, grãdini filosofice, scene din naturã. Tehnica, denumitã impropriu kirigami, a fost deprinsã ºi de liceanul Széll Arthur. Colecþia de semne de carte a bibliotecii din Jibou cuprinde ºi astfel de piese, cãrora li se alãturã cele împãturite din hârtie. Anul acesta, au fost preferate semnele realizate din mici piese îmbinate fãrã lipici: origami modular.

Bineînþeles, cum spaþiul expoziþional a fost oferit de o bibliotecã, n-au lipsit cãrþile. Tema: explorãrile ºi cãlãtoriile cãtre Soare-Rãsare. Eroii principali: Marco Polo ºi Nicolae Milescu Spãtarul, zis Cârnul (dacã doriþi sã aflaþi de ce voievodul Stefãniþã Lupu i-a retezat vârful nasului, citiþi Legenda XLI din O samã de cuvinte ce precede Letopiseþul lui Ion Neculce).

Programul a fost astfel stabilit încât sã ocupe tot timpul disponibil din ziua de 11 februarie. Toþii vizitatorii au primit bombonele cu rãvaºe, dulciuri învelite în foiþã, de care era capsat un scurt citat din Cartea Cãii ºi Virtuþii de Lao Zi (Bãtrânul Copil). Unii au urmãrit un curs video de picturã cu tuº, apoi au colorat ºi au împãturit evantaie. Motivele decorative: un ursuleþ Panda încadrat de douã flori de lotus, fiecare cu simbolul Tai Chi (monada chinezeascã, lacrimile albã ºi neagrã care se urmãresc reciproc) în centru.

O clasã partenerã a vizionat scurt-metrajul de animaþie Mu Di (Fluierul micului ciurdar, 1963: http://en.wikipedia.org/wiki/The_Cowboy%27s_Flute), o capodoperã realizatã de maestrul Te Wei. Filmuleþul se gãseºte pe Youtube ºi este de calitate High Definition. L-am proiectat pe un ecran mare, cu ajutorul aparaturii primite de la Fundaþia Bill Gates. Scepticismul tinerilor a dispãrut repede când l-au vãzut pe protagonist cãlare pe un bivol care se afundã în apã ºi suflã prin nãri ca sã sperie peºtii din fluviu. Au încremenit când copilul a adormit ºi s-a trezit în vis, fãrã sã-ºi gãseascã dobitocul. S-au îngrijorat când a început sã-l caute, pe ambele maluri ale apei. S-au supãrat când, odatã gãsitã la poalele unei imense cascade, îndãrãtnica fiinþã a refuzat sã-ºi urmeze pãstorul. Au lãcrimat când, momit de frumuseþea cântecului scos de flautul cioplit dintr-un bambus, bivolul s-a rãzgândit degrabã ºi cei doi eroi s-au împãcat. Nu trebuie sã pricepi chineza ca sã transmiþi sentimente, e suficient sã laºi muzica ºi pensula cu tuº sã grãiascã. (Bivolul este ºi animalul care l-a purtat pe înþeleptul Lao Zi spre Soare-Apune).

Punctul de maximã atracþie a fost concursul de adunat biluþe de cereale cu beþigaºele de mâncat. Am adus douã perechi, cu Dragonul ºi Phoenixul gravate pe fiecare dintre ele. Iniþial, am plãnuit sã fie boabe de piper, dar testele au arãtat cã micii competitori n-au îndemânarea necesarã, astfel încât am cãutat ceva sferic, dar de dimensiuni mai mari, cu o suprafaþã poroasã, sã fie cât mai uºor de prins. Într-un vas central, am pus 33 de biluþe, iar cei doi concurenþi s-au strãduit sã scoatã cât mai multe din ele ºi sã le transfere în bolurile proprii, pânã când farfuria s-a golit. Evident, s-a calificat cel care a adunat un numãr mai mare de biluþe. Competiþia, la care s-au înscris 10 copii, a funcþionat în sistem eliminatoriu ºi a avut ca premiu o ciocolatã cu lapte. Uneori, când biluþele au fost scãpate pe jos, au sãrit mai mulþi ca sã le înlocuiascã, astfel încât juriul a trebuit sã fie vigilent ca sã nu se înmulþeascã bobiþele. Câºtigãtor a fost Paul Raduly, un elev de clasa a IV-a, care i-a învins pe cei mult mai mari decât el. Secretul succesului: a exersat acasã, pe parcursul întregului sfârºit de sãptãmânã, cu ajutorul a douã cozi de pensulã. Printre spectatori, s-a numãrat ºi poetul Viorel Tãutan, preºedintele Asociaþiei Scriitorilor din Sãlaj.

rosuLampioanele au rãmas atârnate pe sforile întinse diagonal prin sala de lecturã. Le-am promis copiilor cã le vom da jos la sfârºitul lunii ºi le vor putea duce acasã de Mãrþiºor. I-am sfãtuit sã le agaþe atunci de crengile pomilor din grãdinã, sã o coloreze înainte ca natura sã se trezeascã la viaþã ºi sã ne încânte cu puzderia ciorchinelor de flori. Oricum, ar aduce ghinion sã le folosim ºi la anul. De Anul Nou, fie el chiar chinezesc, toate trebuie sã fie nou-nouþe.

 

Închei cu tradiþionala urare chinezeascã:

Zece mii de ani pace ºi prosperitate!

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey