•  Presseurop… în cãutarea unui anume spirit al Europei
•  A fost Garden Party 2013
•  Muzeul jucãuºilor
•  Noaptea Lungã a Filmelor Scurte
•  Noaptea Institutelor Culturale
•  Festivalul Internaþional de Teatru, Sibiu 2013
•  Premiere teatrale în lume, cu nume româneºti


sus

Iulia Badea-Guéritée

 

Presseurop… în cãutarea unui anume spirit al Europei

Dacã ar trebui sã rezum în câteva cuvinte memorabile care a fost starea mea de spirit în timpul primului nostru Forum Presseurop, la Bruxelles, în acest 4 iunie, aº cita-o pe jurnalista italianã Adriana Cerretelli (Il Sole 24 Ore), una dintre invitatele noastre în acea zi: „când eºti lider al unui stat european trebuie sã fii deschis ºi spre alte opinii decât ale tale“. A fost, oareºcum, leitmotivul acestei zile articulate în jurul a trei mari dezbateri:

*criza economicã ºi corolarul ei,

*criza instituþionalã ºi viitorul Uniunii Europene,

*care mai este situaþia cetãþeniei europene la un an de la alegerile europene din 2014?

Un prim forum organizat de Presseurop în inima parlamentului din Bruxelles, în care tonul a fost dat, sã recunoaºtem, de cãutarea unui anume spirit al Europei. Vorbitorii, federaliºti convinºi sau eurosceptici declaraþi, au recunoscut la unison unicitatea ºi complexitatea proiectului european. „Am pierdut spiritul Europei“, regreta Cerretelli. „Ba nu, el trãieºte prin Presseurop“, tweet-am noi [jurnaliºtii Presseurop au trimis tweet-uri ºi au postat pe Facebook în permanenþã iar cele trei dezbateri au fost transmise în streaming].

„Avem nevoie de un guvern european, pe care sã-l alegem ºi sã-l recuzãm, dacã nu rãspunde aºteptãrilor noastre“, afirma Thomas Klau (Consiliul European pentru Relaþii Externe).
Identic, când eºti sau pretinzi cã eºti, liderul unei prese europene, în vârful progresului multilingvismului ºi al cosmopolitismului, cum se vrea Presseurop, trebuie sã poþi fi deschis spre alte opinii. Am încercat sã demonstrãm acest lucru în VoxBox-ul clãdirii Altiero Spinelli, sediu al Parlamentului European.
Dezbaterile, variate ºi controversate, au fost deschise participanþilor veniþi din orizonturi politice diferite, mai mult sau mai puþin eurosceptici. Ele au avut, pentru mine, umil observator în slujba cititorului, meritul de a ieºi din cadrul limbii de lemn. Ca ºi din cliºeul, deja celebru, adorat de homo europeus, cum cã totul este roz în UE. Europa, Uniunea Europeanã în sine, nu este o statuie de marmurã, neclintitã de când au creat-o fondatorii Uniunii, cu Jean Monnet în frunte. Ci un creuzet mirobolant (fãrã a fi un subterfugiu) al tuturor dorinþelor, fricilor, frustrãrilor noastre, un creuzet care se transformã pe mãsurã ce avanseazã.
Mi-aduc aminte cã în 1986, România pe care am cunoscut-o atunci ºi pe care o apãr azi ca editor al site-ului românesc al Presseurop, nu cunoºtea cuvântul "european", nici "antieuropean". Nu existau în Dicþionarul de Neologisme editat de Academia Republicii Socialiste România, pe care l-am primit cadou, la olimpiada naþionalã de limba ºi literatura românã, la Iaºi. Dicþionarul acesta se aflã acum pe biroul meu parizian, ca o amintire a unei evidenþe: nu ºtim niciodatã unde mergem, dar ºtim cã trecutul rãmâne...trecut.
Presseurop este un barometru al frustrãrilor, dar ºi al realizãrilor europene. Ca pentru a-mi aminti acest lucru, l-am vãzut trecând prin faþa VoxBox-ului, în timpul Forumului nostru, pe omul-simbol László Tökes, cel prin care a început revoluþia românã din 1989. ªi cãderea lui Ceauºescu. Presseurop este un astfel de simbol, cred, cãci, asemeni României, pe atunci, nici noi nu ne cunoaºtem capacitãþile. Dar dacã am fost capabili sã reuºim testul de la Bruxelles, înseamnã cã suntem capabili de ºi mai mult. Pentru mine, pentru presa din UE, este un gând liniºtitor...

Linkuri

Program:
http://www.presseurop.eu/ro/content/blog/3805391-un-forum-pentru-europenii-de-maine

Prima dezbatere:
http://www.presseurop.eu/ro/content/blog/3839871-prima-dezbatere-forumului-presseurop-criza-euro

A doua dezbatere:
http://www.presseurop.eu/ro/content/blog/3840531-doua-dezbatere-forumului-presseurop-criza-institutiilor-europene

A treia dezbatere:
http://www.presseurop.eu/ro/content/blog/3841721-treia-dezbatere-forumului-presseurop-cetatenia-europeana

ªi continuarea…
http://www.presseurop.eu/ro/eu2014
http://www.presseurop.eu/ro/content/blog/3846771-continuati-sa-urmariti-actualitatea-forum-presseurop



Comentarii cititori
sus

Adriana Mihaela Macsut ºi ªtefan Grosu

 

 A fost Garden Party 2013

          

Deocamdatã se poate nota doar cã Garden Party 2013 a fost, dar ecourile nu s-au stins încã deºi aripile visului plutesc acum spre Garden Party 2014!

10Mai2013În data de 10 Mai 1866 România a ales monarhia constiþionalã învestiindu-l pe Carol I ca Domn ºi Prinþ al þãrii. Sub conducerea sa România ºi-a proclamat independenþa pe 10 Mai 1877, a devenit regat pe 10 mai 1881 ºi s-au pus bazele modernizãrii þãrii. Pentru a celebra acest eveniment, pe 10 mai 2013 Casa Regalã a României  organizat pentru al patrulea an consecutiv Garden Party  la Palatul Elisabeta. Regretul participanþilor a fost cã anul acesta Regele Mihai  a lipsit din pricina stãrii de sãnãtate a soþiei sale, Regina Ana. Cu bucurie se consemneazã  vestea cea bunã cã acum Regina Ana ºi-a revenit! Gazdele manifestãrii au fost: Principesa Moºtenitoare Margareta, Principele Radu, Principele Nicolae ºi sora sa Principesa Karina. Ceremonialul  a fost inaugurat la ora 17,30 când de la balconul Palatului Elisabeta, Familia Regalã, în acordurile Imnului Regal, a salutat publicul, iar la ora 18,30 cei patru reprezentanþi ai Casei Regale Române ºi-au luat rãmas bun de la invitaþi.

10mai2013Au fost invitaþi în acest an, la Garden Party, 4.000 de oameni aleºi ,,pe criteriul meritului (persoane, instituþii ºi organizaþii care au fãcut lucruri notabile în anul trecut), pe criteriu geografic (fiecare judeþ, oraº important ºi chiar aºezãri urbane ºi rurale de mai micã dimensiune), precum ºi pe criteriu de categorie profesionalã” (Principele Radu, Imagini de la Garden Party, la adresa web: www.princeradublog.ro). Pe invitaþie a fost prevãzut un dress-code: „doamnele sã poarte þinutã de dupã-amiazã ºi pãlãrie ºi domnii sã porte costum închis la culoare“.

Iatã acum ºi câteva cuvinte despre atmosfera de la Garden Party din 10 mai 2013 (ediþia a VI-)! În esenþã a fost a fost o zi veritabilã de varã canicularã ºi întrebarea, apãrutã ca un leitmotiv, ar fi de unde au rãsãrit aproximativ 4000 de campioni ai eleganþei dintr-un Bucureºti cenuºiu?! În grãdina Palatului Elisabeta, unde s-a desfãºurat evenimentul, pãrea cã Micul Paris din perioada interbelicã prinde din nou viaþã, iar în acest sens se puteau remarca: doamne elegante cu pãlãrii sofisticate ºi bãrbaþi îmbracaþi în costume de mare þinutã sau uniformã. Cãlãreþi ºi pompieri în uniforme de galã, o escadrilã aviaticã precum ºi fanfara MApN, care a întreþinut atmosfera intonând cântece de promenadã, au adâncit ºi mai mult atmosfera de Micul Paris Redivivus. Tot aici s-ar consemna ºi salutul escadrilei de aviatori: „Majestate, aviatorii vã salutã cu onor ºi vã ureazã sãnãtate“. Furniziorii Casei Regale au oferit oaspeþilor: cozonaci, patiserie franþuzeascã, gustãri reci, apã mineralã, vinuri din podgoriile româneºti ºi cafea preparatã dupã gustul fiecãruia.

La reuºita evenimentului au contribuit Cristina Parii, Liana Greavu, Sandra Gâtejeanu, Radu Ghina, Alexandru Oprean, Ioan Luca Vlad, Daniel Angelescu, iar lista rãmâne deschisã! 

Aglomeraþie s-a consemnat... la standul cu cãrþi unde editurile au adus volume scrise de gazdele regale ale evenimentului.

Amfitrionii acestei petreceri, pe bun cuvânt supranumitã petrecerea anului, au fost Principesa Moºtenitoare Margareta, Principele Radu, Principele Nicolae, Principesa Karina, iar dintre oaspeþi se pot menþiona: pianistul Dan Grigore, academicienii Ionel Haiduc (care este ºi Preºedintele Academiei Române) ºi Constantin Bãlãceanu Stolnici, Titus Corlãþean (Ministrul Afacerilor Externe), Preºedintele Emil Constantinescu, Mariana Câmpeanu (Ministrul Muncii),  Premierii Cãlin Popescu Tãriceanu ºi Victor Ciorbea, Andrei Chiliman (Primarul Sectorului 1), numeroºi diplomaþi dar ºi parlamentari, soliste îndrãgite de public precum Marina Voica sau Alina Sorescu, fotbalistul Gicã Adrian CioroianuHagi. Craiova a avut ºi ea reprezentanþi de frunte la eveniment: Adrian Cioroianu (absolvent al Colegiului Elena Cuza, fost Ministru de Externe ºi actual Decan la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureºti) ºi jurnalistul Mihai Firicã. Este greu de consemnat numele personalitãþilor prezente ºi de descris atmosfera de eleganþã de la Garden Party 2013. În faþa eleganþei gazdelor ºi invitaþilor, cuvintele pãlesc! Au fost schiþate doar câteva aspecte ºi rãmâne în sarcina cititorului sã îºi imagineze cum a fost acest eveniment fascinant care, aºa cum s-a mai precizat, este petrecerea anului!

10mai2013Au fost, aºadar, pânã acum, patru celebrãri regale de 10 mai „…ºi an de an, oamenii considerã sãrbãtoarea de 10 Mai din ce în ce mai legitimã, mai cuprinzãtoare, mai reprezentativã pentru ei, pentru identitatea lor, mai ales pentru sufletul lor” (ibidem). În încheiere se poate rosti doar „La revedere Garden Party 2013 ºi bun venit Garden Party 2014“.

 

Nota redacþiei

Fotografiile au fost realizate de ªtefan Grosu, Adriana Mihaela Macsut ºi Daniel Angelescu, pentru care avem a mulþumi!

Comentarii cititori
sus

Györfi-Deák György

 

Muzeul jucãuºilor

 

jucarii1Mai bine de o lunã, Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã „Vasile Lucãcel” din Zalãu a gãzduit o ineditã expoziþie de jucãrii vechi, strânse de bucureºteanul Dumitru Cristian, preºedintele Asociaþiei Muzeul Jucãriilor. Numai în douã zile, la sfârºitul de sãptãmânã din 18-19 mai, cu prilejul „Nopþii porþilor deschise”, când oamenii au putut intra gratis, ea a fost vizitatã de circa 700 de curioºi. Colecþia cuprinde câteva sute de piese. Multe dintre ele provin dinainte de „epoca plasticului ºi a cauciucului” ºi sunt confecþionate din lemn, carton, cârpe, pãnuºi, tinichea. Alãturate lor, o galerie foto de portrete de copii dinainte de zorii „civilizaþiei digitale”. Chipuri bucãlate, zâmbitoare, încrezãtoare în viitor, dornice sã descopere lumea.

Mã uit la micuþii de azi. Ce deosebire! Chipuri absorbite, absente, surde ºi tãcute. Stau tot timpul cu nasul într-un monitor. Dacã pãrinþii reuºesc cumva, prin absurd, sã-i desprindã de calculator, ei îºi scot consola de buzunar sau telefonul mobil ºi îºi continuã netulburaþi hãlãduiala în lumea virtualã. Le atragi atenþia, uite, acolo a început eclipsa de Lunã ºi ei ridicã din umeri: „Lasã-ne! O s-o vedem desearã la televizor.” Ca sã te înþelegi cu ei, trebuie sã-þi faci cont pe canalul lor de chat ºi sã-i „buzzui” cu încãpãþânare, dar te „banneazã” (te exclud) imediat ce îºi dau seama cine eºti ºi de ce îi tulburi.

jucarii2Mã tem cã urmaºii acestor „musculiþe lipite de ecran” nu vor mai fi interesaþi deloc de joacã, de miºcarea în aer liber (la orele când soarele n-are dinþi). Dar tot învãþul are ºi un dezvãþ! ªi-atunci, niºte bãtrânei simpatici (care au dat în mintea copiilor de acum 50 de ani) vor strânge mânã de la mânã fonduri ca sã amenajeze într-o dumbravã de la marginea oraºului un spaþiu numit „Muzeul jucãuºilor”.

În primul despãrþãmânt, vor planta un cireº aidoma celui în care s-a urcat Nicã a Petrei Ciubotariului din Amintirile lui Creangã. Din pãcate, ca sã evite confuzia cu marijuana (Cannabis indica), organizatorii vor fi obligaþi prin lege sã renunþe la plantarea cânepei obiºnuite (Cannabis sativa). Eventual, vor sãdi „iarba elefantului”, o plantã cu creºtere rapidã, atât de cãutatã astãzi în industria panourilor aglomerate din lemn. Recoltatã periodic, vânzarea ei va permite sponsorizarea unei tonete unde doritorii vor gãsi halviþe cu stafide, covrigei sãraþi,bragã proaspãtã ºi ceai de tei îndulcit cu miere poliflorã.

În urmãtoarea secþiune, pe un þãrm de mare, mai mulþi copii vor construi castele din nisip. Apa va fi cãlduþã ºi de un albastru marin, fãrã urme de petrol sau alge roºii. Nisipul cuarþos va fi cernut cu atenþie, ca sã se elimine cioburile tãioase de sticlã, dopurile metalice de bere ºi „pufuleþii” de „canis merga”. Se vor adãuga pietricele cu muchiile rotunjite ºi cochilii variat colorate. Valurile nu vor depãºi cinsprezece centimetri, iar briza zece kilometri pe orã. Din când în când, câte un vapor va trece pe buza orizontului ºi va boncãlui din goarne. La nevoie, când vor apare semne de moleºealã, o lotcã va aduce câþiva piraþi ºi niºte papagali.

jucarii3La capãtul plajei, un clown în haine colorate þipãtor îi va invita pe copii în arena circului, unde micii magicieni vor scoate iepuraºi din jobene, maimuþelele se vor da peste cap pe beþele cu mâner, contorsionistele vor face puntea, omul-ghiulea va þâºni din gâtul unei sticle de suc, elefanþii-stropitoare vor împroºca publicul cu apã, iar jongleurii vor împãrþi portocale ºi glume ca sã nu rãmânã nimeni supãrat. Câinele Mihail va cânta melodia genericã din Luminile rampei, aplaudat de trupa de foci ºi pinguini de la delfinariu.

Dincolo, lângã rondul de flori, se va întinde o pãturicã, unde mai multe pãpuºi le vor aºtepta pe fetiþe. Un dulãpior cu multe haine ºi o comodã cu ceºcuþe de ceai vor constitui un decor minim. Câteva nãframe vor închipui niºte mese ºi un pãtuþ. Accesul cãþeluºilor ºi pisicuþelor va fi neîngrãdit. În schimb, ca sã pãtrundã „în cãsuþã”, oaspeþii îºi vor scoate obligatoriu încãlþãrile pe marginea pãturii. Dacã se poartã civilizat, când se vor juca „am pierdut o batistuþã” vor primi câte un pupic.

Pe porþiunea de teren cu multe tufe, douã echipe se vor juca „de-a hoþii ºi vardiºtii”. Primii îºi vor lãsa mustãþi haiduceºti ºi vor cãlãri niºte ponei închiriaþi de la circ. Cei din poterã vor purta uniformã ºi vor dispune de motociclete cu girofar ºi megafon. Dacã au trecut în clasa a treia ºi deja cunosc literele, vor avea voie sã scoatã ºi chitanþierul de amenzi.

jucarii4Auziþi fluieratul ascuþit ºi pufãitul vãlãtucilor de fum? Pe acolo circulã garnitura trenuleþului de agrement, cu pornire de la peronul doi ºi-un sfert. La fiecare turã, se schimbã mecanicul. Cãlãtorii sunt rugaþi sã pofteascã în vagoane. Anunþurile de pe peron se vor face pe fondul cântecului trupei Iris, Trenul fãrã naº ori al Holografului cu Gabriel Cotabiþã interpretând Ai bilet? Ba nu! Ba da! (V-am avertizat cã muzeul a fost înfiinþat de niºte moºi de acum 50 de ani!)

Muzeul jucãuºilor va fi plin de copii cu haine murdare, pantalonaºi rupþi, genunchi jupuiþi, poate cu niºte mici vânãtai pe ici, pe colo - dar roºii în obraji, niºte micuþi vânjoºi cu pielea bronzatã, cu ochii strãlucitori. Ei se vor culca rupþi de obosealã ºi vor visa cã sunt sãrutaþi de zâne atunci când mãmica îi va înveli cu pãturica. ªi a doua zi, când se vor trezi, vor uita de tastaturi ºi console - vor începe sã se joace „de-a jucãuºii”...

Comentarii cititori
sus

'Noaptea Lungã a Filmelor Scurte'

 

A 5-a ediþie Noaptea Lungã a Filmelor Scurte, de sâmbãtã 8 iunie, are în vedere filmele scurte care s-au distins la Oscar, Bafta, Sundance sau Clermont-Ferrand, de cele mai multe ori în premierã sau în proiecþie unicã în România.

Din selecþia ShortsUP nu lipsesc nici cele mai valoroase scurtmetraje româneºti ale ultimului an. Fie cã exploreazã dilemele relaþiei de cuplu ºi familie, sentimentele profunde din jurul unui obicei comun sau întâmplãrile care transformã banalul în neobiºnuit, toate cele patru poveºti au un numitor comun: poartã amprenta unei generaþii tinere de regizori români care a atras atenþia juriilor de film naþionale sau internaþionale.

În acvariu (r. Tudor Cristian Jurgiu, România, 2013) este scurtmetrajul care a adus România pe lista premiilor de la Cannes 2013, cu locul al treilea în cadrul competiþiei Cinefondation dedicatã peliculelor studenþeºti. Un film curajos, ce face radiografia cuplului modern în fix 20 de minute. Dupã ce încearcã din rãsputeri sã se despartã, George (Ionuþ Viºan) ºi Cristina (Maria Mitu) ajung la o dilemã complicatã: nu pot trãi nici împreunã, nici separat.

Filmul lui Constantin Tãnase, Blu (România, 2012) a cãºtigat premiul GOPO pentru cel mai bun scurtmetraj românesc al anului. Vechea Dacie a familiei se stricã, iar Mara ºi pãrinþii ei încearcã sã o porneascã, mãcar pânã acasã. În jurul motorului stricat, cei trei încearcã sã repare ºi relaþiile dintre ei.


BLU - Trailer from deFilm on Vimeo.

Programul Noaptea Lungã a Filmelor Scurte include ºi douã scurtmetraje româneºti prezentate anul acesta la Festivalul de Film de la Cannes în secþiunea Short Film Corner.

În Bad Penny, (r. Andrei Creþulescu, Romania, 2012), Andi Vasluianu, Dorian Boguþã ºi ªerban Pavlu sunt protagoniºtii unei întâmplãri bizare petrecute într-un parc pustiu, în preajma sãrbãtorilor. Doi borfaºi se pregãtesc sã opereze un jaf banal, doar cã þinta lor, un individ tãcut ºi straniu, le dã toate planurile peste cap. Filmul lui Andrei Creþulescu, proiectat anul acesta la TIFF, în cadrul 'Zilele Filmului Romanesc'.

Dupã Fel ºi Chip, (Paula Oneþ, România, 2012) e un documentar emoþionant care urmãreºte motivaþiile pe care le au locuitorii unui sat transilvãnean atunci când îºi aleg fotografiile ataºate monumentelor funerare. Dacã ai putea alege o singurã fotografie a ta, prin care ceilalþi sã îºi aminteascã mereu de tine, pe care ai alege-o?

„dupã FEL și CHIP” (”As you like it”) - trailer - from Paula Onet on Vimeo.

Noaptea Lungã a Filmelor Scurte are loc la Turbohalle, cel mai mare spaþiu urban fost industrial, dedicat evenimentelor culturale neconvenþionale. Experienþa filmelor scurte e completatã de DJ Set Electric Brother, show vizual, boardgames ºi antrenamente ludice.

Programul integral al evenimentului este disponibil AICI. 

Comentarii cititori
sus

'Noaptea Institutelor Culturale'

 

Filme, expoziþii, concerte, performance-uri, prezentãri de modã, ateliere de creaþie, jocuri, concursuri. Pe scurt, Noaptea Institutelor Culturale! Seara de vineri, 14 iunie, va fi una lungã ºi plinã de surprize. Ajunsã la cea de-a ºaptea ediþie, Noaptea Institutelor Culturale este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din Bucureºti. Ca ºi în ediþiile trecute, porþile centrelor ºi ale institutelor culturale, precum ºi ale partenerilor acestora, vor fi deschise pentru o noapte întreagã miilor de vizitatori aºteptaþi. Un eveniment organizat de 12 centre ºi institute culturale aflate sub egida EUNIC - British Council, Centrul Ceh, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”, Delegaþia Wallonie-Bruxelles, Forumul Cultural Austriac, Goethe-Institut, Institutul Balassi - Institutul Maghiar din Bucureºti, Institutul Cervantes, Institutul Cultural Român, Institutul Francez, Institutul Italian de Culturã ºi Institutul Polonez, cãrora li se vor alãtura anul acesta Reprezentanþa Comisiei Europene în România ºi Biroul de Informare al Parlamentului European în România. Coordonatorul ediþiei 2013 este Institutul Polonez.

Pe durata evenimentului, Asociaþia Green Revolution va pune la dispoziþia doritorilor, fãrã platã, 50 de biciclete. Bicicletele vor putea fi împrumutate de la centrul de închiriere situat în parcul Herãstrãu. Solicitarea împrumutului unei biciclete se va face la adresa de email: bucuresti@instytutpolski.org. 

 

British Council
Calea Dorobanþilor nr. 14

British Council vã invitã la o noapte albã a literaturii, muzicii ºi filmului prin care celebreazã 75 de ani de la înfiinþarea în România.
17.00-20.00 - Promoþie la biblioteca @British
20.15-21.15 - Lansarea publicaþiei Istorii britanice în Bucureºti
21.30-23.30 - Jocuri ºi materiale interactive: literaturã ºi muzicã britanicã
21.00-21.15 - Fashion show
21.30-22.30 - Concert de muzicã clasicã britanicã - centenar Benjamin Britten
22.30-00.30 - Proiecþie de film artistic
00.30-02.30 - Karaoke party
Pe toatã durata zilei: Expoziþie aniversarã - 75 de ani în România

 

Centrul Ceh & Delegaþia Wallonie-Bruxelles
str. Ion Ghica nr. 11

Anul acesta suntem douã institute în clãdirea de pe Ion Ghica: Centrul Ceh ºi Delegaþia Wallonie-Bruxelles, ºi deci totul este la puterea a doua: avem videoclipuri cehe ºi belgiene, animaþie cehã ºi belgianã, bere cehã ºi degustare de bunãtãþi belgiene. În plus, cabaret în sala mare ºi tableau vivant în curtea de beton.

20.00-02.00 - Sala Micã: Animaþie cehã ºi belgianã
21.00 - Sala Mare: Not(e) Sisters, Trio vocal a capella
20.00-02.00 - Grãdina de beton: Ice Hockey, Videoclipuri cehe ºi belgiene, Proiecþie în coºuri de gunoi (Tableau vivant)

 

Centrul Cultural Turc 'Yunus Emre'
str. Vasile Lascãr nr. 96

De Noaptea Institutelor Culturale, la Centrul Cultural Turc 'Yunus Emre' veþi avea ocazia sã descoperiþi cultura ºi bucãtãria turceascã. Programul include ateliere de creaþie artisticã, proiecþia unui film, o lecþie demonstrativã de limba turcã ºi, nu în ultimul rând, o expoziþie de artã culinarã.
17.00-18.00 - Cursuri de limba turcã - lecþie demonstrativã
18.00-21.00 - Ateliere de creaþie artisticã
- workshop Ebru
- workshop Arta sticlei suflate
- Expoziþie de artã culinarã, cu spaþii special amenajate pentru demonstraþii de preparare a mâncãrii, ceaiului ºi cafelei turceºti.
22.00-24.00 - Proiecþia filmuluiSora mea mai micã, Mommo/Kız Kardeºim Mommo(Turcia, 2009, 94 min., regia Atalay Taºdiken, subtitrare în englezã)

 

Spaþiul Public European
str. Vasile Lascãr nr. 31, parter (la intersecþia cu str. Batiºte)

Reprezentanþa Comisiei Europene în România ºi Biroul de Informare al Parlamentului European în România vã invitã în spaþiul unde vã întâlniþi cu Europa: Spaþiul Public European. Vã aºteptãm între orele 18.30 ºi 03.00 la vernisarea unei expoziþii de picturã, urmatã de proiecþia a douã filme artistice câºtigãtoare ale premiului LUX (oferit de Parlamentul European).
18.30 - Vernisajul expoziþiei Ferestre spre Euopa, în prezenþa autoarei, pictoriþa spaniolã Ima Montoya
21.30 - Proiecþia filmului Zãpezile de pe Kilimanjaro / Les neiges du Kilimandjaro (dramã, Franþa, 2011, 90 min., regia Robert Guédiguian) - câºtigãtor al Premiului LUX în 2011.
00.30 - Proiecþia filmului Io sono Li / Shun Li and the Poet(dramã, Italia-Franþa, 2011, 92 min., regia Andrea Segre) - câºtigãtor al Premiului LUX în 2012

 

Institutul Balassi - Institutul Maghiar din Bucureºti & Institutul Polonez
str. Gina Patrichi nr. 8 (fostã str. Orlando)

Hai sã ne jucãm împreunã!

Anul acesta, de Noaptea Institutelor Culturale, sediul Institutului Maghiar va deveni locul de joacã comun al Institutului Maghiar ºi al Institutului Polonez. Vom avea ºi o surprizã, sub forma vizitei Institutului Italian de Culturã. Am pregãtit tot felul de jocuri ºi distracþii, pentru fiecare.

16.00 - Jocuri plastice, jocuri mecanice. Nu vã jucaþi cu mâncarea!
18.00 - Expoziþii - Jocuri cu logo, distracþii la Sziget ºi Peninsula
18.30 - Turnir la board-game: Stai la coadã!
Participarea la turnir se face pe bazã de înscrieri la adresa de email: bucuresti@instytutpolski.org.
19.00 - Devenim mai serioºi. Dar fãrã exagerare. Let’s play blues!
20.30 - Jocuri de la curþile regale ºi din cârciumile medievale, cu ansamblul Codex
22.00 - Muzicã ºi dans în trans cu Janusz Prusinowski Trio
01.00 - Metraje scurte ºi lungi

 

Institutul Cervantes & Forumul Cultural Austriac
bd. Regina Elisabeta nr. 38

18.30 - Vernisajul expoziþiei Ferestre spre Europa, în prezenþa autoarei, pictoriþa spaniolã Ima Montoya. Loc de desfãºurare: Spaþiul Public European (str. Vasile Lascãr nr. 31)
19.00 - Joyas musicales españolas - recital de chitarã clasicã ºi flamenco în interpretarea chitaristului Alexandru Munteanu. 
Loc de desfãºurare: Sala Auditorium a Institutului Cervantes
20.30 - Proiecþia filmului Aquí y allá(dramã, Spania, 2012, 110 min., regia Antonio Méndez, v.o. spaniolã, subtitrare în englezã), în prezenþa regizorului ºi a directorului de fotografie, Barbu Bãlãºoiu. Loc de desfãºurare: Sala Auditorium
21.30 - Proiecþia filmului Spanien(dramã,Austria, 2012, 102 min., regia Anja Salomonowitz, v.o. germanã, subtitrare în englezã). Program în colaborare cu Forumul Cultural Austriac. Loc de desfãºurare: Sala Auditorium
23.00 - Proiecþii de scurtmetraje
1. Fata din Transilvania (documentar, România, 2011, 15 min., regia Sabin Dorohoi, v.o. românã, subtitrare în englezã)
2.  Avalon - cinci scurtmetraje spaniole, în colaborare cu Filmoteca Ministerului de Externe al Spaniei
- Ojos que no ven (comedie, Spania, 2012, 15 min., regia Natalia Mateo, v.o. spaniolã, subtitrare în englezã)
- Despierta a las moscas (dramã, Spania, 2012, 15 min., regia Nacho Ruiz Capillas, v.o. spaniolã, subtitrare în englezã)
- Que divertido (dramã, Spania, 2010, 10 min., regia Natalia Mateo, v.o. spaniolã, subtitrare în englezã)
- Mi otra mitad (SF, romance, Spania, 2010, 18 min., regia Beatriz Sanchis, v.o. spaniolã, subtitrare în englezã)
- La clase (documentar, Spania, 2008, 20 min., regia Beatriz Sanchis, v.o. spaniolã, subtitrare în englezã). 
Loc de desfãºurare: Sala Auditorium
01.00  - Proiecþia filmului Garbo, el espía(documentar, Spania, 2009, 93 min., regia Edmon Roch, v.o. spaniolã, subtitrare în englezã). Loc de desfãºurare: Sala Auditorium

 

Institutul Cultural Român
Aleea Alexandru nr. 38

18.30 - Lecþie demonstrativã de limba românã pentru strãini - Grãdina ICR
19.30 - Expoziþie ºi concurs: Povestiri despre ie
21.00 - Recital de pian: Teo Milea în vizitã la ICR pe clape albe... ºi negre - Sala Mare
22.30-01.00 - Cele mai recente scurtmetraje româneºti la Cannes: Romanian Short Waves 2013

 

Institutul Francez
bd. Dacia nr. 77

Digitalul este astãzi în tot ºi în toate. E o realitate care ne obligã sã ne schimbãm reperele ºi standardele ºi face ca arta însãºi sã îºi renoveze formulele ºi tehnicile. Digitalul reprezintã un mod de viaþã, dar ºi un alt fel de a te apropia de culturã, cu alte percepþii ºi cu altã vitezã.
Demonstraþii FABLAB - Atrium
Aþi vãzut vreodatã o imprimantã 3D? Puteþi sã îi descoperiþi performanþele în cadrul demonstraþiilor prezentate de FABLAB (Fabrication Laboratory) din Bucureºti, un spaþiu de creaþie ºi de producþie care utilizeazã tehnologiile digitale pentru a crea obiecte unice, în serie limitatã.
Atelier de scris - Etajul I - Pe tot parcursul serii
Accesul la atelier se face pe bazã de înscrieri la adresa: bertille.detrie@institutfrancais-roumanie.com.
18.30 (ºi pe tot parcursul serii) - Mediateca
18.30-23.00 - Spaþiul de cursuri
Jocuri, concursuri, ateliere pentru copiii mai mici ºi mai mari ºi numeroase premii!
19.30 - ROMANYEAH! de Cinty Ionescu - Sala Elvira Popescu
Cinty Ionescu - live video
Nicoleta Lefter - performer
Mandela Gajol - live instruments (flaut, caval, ocarinã, fluiere, drâmbã, kalimba, clopoþel) pe un sound design de Brennan Green
21.00-24.00 - Canapeaua poeticã - Terasa Institutului
21.00-02.30 - Film de animaþie digitalã - scurtmetraje ale studenþilor de la ENSAD, SUPINFOCOM ºi EESI - Sala Elvira Popesco
24.00 - Video-audio live-session cu VJ Minu (50 minute) - Curtea Institutului
Biblioteca pentru copii
Începând cu ora 20.00, UBISOFT prezintã jocuri pentru copii între 7 ºi 10 ani.

 

Goethe-Institut & Institutul Francez
Club Control, str. Constantin Mille nr. 4

22.00 - Das Kapitalinterpreteazã Hanns Eisler
Edouard Perraud (Franþa), Hasse Poulsen (Danemarca), Daniel Erdmann (Germania)
În colaborare cu Institutul Francez, în cadrul Anului Elysée ºi al Nopþii Institutelor Culturale.

 

Institutul Italian de Culturã
Aleea Alexandru nr. 41

19.00 - Concert de blues susþinut de grupul maghiaro-italian PARAFUSIONS, la Institutul Maghiar (str. Gina Patrichi nr. 8), cu ocazia stagiunii culturale italo-maghiare din Italia
20.30 - Concert de jazz în grãdina „în straie noi” a Institutului Italian de Culturã
22.30- Proiecþia filmului Nessuno mi può giudicare / Escort in love (Italia, 2011, 95 min., regia Massimiliano Bruno, subtitrare în englezã) Premiul „Nastro d’argento” pentru cea mai bunã comedie.
 

Comentarii cititori
sus

Festivalul Internaþional de Teatru
Sibiu 2013

 

A început festivalul de teatru de la Sibiu!
Este a XX-a ediþie, dedicatã dialogului.
Þara invitatã de onoare, în acest an, este Franþa.

Între 7 ºi 16 iunie, peste 2500 de artiºti din peste 50 de þãri, vor asigura 300 de evenimente în 60 de spaþii. Vor fi spectacole de teatru, de dans, de muzicã, de circ, de stradã.

Catalogat ca al treilea festival de artele spectacolului, dupã Edinburgh ºi Avignon, SibFest a pornit, în aceastã a XX-a ediþie, cu artiºti în Piaþa Mare, în Cisnãdioara ºi în diferitele sãli, precum celebrul, deja, spaþiu de joc de la 'Balanþa', unde se poate vedea ºi, recomandabil, revedea, un spectacol de patrimoniu: Faust, în regia lui Silviu Purcãrete. 

Vin trupe din Japonia ºi Coreea de Sud, vafi o nouã întâlnire cu Meno Fortas (un spectacol Divina Comedie) sau cu celebra Cheek by Jowl (Ubu rege), este un sezon rusesc ºi un sezon german, sunt alte câteva trupe din Europa dar ºi din SUA.

Din România, printre altele, Iluzii, în regia lui Cristi Juncu, sau Cui i-e fricã de Virginia Woolf? în regia Marianei Cãmãrãºan.

La Sibiu, zece zile de sãrbãtoare a spectacolului!

 
Comentarii cititori
sus

Marius Dobrin 

 

Premiere teatrale în lume, cu nume româneºti

 

Gianina Cãrbunariu 

Gianina Cãrbunariu îºi vede jucatã piesa Stop the tempo la un teatru din New York. Este vorba de Origin Theatre Company, deschis creatorilor din Europa (Gianina Cãrbunaru este a 42-a în lista selecþiilor teatrului). Spectacolul se joacã la  Arlene’s Grocery, un teatru-bar, între 26 mai ºi 18 iunie, ºi este regizat de Matt Torney, un irlandez ale cãrui spectacole au fost nominalizate în câteva competiþii, prezent la festivaluri din Belfast, Dublin, Edinburgh. Din distribuþie fac parte actorii: Reuben Barsky, Olivia Horton, Sarah Silk.
http://origintheatre.org/event_detail.php?id=45

 

 

Velica Panduru ºi Mãdãlina Constantin

velica1Velica Panduru a creat costumele pentru un spectacol prezent la a 67-a ediþie a Festivalului de la Avignon. Este vorba de Shéda, un spectacol scris ºi regizat de Dieudonné Niangouna. Mãdãlina Constantin este una dintre actriþele care alcãtuiesc distribuþia.

Echipa de creaþie:

regie: Dieudonné Niangouna
scenografie: Patrick Janvier 
costume: Velica Panduru
lumini: Xavier Lazarini
sunet: Robin Dallier
muzica: Pierre Lambla, Armel Malonga

velica2actori: Laetitia Ajanohun, Marie-Charlotte Biais, Madalina Constantin (foto dreapta), Pierre-Jean Étienne, Frédéric Fisbach, Wakeu Fogaing, Diariétou Keita, Abdon Fortuné Koumbha, Harvey Massamba, Mathieu Montanier, Criss Niangouna, Dieudonné Niangouna
Spectacolul este în colaborare ºi cu Holland Festival, drept care s-a jucat deja în Amsterdam.

http://www.festival-avignon.com/fr/Spectacle/3447

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey