•  Pre-electoralele Premiilor USR
•  Coroniþe pentru Serbarea Teatrului
•  Lecturi la lumina lanternelor


sus

Gabriela Gheorghiºor

 

Pre-electoralele Premiilor USR

 

Premiile USR sunt în continuare prestigioase ºi râvnite, cu toate cã existã ºi voci, mai mult sau mai puþin importante ale literaturii noastre, care varsã noroi pe sigla Uniunii. La fel de bizarã, dacã nu de-a dreptul amuzantã, mi se pare ºi acceptarea nominalizãrii la premii a acelora care declarã cu impostaþie cã nu vor sã facã parte din USR.

Din postura de membru al Juriului de Nominalizãri de anul acesta, aº putea spune cã „misiunea” selectãrii celor mai bune cãrþi nu este deloc uºoarã: probabil a fost cea mai intensã perioadã de lecturi din existenþa mea. Nu mã plâng, fireºte, dar lecturile obligatorii, în care trebuie sã ai lentile de-ale personajului Data (cel din Star Trek), nu pot avea niciodatã farmecul lecturilor de plãcere, tot mai puþine în cazul unui critic literar (prin lecturã de plãcere înþeleg faptul de a citi o carte fãrã gândul de a scrie despre ea sau de a o aºeza într-o ierarhie; altfel, existã ºi cãrþi citite cu plãcere). Anul 2012 a fost unul bogat (am impresia cã cei care jelesc frecvent moartea literaturii nu prea citesc), cu multe volume valoroase, mai ales la poezie ºi, respectiv, criticã ºi istorie literarã, eseu, dar ºi la traduceri, sector foarte bine reprezentat în ultimii ani. Poate tocmai din acest motiv, Juriul de Nominalizãri a fost mai generos decât se obiºnuia, alegând, la majoritatea secþiunilor, câte ºapte titluri (statutul USR permite acest lucru). Ca aproape în fiecare an, recolta cea mai sãracã a fost însã la dramaturgie ºi la literaturã pentru copii.

Cred cã tabloul general este unul echitabil, chiar dacã vor fi fiind, ca întotdeauna, ºi nemulþumiþi. Criteriul de selecþie a fost acela al valorii, de aceea „nominalizaþii” acoperã toate generaþiile de creaþie ºi toate vârstele. Iar pudibonzii ar putea fi vexaþi, gãsind printre cãrþile nominalizate ºi un titlu provocator precum Morþii Mã-tii. Vor fi, poate, ºi nedumeriþi, pentru cã apar în listã unele cãrþi care au avut receptãri critice maniheiste. Aºa a decis votul membrilor juriului. Matematic vorbind.

Un fapt îmbucurãtor a fost prezenþa în acest juriu (ales, prin vot secret, în Consiliul USR) a doi critici (foarte) tineri, abia intraþi în Uniune: Alex Goldiº ºi subsemnata. Este un semn, pentru tinerii neîncrezãtori, de a lua în considerare posibilitatea de a accede în USR. Pãrerea lor poate conta, poate ajunge sã conteze în interiorul breslei, ºi asta e important de ºtiut.

 

* * *                                               

Nominalizãrile pentru premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2012

În urma întrunirii Juriului de Nominalizãri al Uniunii Scriitorilor din România, format din: George Vulturescu (Preºedinte), Gheorghe Glodeanu, Paul Aretzu, Alex Goldiº, Gabriela Gheorghiºor, s-au hotãrât urmãtoarele nominalizãri pentru premiile USR pentru cãrþi apãrute în anul 2012:

Poezie

  1. ªerban Axinte, Pãpãdia electricã, Casa de Pariuri Literare
  2. Vlad Moldovan, Dispars, Cartea Româneascã
  3. Aurel Pantea, Nimicitorul, Limes
  4. Nicolae Prelipceanu, La pierderea speranþei, Casa de Pariuri Literare
  5. Liviu Ioan Stoiciu, Substanþe interzise, Tracus Arte
  6. Radu Vancu, Frânghia înfloritã, Casa de Editurã Max Blecher
  7. Andrei Zanca, Crucea Nordului, Limes

Prozã

  1. Radu Aldulescu, Cronicile genocidului, Cartea Româneascã
  2. Corin Braga, Luiza Textoris, Polirom
  3. Filip Florian, Toate bufniþele, Polirom
  4. Florina Ilis, Vieþile paralele, Cartea Româneascã
  5. Radu Mareº, Deplasarea spre roºu, Polirom
  6. Gheorghe Schwartz, Cei o sutã. Bastonul contelui, Curtea Veche
  7. Simona Sora, Hotel Universal, Polirom

Criticã, eseu, istorie literarã

  1. Sanda Cordoº, Lumi din cuvinte. Reprezentãri ºi identitãþi în literatura românã postbelicã, Cartea Româneascã
  2. Ilina Gregori, Cioran. Sugestii pentru o biografie imposibilã, Humanitas
  3. Mircea Mihãieº, Ce rãmâne. William Faulkner ºi misterele þinutului Yoknapatawpha, Polirom
  4. Gelu Negrea, Caragiale. Marele paradox, Cartea Româneascã
  5. Ioan Pânzaru, Regimul interpretãrii. Literatura ºi sensul acþiunii, Polirom
  6. Ion Simuþ, Vãmile posteritãþii. Secvenþe de istorie literarã, Editura Academiei Române
  7. Mihaela Ursa, Eroticon. Tratat despre ficþiunea amoroasã, Cartea Româneascã

Debut

  1. Marius Chivu, Vîntureasa de plastic, Brumar
  2. Teodora Coman, Cârtiþa de mansardã, Casa de editurã Max Blecher
  3. un cristian, Morþii mã-tii, Casa de Pariuri Literare
  4. Anatol Grosu, Epistola din Filipeni, Casa de editurã Max Blecher
  5. Mihai Iovãnel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologicã, Cartea Româneascã
  6. Claudiu Turcuº, Estetica lui Norman Manea, Cartea Româneascã
  7. Delia Ungureanu, Poetica Apocalipsei, Ed. Universitãþii din Bucureºti

Teatru

  1. Radu F. Alexandru,Teatru 7, Cartea Româneascã
  2. Clelia Ifrim, Copiii Casei Regale, Tracus Arte
  3. Eugen ªerbãnescu, A doua scrisoare pierdutã sau Trenul togolez nu opreºte la Paris , Palimpsest

Traduceri ºi Premiul Fundaþiei 'Andrei Bantaº'

  1. Ana-Maria Brezuleanu, Magda Achim, Marina Vraciu, Leonte Ivanov – Lev Tolstoi, Sonata Kreutzer ºi alte povestiri, Polirom
  2. Andrei Corbea – Max Horkheimer, Theodor W. Adorno, Dialectica Luminilor, Plural
  3. ªtefana ºi Ioan Pop-Curºeu – Gilles Deleuze, Cinema I. Imaginea-miºcare, Tact
  4. Irina Horea – J. M. Coetzee, Miezul verii, Humanitas Fiction
  5. Dinu Luca – Mo Yan, Obosit de viaþã, obosit de moarte, Humanitas Fiction
  6. Radu Gabriel Pârvu – Arthur Schopenhauer, Lumea ca voinþã ºi reprezentare, Humanitas
  7. Antoaneta Ralian – James Joyce, Portretul artistului la tinereþe, Humanitas Fiction
  8. Dan Sluºanschi – Homer, Iliada, Humanitas
  9. Ciprian ªiulea – Jack Kerouac, Oceanul e fratele meu, Polirom

Literaturã pentru copii ºi tineret

  1. ªtefan Mitroi, Jocuri de nenoroc, Detectiv
  2. Mircea Opriþã, Cãlãtoriile din balansoar, Limes
  3. Anastasia Popa, Zânuþa Dora-Li ºi vrãjitoarea Ciumfi, Carminis

Premii speciale

  1. Livius Ciocârlie, La foc mãrunt, Cartea Româneascã
  2. Valeriu Gherghel, Breviarul sceptic ºi alte eseuri despre simplitate, Polirom
  3. Ioan Holban, Literatura românã de azi. Poezia Proza, TipoMoldova
  4. Ion Ianoºi, Internaþionala mea. Cronica unei vieþi, Polirom
  5. Gabriela Omãt, pentru editarea romanului Strãina de Hortensia Papadat-Bengescu, Fundaþia Naþionalã pentru ªtiinþã ºi Artã
  6. Andrei Pleºu, Parabolele lui Iisus. Adevãrul ca poveste, Humanitas
  7. Grete Tartler, Islam, repere culturale. Proba Orientului, Paralela 45

Literaturã în limbile minoritãþilor naþionale (nominalizãrile sunt fãcute de Comisia pentru Minoritãþi a U.S.R.).

  1. Bata Marianov, ªi câinii pleacã în exil, Uniunea Sârbilor din România
  2. Goran Mrakiæ, Contraatac terorist, Uniunea Sârbilor din România
  3. Aleksandar Stoicovici, aleksandar doarme, Uniunea Sârbilor din România

Premiul Naþional

  1. Mircea Cãrtãrescu
  2. Ion Pop
  3. Ion Vartic
  4. Ion Vlad
  5. Mihai Zamfir*

* Candidatura domnului Mihai Zamfir a fost retrasã deoarece este membru al Juriului de Premiere.

Premiile vor fi decernate în ziua de 10 iunie, dupã întrunirea celui de-al doilea juriu.

 

Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin

 

Coroniþe pentru Serbarea Teatrului

 

Ediþia  a XXI-a a Galei Premiilor UNITER se va desfãºura luni, 13 mai 2013, la Sala Mare a Teatrului Naþional 'Vasile Alecsandri' din Iaºi. 
Juriul de nominalizãri a fost alcãtuit din criticii de teatru Mircea Morariu, Ion Parhon ºi Maria Zãrnescu.

Nominalizãri pentru regie:napasta

Radu Afrim, pentru regia spectacolului Nãpasta, la Teatrul Naþional Bucureºti,

 

 

 

 

 

Alexandru Dabija, pentru regia spectacolului Douã loturi, la Teatrul Naþional Bucureºti, 

Silviu Purcãrete, pentru regia spectacolului Cãlãtoriile lui Gulliver, la Teatrul Naþional 'Radu Stanca' din Sibiu. 

 

Nominalizãri la categoria 'debut':

barzanuVlad Bîrzanu, pentru rolul Flaut, cârpaci de foale din spectacolul Visul unei nopþi de varã, la Teatrul 'Anton Pann' din Râmnicu Vâlcea,

 

 

 rares

 

 

 

 

 

Rareº Florin Stoica, pentru rolul Claudio din spectacolul Bãiatul din ultima bancã, la Teatrul Naþional Bucureºti,

 

 

 

 

Silvia Török, pentru rolul Iris din spectacolul Fetiþa din bolul peºtelui auriu, la Teatrul German de Stat din Timiºoara.

Nominalizãri la categoria 'cel mai bun spectacol de teatru radiofonic':

Cei din urmã vor fi cei din urmã (scenariul ºi regia artisticã Gavriil Pinte, o producþie a Societãþii Române de Radiodifuziune),

D'ale carnavalului (adaptarea radiofonicã ºi regia artisticã Alexandru Darie, o producþie a Societãþii Române de Radiodifuziune)

Suzana (scenariul ºi regia artisticã Ilinca Stihi, o producþie a Societãþii Române de Radiodifuziune).

 

Nominalizãri la categoria 'cea mai bunã scenografie':

Dragoº Buhagiar, pentru Cãlãtoriile lui Gulliver, la Teatrul Naþional "Radu Stanca" din Sibiu,

Adrian Damian, pentru Viaþa e vis, la Teatrul Naþional din Timiºoara,

Helmut Stürmer, pentru Douã loturi, la Teatrul Naþional Bucureºti.

Nominalizãri la categoria 'cel mai bun actor în rol secundar':

Bányai Kelemen Barna, pentru rolul Florin din spectacolul Beznã de minã, la Teatrul Naþional din Târgu Mureº - Compania 'Tompa Miklós',

András Hatházi, pentru rolul Judecãtorul Brack din spectacolul Hedda Gabler, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj,

Marius Manole, pentru rolul Povestitorul din spectacolul Douã loturi, la Teatrul Naþional Bucureºti.

Nominalizãri la categoria 'cea mai bunã actriþã în rol secundar':

Enikõ Györgyjakab, pentru rolul Doamna Elvsted din spectacolul Hedda Gabler, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj,

ofeliaOfelia Popii, pentru rolul Sofia Egorovna din spectacolul Platonov, la Teatrul Naþional "Radu Stanca" dinSibiu,

 

 

 

 

 

Olga Török, pentru rolul Sylvia din spectacolul Fetiþa din bolul peºtelui auriu, la Teatrul German de Stat dinTimiºoara.

 

Nominalizãri la categoria 'cel mai bun actor în rol principal':

George Costin, pentru rolul Maiorul din spectacolul Familia Tót, la Centrul Cultural pentru UNESCO 'Nicolae Bãlcescu' din Bucureºti,

Lari Giorgescu, pentru rolurile din spectacolul D'ale noastre, la Teatrul Naþional Bucureºti,

Nicu Mihoc, pentru rolul titular din spectacolul Platonov, la Teatrul Naþional "Radu Stanca" din Sibiu.

emiliaNominalizãri la categoria 'cea mai bunã actriþã în rol principal':

Emilia Dobrin, pentru rolul Capra din spectacolul Capra cu trei iezi, la Teatrul Act din Bucureºti,

Imola Kézdi, pentru rolul titular din spectacolul Hedda Gabler, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj,

Tania Popa, pentru rolul Fata din spectacolul Fata din curcubeu, la Teatrul Naþional Bucureºti.

tania

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nominalizãri la categoria 'cel mai bun spectacol':

Cãlãtoriile lui Gulliver, exerciþii scenice inspirate din opera lui Jonathan Swift, la Teatrul Naþional 'Radu Stanca' dinSibiu,

D'ale noastre, de Gigi Cãciuleanu, la Teatrul Naþional Bucureºti,

Platonov, de A.P. Cehov, la Teatrul Naþional 'Radu Stanca' dinSibiu.

 

Nominalizãri pentru premiul pentru criticã teatralã:

Oltiþa Cîntec

Cristina Rusiecki

Octavian Saiu

 

Conform statutului Uniunii Teatrale din România, Senatul UNITER acordã la galã premiul de excelenþã, premiile pentru întreaga activitate ºi premiile speciale.

Premiul de excelenþã a fost acordat Teatrului Naþional Bucureºti, „pentru conceperea ºi realizarea excepþionalã a Programului Caragiale 2013”.

mateiPremiul pentru întreaga activitate (actor) i-a fost acordat lui Matei Alexandru (au mai fost propuºi: Ion Abrudan, Tibor Ács, Petru Ciubotaru, Constantin Cojocaru, Costel Constantin, Damian Crâºmaru, József Czintos, Constantin Dinulescu, Grig Dristaru, Ovidiu Ghiniþã, Tudor Gheorghe, Cristian Irimia, Vladimir Jurãscu, Nemes Levente, Bujor Macrin, Vasile Menzel, Alexandru Mereuþã, George Mihãiþã, Damian Oancea, Alexandru Repan, Rudy Rosenfeld, Dumitru Rucãreanu, Tiberiu Simionescu, Traian Stãnescu, Anton Tauf, Sergiu Tudose, Eugen Þugulea, Valentin Uritescu, Rãzvan Vasilescu, Dionisie Vitcu).

 

 

leniPremiul de excelenþã pentru o actriþã, i-a revenit lui Leni Pinþea-Homeag (au mai fost propuse: Mihaela Arsenescu Werner, Adela Mãrculescu, Anda Caropol, Camelia Zorlescu, Cornelia Gheorghiu, Csíky Ibolya, Florina Cercel, Iarina Demian, Ileana Iurciuc, Ioana Bulcã, Ioana Crãciunescu, Irene Flamann, Klara Sebok, Leonie Waldman Eliad, Liliana Lupan, Ágnes Lõrincz, Mariana Neagu, Mariana Vasile, Monica Ghiuþã, Nina Udrescu, Paula Sorescu-Lucian, Rodica Mandache, Rodica Popescu Bitãnescu, Simona Bondoc, Stela Popescu, Suzana Macovei, Violeta Popescu, Virginia Itta Marcu).

 

 

 

 

colpacciPremiul de excelenþã pentru un regizor i-a revenit lui Alexandru Colpacci (au mai fost propuºi: Petre Bokor, Victor Ioan Frunzã, Claudiu Goga, Alexander Hausvater, Gheorghe Jora, Horaþiu Mãlãele, Cristian Pepino, József Szabó (Ódzsa)).

 

 

Premiul de excelenþã pentru scenografie, i-a revenit lui Axenti Marfa (au mai fost propuºi: Vioara Bara, Nina Brumuºilã, Luana Drãgoiescu, Adriana Grand, Clara Labancz, Sanda Muºatescu, Krisztina Nagy, Doru Pãcurar, Anca Pâslaru, Viorica Petrovici, Eugenia Tãrãºescu Jianu, Florica Zamfira)

 

Premiul de excelenþã pentru criticã ºi istorie teatralã, lui Constantin Paiu (Au mai fost propuºi: Csaba Csirák, Mira Iosif, Mya Liontescu, Mircea Morariu, Ana Maria Narti, Doina Papp, Mirella Patureau, Anaid Tavitian, Mircea Tomuº, Mariana Voicu).

 

Premiul special pentru teatru de pãpuºi ºi marionete îi va fi acordat lui Liviu Berehoi, http://www.liviu-berehoi.eu/

 

Premiul pentru muzicã de teatru, lui Tibor Cari,

 

Premiul special „pentru o viaþã dedicatã poeziei autentice” îi va fi dedicat lui Tudor Gheorghe.

 

Comentarii cititori
sus

Györfi-Deák György

 

Lecturi la lumina lanternelor

 


lanterne1Dupã modelul muzeelor, de vreo doi-trei ani, bibliotecile româneºti au început sã organizeze „Nopþi albe”, când instituþia este deschisã pânã noaptea târziu, se organizeazã diferite expoziþii, sunt invitaþi artiºti, poeþi, scriitori, actori de marcã, uneori însuºi publicul þine sã se dea în spectacol. De unde pui cã e o perioadã de graþie, când cititorii se pot înscrie fãrã taxe, iar restanþierii sunt iertaþi de amenzi dacã înapoiazã cãrþile uitate, neaduse la termen. „Insomniacii la bibliotecã” reprezintã o ieºire din cotidian, din activitãþile de rutinã, oferã o ocazie de a atrage atenþia asupra unei instituþii atât de folositoare comunitãþii, dar de care lumea îºi aminte doar în clipele de mare ananghie.

Drept o zi reprezentativã a fost aleasã sãrbãtoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Ideea n-a provenit de la victoria asupra balaurului analfabetismului, domeniu în care ocupãm locul fruntaº în Europa, ci ne-a fost servitã pe tavã de englezi ºi de spanioli. În 23 aprilie 1564 s-a nãscut, iar apoi în 23 aprilie 1616 a murit William Shakespeare. Cu o zi înainte, 22 aprilie 1616, s-a stins Miguel de Cervantes Saavedra. În aceste douã þãri, de Sfântul Gheorghe, librarii au început sã organizeze târguri de carte (book fair în englezã, feria del libro în spaniolã), când ofereau marfa cu reduceri tentante. Încetul cu încetul, „Sãrbãtoarea cãrþii” i-a cuprins pe toþi cei interesaþi, producãtori sau consumatori ºi s-a transformat în „Serbarea lecturii”, „Ziua bibliotecarilor” sau „Nedeia anticariatelor”.

lanterne2Anul acesta, Maria Gîrboan, bibliotecara de la Centrul de Documentare ºi Informare al ªcolii Gimnaziale 'Lucian Blaga' din Jibou, a avut ideea sã lanseze tema „Fantasticul la lumina lanternelor”. Participanþii s-au adunat pe înserate, fiecare cu lanterna proprie. Au fost invitaþi foºtii elevi Daniel Coste ºi George Stana, precum ºi subsemnatul, cu toþii pasionaþi de literatura fantasticã, dar savoarea manifestãrii au dat-o elevii din clasele de gimnaziu, de la cei mai mici, din clasa a V-a, pânã la adolescenþii dintr-a opta, gata sã plece la liceu. Ei au venit fiecare cu câte o povestire ºi, în vreme ce au purtat spotul de luminã de la un capãt la celãlalt al paginii, urmãrind ºirul cuvintelor, ne-au amuzat sau ne-au îngrozit cu diferitele întâmplãri. Am ascultat scufundaþi în semiîntuneric aventuri terifiante, poveºti cu Feþi Frumoºi coºmaruri dãtãtoare de fiori, istorioare din Lumea Virtualã, excapade onirice, întâlniri cu fantome, situaþii salvate în mod miraculos de zâne, ba chiar ºi vreo douã naraþiuni horror, pline de creaturi scârboase ºi cu mult sânge împroºcat pe pereþi. Ba nu, sângele ºuvoi era dintr-o poveste cu un joc video. Brrr!

Au fost prezenþi ºi mulþi dintre dascãlii ºcolii, în special de la catedra de limbi: doamnele profesoare Moga Rodica, Chira Liana, Ilieº Mirela, Gog Emanuela, Coste Daniela, domnii profesori Stejerean Nicu, Turc Emanuel, Coste Gheorghe. Manifestarea a oferit prilejul interpretãrii scenetei Pantofii îndrãgostiþi de cãtre un grup eterogen de elevi francofoni. Ei s-au pregãtit în mod special pentru spectacol, desenându-ºi diferite expresii pe feþe, aºa cã putem contabiliza ºi un atelier de body painting la suma reuºitelor.

lanterne3Gândindu-mã la semnificaþia de odinioarã a sãrbãtorii, în scurta mea intervenþie m-am referit la dragoni ºi la balaurologie, ºtiinþã inventatã de marele Cerebron Emtadratus, profesorul celor douã hipergenii cibernetice Trurl ºi Clapauþius. Dupã cum bine se ºtie, balauri nu existã, dar felul în care nu existã a fost clasificat la ªcoala Neanticã Superioarã dupã probabilitatea lor de apariþie. Dragonii apar doar în poveºti ºi în vise? Poftim Imaginarii! Existã zero ºanse sã-i întâlnim? Iatã categoria Nuliºtilori. Probabilitatea unui asemenea eveniment e negativã? Uite ºi Negativii. Cine a citit Ciberiada lui Stanislaw Lem ºi-a adus aminte de toate întâmplãrile nãstruºnice din Expediþia a treia. Cine nu, poate împrumuta cartea de la bibliotecã. Meritã!

Când întunericul a devenit deplin, a apãrut însuºi Edgar Allan Poe în persoana elevului Cãtãlin Horvath. El ne-a oferit comparaþia cu o capodoperã terifiantã, dupã care n-a rãmas decât sã revenim la realitate (tot la lumina lanternelor), sã atacãm fursecurile ºi sticlele cu Cola.

În semnalarea trimisã presei, profesorii Liana Chira ºi Iosif Daróczi scriau: „Obiectivul principal al activitãþii a fost atragerea copiilor spre lecturã, revigorarea dorinþei de a citi, de a evada din lumea realã în cea a imaginarului, unde totul este posibil, descoperind farmecul lecturii la lumina lanternelor.” Dar partea cea mai frumoasã a fost la ieºirea din ºcoalã când, dupã trecerea prin poartã, s-a rãspândit în oraº un grup vesel de licurici purtãtori de luminiþe, dornici sã continue acasã Sãrbãtoarea Cãrþii. Dacã aþi pierdut-o, sã fiþi atenþi la anul. Noaptea de Sângeorz oricum e una magicã.

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey