•  Gala FestCo - 2013
•  Congresul National de Poezie - Botoºani, 2013
•  Laureaþi "Porni Luceafãrul..." - 2013
•  Sculptorul Bogdan Raþa în proiectul curatorial internaþional „Personal Structures”, Bienala de Artã de la Veneþia, a 55-a ediþie
•  Lansare de carte: Sãptãmânalul Demnitatea – Libertatea pe cont propriu
•  Salonul Naþional de Fotografie-Document, a VI-a ediþie
•  SoNoRo Conac
•  Asalt Banda Desenatã
•  Montreal, Festivalul de Jazz


sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Gala FestCo, 2013

 

festcoMi-au fãcut o surprizã membrii juriului Concursului de Comedie Româneascã, ediþia a VIII-a. Dramaturgul Adrian Lustig ºi regizorii Gabriela Dumitru ºi Vlad Cristache au premiat piesele Visul Domnului Mio, de Georgiana Capuerde (locul I), Infractorii, de Ana-Maria Bamberger (locul al doilea), ºi mi-au dat ºi mie locul III pentru Ultimul dans al libelulei.

Aºa cã am participat pe 23 iunie la Gala celei de-a XI-a ediþii a Festivalului Comediei Româneºti - festCO, de la Teatrul de Comedie din Bucureºti. Prilej pentru mine sã mã plimb pe strãduþele din Centrul Vechi, proclamat „Oraº al Comediei Româneºti“, plãcute, cu aerul lor de lene-turistic-praghezã, dar parcã mai înghesuite ºi mirosind a “fake”, deºi are atuuri de autenticitate mult mai solide decât oraºele din Quebec,de exemplu, care încearcã sã lase impresii de Europã vetustã. Agreabilã a fost ºi Gala, în bunã parte ºi datoritã celor doi prezentatori, Dragoº Huluba ºi Jeremy Stockwell, amuzanþi, cu o spontaneitate bine regizatã, fãrã morga altor vipuri din domeniu.

sanda manuAm sã mai spun doar cã a fost onorant sã primesc micul meu premiu în compania unor nume grele ale teatrului românesc, chiar dacã nu toþi purtãtorii acestor nume au fost prezenþi la festivitate. Astfel, Silviu Purcãrete a primit premiul pentru cel mai bun spectacol ºi cea mai bunã regie pentru reprezentaþia Conu Leonida faþã cu reacþiunea, pusã în scenã la Teatrul Naþional Bucureºti. Virgil Ogãºanu, premiul pentru cel mai bun actor, pentru rolul Zaharia Trahanache din spectacolul Scrisoarea, dupã Caragiale, montat de Horaþiu Mãlãele la Teatrul Naþional Bucureºti. Cea mai bunã actriþã a fost desemnatã Tania Popa, pentru rolul din spectacolul Fata din curcubeu, text ºi regie Lia Bugnar, Teatrul Naþional Bucureºti. Premiile pentru scenografie au fost împãrþite de Helmuth Stürmer (cel mai bun decor) pentru spectacolul Douã loturi, de I. L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, Teatrul Naþional Bucureºti, ºi de Corina Grãmoºteanu (cele mai bune costume) pentru spectacolul D’ale noastre, regia ºi coregrafia Gigi Cãciuleanu, Teatrul Naþional Bucureºti. Au mai fost premiaþi Ion Parhon, cel mai bun selecþioner, ºi actorul Alexandru Bogdan - premiul pentru rebengiuccomedie, singurul care a reuºit sã spargã monopolul Teatrului Naþional, care a aluat potul la aceastã ediþie a festivalui iniþiat ºi organizat de George Mihãiþã, primarul “Oraºului comediei româneºti”. Emoþionante au fost momentele în care pe scenã au urcat Sanda Manu, care a primit, împreunã cu Valeriu Moisescu, premiul de excelenþã, ºi Victor Rebengiuc, care a fost distins, împreunã cu Mariana Mihuþ, cu marele premiu al juriului. Juriu alcãtuit, e bine ºi necesar sã spunem, din reputaþii oameni de teatru Sanda Manu, Lia Manþoc ºi Marina Constantinescu.

 

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

 

Congresul Naþional de Poezie - Botoºani, 2013

 

Gellu Dorian si Ion MuresanFundaþia Culturalã „Hyperion - caiete botoºãnene” (Botoºani) ºi Centrul Cultural „Bucovina” (Suceava) au organizat în zilele de 14-16 iunie, în Botoºani, Ipoteºti ºi Suceava, cea de-a V-a ediþie a Congresului Naþional de Poezie. Au participat peste 80 de poeþi, critici literari, editori ºi redactori de reviste de culturã ºi au avut loc întâlniri cu publicul iubitor de poezie la Joldeºti, Vorona, Botoºani, Ipoteºti ºi Suceava. 


Discuþiile din cadrul congresului au avut loc la Memorialul Ipoteºti - Centrul Naþional de Studii „Mihai Eminescu” ºi au fost deschise de cãtre poetul Gellu Dorian, preºedintele Fundaþiei „Hyperion - caiete botoºãnene” ºi redactor-ºef al revistei Hyperion. Acesta a anunþat iniþiativa Congresului Naþional de Poezie de a organiza în 2015 o întâlnire sub genericul O sutã de poeþi ai lumii la Eminescu acasã, eveniment de amploare menit sã promoveze poezia româneascã în afara þãrii ºi sã gãseascã o cale de contact direct cu poezia lumii. S-a pus problema implicãrii instituþiilor de culturã abilitate sã sprijine aceastã iniþiativã a Congresului Naþional de Poezie ºi s-a redactat o scrisoare deschisã adresatã respectivelor instituþii - Preºedinþie, Parlament, Guvern, implicit ºi Institutului Cultural Român - în care se solicitau ºi modalitãþi de sprijinire concretã. Acest lucru s-a întâmplat în urma unui dialog animat ºi a exprimãrii unor puncte de vedere extrem de variate, gravitând însã în jurul aceluiaºi pol magnetic: ce e de fãcut pentru ca poeþii români ºi, mai ales, creaþia lor sã circule mai mult, sã fie cunoscutã în strãinãtate? Toate discuþiile au fost înregistrate ºi vor fi publicate în revista Hyperion, ne-a asigurat Gellu Dorian, am sã reiau însã ºi în Prãvãlie câteva dintre opiniile exprimate.

Parvescu,Stoiciu,Dorian,Abaluta„Ne promovãm la pereþi”, a fost una dintre ideile enunþate de Liviu Ioan Stoiciu, care a spus cã prozatorii sunt rãsfãþaþii traducerilor ºi a  precizat cã s-au cheltuit bani publici în prostie cu traducerile prin politici culturale ºi cã scriitorii ajunºi în funcþii se autopromoveazã. „Ce nu e în regulã cu sensibilitatea literarã româneascã?”, a fost una dintre întrebãrile sale retorice. Liviu Ioan Stoiciu a polemizat, de la distanþã, cu mai tânãrul Cosmin Perþa, care a susþinut într-un text cã pentru a participa la Târgul de carte de la Londra „trebuie sã vorbiþi englezã”, cã editorii britanici sunt interesaþi, în proporþie de 90 la sutã de prozã ºi cã preferã autorii tineri, buni vorbitori de englezã, capabili sã meargã la lansãri de carte în Anglia ºi sã susþinã un dialog cu publicul. Liviu Ioan Stoiciu a amintit ºi despre Vintilã Horia, obligat sã refuze Premiul Goncourt, ºi despre Paul Goma, care este un simbol public moral ignorat ºi a susþinut cã în România apar an de an cãrþi de poezie extraordinare, înghiþite însã de „globalizare”.

George Vulturescu l-a felicitat pe Gellu Dorian pentru ideea unei întâlniri de asemenea anvergurã „la Eminescu acasã” ºi a vorbit despre insuficienta difuzare a cãrþilor ºi a revistelor de poezie. A amintit ºi cã, anul viitor, revista pe care o conduce la Satu-Mare, Poesis, împlineºte 25 de ani

AbalutaConstantin Abãluþã a vorbit despre posibilitatea de a  atrage fonduri europene pentru promovarea poeziei ºi a mãrturisit cã a propus unui for european, prin programul Cultura 2000, traducerea unor texte poetice. A precizat însã ºi neajunsurile unui atfel de demers: formularele sunt stufoase, iar editorul român trebuie sã plãteascã înainte. Constantin Abãluþã a mai spus cã nu e suficient sã ai un bun traducãtor ºi cã existã stiluri pe care limba francezã, de exemplu, le rejecteazã.

„Cultura e o problemã de stat. Statul trebuie sã apere cultura”, a susþinut Cassian Maria Spiridon, care ne-a adus aminte cã marii prozatori ruºi din secolul al XIX-lea au devenit mari pentru cã statul þarist a cheltuit sume importante pentru ca aceºtia sã fie traduºi în strãinãtate. Acum, statul postsovietic nu mai trebuie sã dea bani pentru traducerea acestora. Directorul filialei Iaºi a ICR a vorbit ºi despre noile politici ale acestei instituþii: „schimburi culturale nu prin excludere, ci prin includere, sã nu mergem în strãinãtate cu douã steaguri, ci cu 100, sã le dãm voie sã aleagã!”. O altã idee pe care a subliniat-o, a fost cã „nu luãm premiul Nobel pentru cã nu vrem sã-l luãm”, cum ajunge un român într-o poziþie favorabilã, ceilalþi îl caroteazã, deºi dacã orice autor autohton ia Nobelul, creºte literatura românã în ansamblul ei.

Nicolae Tzone a fost de pãrere cã este foarte bine cã ICR a promovat anumiþi autori în ultimii ani, „sunt scriitori profesioniºti, chiar dacã nu suntem noi ãia”. Amintind ponderea pe care statul român o are în Produsul Intern Brut, 7 la sutã, Nicolae Tzone a susþinut cã „a continua sã batem la porþile statului român este o stupiditate”. A vorbit apoi despre ceea ce se poate face pe cont propriu ºi a dat exemplul cãrþilor traduse în francezã la Editura Vinea, care au fost prezentate la târguri de carte pariziene, dar nu pot fi plasate în librãrii, aºa cã au fost aduse înapoi în þarã. Nicolae Tzone a încheiat cu un apel surprinzãtor pentru mine: „Sã rugãm statul român sã ne ajute sã deschidem o librãrie în Paris”. Pãi, nu e o stupiditate?

 „Nu cred cã lumea nu e interesatã de poezia românescã, însã trebuie sã procedãm eficient. Cum ajunge numele unui poet la un traducãtor? Cei din instituþii oferã niºte liste, aºa cum cred ei”, a spus Marius Chelaru, care a propus editarea unei antologii cu 50 de poeþi - câte 10 poeme ale fiecãruia -, în 10 limbi. A dat exemplul altor þãri care au fãcut un site, în 40 de limbi: aceºtia sunt scriitorii din þara noastrã! „Fiecare dacã mergem separat e un lucru foarte bun, dar nu avem puterea de penetrare pe care o are politica concertatã” a mai spus poetul, care a vorbit ºi despre revistele pe care le realizeazã.

Simona Grazia Dima a subliniat cã existã poeþi foarte buni ºi cã poezia e o forþã ascunsã care poate fi oricând surescitatã. A susþinut politica paºilor mãrunþi ºi necesitatea realizãrii unui site al poeziei româneºti de la începuturi pânã în prezent, în care sã fie prezentatã ºi poezia noastrã veche, sã se vadã cã avem un trecut, forþa tradiþiei având o mare importanþã în alte þãri, cum ar fi cele nordice. S-a arãtat un suporter al traducerii în mai multe variante ºi a arãtat cã e nevoie sã fie identificaþi cât mai mulþi traducãtori, pentru cã nu toþi traducãtorii gustã pe toþi autorii. Simona Grazia Dima a mai spus cã nu trebuie ignorate contactele cu þãrile vecine ºi cã instituþiilor trebuie sã li se cearã ceva concret, pentru cã oamenii de acolo poate nu ºtiu exact ce îºi doresc poeþii, de ce fac un apel.

AluiGheorghePe o poziþie diferitã de cea a antevorbitorilor s-a plasat Adrian Alui Gheorghe: „Poezia este gratuitate. Aº interzice traducerea poeziei, ea este un bun intern al unei culturi”.

Vasile Tãrâþanu a propus redactarea unei scrisori deschise ºi a spus cã apelurile precedente au fost „extraordinar de bune”, cel din 2004, de exemplu, ar fi „valabil ºi astãzi”. Ceea ce, dacã stau sã mã gândesc, înseamnã cã n-a avut efect.

Foarte polemic a fost Cãlin Vlasie care a constatat multe situaþii adevãrate, dar a propus mai puþin ºi doar la cerere. Îndemnul sãu a fost cãtre iniþiativã particularã ºi cât mai multe proteste. „Dacã facem o scrisoare cãtre dobitocii ãºtia trebuie s-o dãm politic sau literar. útia nu înþeleg”.

Mult mai pragmatic ºi orientat cãtre soluþii a fost prozatorul Dan Lungu. El a recunoscut cã editorii mari nu iubesc poezia ºi cã poeþii au deschise porþi la edituri mici ºi festivaluri de niºã. „Dacã pentru prozã funcþioneazã filiera cititorilor care cumpãrã cartea, logica promovãrii poeziei e cu totul alta – Baghiu,Lungupe canale de prieteni, de iubitori de poezie”, a spus Dan Lungu. El a arãtat cã, în cazul poeþilor, poate ar fi mai inspiratã o politicã de stat de deplasare în strãnãtate a poeþilor, mai mult decât a cãrþilor lor. A fost de acord cu întocmirea unor liste de scriitori români, spunând cã editorii strãini vor sã publice traduceri, dar nu sã le impui autorii. „Nu cred cã zona politicã sau cea a oamenilor de afaceri e blocatã. Existã mulþi bani pentru culturã, dar trebuie sã vorbeºti pe limba celui care dã banii, sã îl faci sã parieze pe un fapt de culturã, sã vii cu un proiect care sã ofere autoritãþilor vizibilitate, imagine, iar pe oamenii de afaceri sã îi convingi cã le poþi promova marfa, cã au ceva de câºtigat”, a mai spus Dan Lungu, care a amintit cã, la Iaºi, Consiliul Judeþean investeºte 500.000 de euro în prima ediþie a Festivalului Internaþional de Literaturã ºi Traducere (FILIT) care va avea loc în octombrie. Cred cã tot el a spus ºi cã e foarte greoi sã miºti o instituþie mare, sã o focalizezi pe proiecte clare ºi s-o smulgi din inerþie, dar s-ar putea sã greºesc.

În afara constructivelor discuþii, în cadrul Congresului Naþional de Poezie, a fost organizat ºi un salon stradal al cãrþii de poezie la care au fpst prezente editurile Tracus Arte, Paralela 45, Vinea, Charmides, Timpul, Princeps Edit, Convorbiri literare, Axa, Conta, Junimea ºi altele. Au avut loc, de asemenea, recitaluri ale poeþilor invitaþi, la Botoºani ºi la Suceava, ºi o întâlnire a acestora cu cititorii voroneni, la Castelul Iuraºcu din Joldeºti, mai degrabã un conac, unde a lucrat ºi a locuit Vasile Iuraºcu, bunicul lui Eminescu. Fostul primar din Vorona, „de profesie tehnocrat”, dupã cum s-a prezentat, ºi-a mãrturisit, de altfel, pasiunea pentru trecutul familiei lui Eminescu ºi a povestit invitaþilor despre Raluca Iuraºcu, mama lui Eminescu, ºi cum a fot peþitã ºi s-a cãsãtorit cu Gheorghe Eminovici.

Un grup de elevi au oferit un program de cântece pe versuri eminesciene, am remarcat o folkistã, Bianca Popovici, deloc ostentativã, spre deosebire de alte colege, poate prea pãtimaºe în a transmite emoþia cunoscutelor poeme. Popasul la Vorona a fost relaxant ºi emoþionant, iar primarul localitãþii, Aurel ªtefan, o gazdã ospitalierã. Pe drumul spre Mãnãstirea Vorona, acesta ºi-a luat în serios ºi rolul de ghid, prezentându-ºi comuna cu bune ºi rele, cu oameni vrednici, dar ºi cu unii care, „sub influenþa sãrãciei au cãzut sub incidenþa viciilor”, cu potenþial turistic ºi drumuri pe care poate a trecut ªtefan cel Mare când a mers de la Suceava la Hârlãu, dar ºi pe altele care duc la rezervaþia de tisã, la izvoarele Bahluiului sau la Masa Tâlharilor. El a dat ºi explicaþia pentru tãierile masive de molizi din zonã: ar fi apãrut un dãunãtor extrem de rapace care îmbolnãveºte copacii.
Odihnitor a fost ºi popasul la Mãnãstirea Vorona, unde cãlugãrii au fãcut un scurt istoric al lãcaºului, ºi, desigur, ºi cina de mai târziu, de la marginea pãdurii.


Sîmbãtã, 15 iunie, la Memorialul Ipoteºti, a fost un program încãrcat. Constantin Abãluþã a primit Premiul pentru traducere din opera eminescianã (Simona Grazia Dima  a rostit un laudatio), iar lui Vasile Tãrâþanu i-a fost decernat Premiul pentru promovarea operei eminesciene în strãinãtate (laudatio prezentat de Adrian Alui Gheorghe).
Alte premii, cele ale Festivalului Naþional de Poezie ºi Prozã Mihai Eminescu, ediþia a II-a, Poesis Litera, adresate tinerilor creatori de poezie, au fost acordate de organizatorii acestui concurs: Asociaþia Judeþeanã a Profesorilor de Limbã ºi Literaturã Românã Botoºani, coordonatori: prof. Diana Damean, prof. Crina Muraru, prof. Mihaela Þicalo.


Poetul Mircea Bârsilã, în calitatea sa de preºedinte al juriului, a decernat ºi premiile pe 2013 ale Concursului „Porni Luceafãrul...”. Lista completã a câºtigãtorilor o puteþi vedea aici.
Din discursul profesorului Ion Ilie, manager al Centrului Judeþean pentru conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale, am reþinut mesajul: „Printre noi sunt ºi mercenari care pentru un dolar gãurit... Fraþilor, este un moment greu. Sã fim uniþi în lupta nobilã a afirmãrii artei, altfel vom fi decapitaþi. Nu lãsaþi sã moarã cultura, nu lãsaþi aceºti oameni care au venit ºi au bani ºi n-au suflet sã facã ce vor în aceastã þarã!”

În continuare, doamna profesoarã Elena Ciortea a susþinut o conferinþã despre Nichita Stãnescu, din a cãrui liricã a prezentat un recital actorul Ioan Creþescu, de la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoºani.
În sala de expoziþii Horia Bernea, aflatã lângã un tei ale cãrui ramuri atârnau în iarbã, a avut loc vernisajul expoziþiei de fotografii Nichita Stãnescu – 80,  prezentat de ªtefania Coºovei, din partea Muzeului Literaturii Române Bucureºti.

Spre searã, în Botoºani, poeþii invitaþi au susþinut un recital în aer liber pe o scenã amenajatã în preajma casei ce se aflã pe locul celei în care s-a nãscut Eminescu, lângã Biserica Uspenia.
Au citit din creaþia proprie peste 40 de poeþi, între care: Liviu Ioan Stoiciu, Ion Mureºan, Constantin Abãluþã, Nicolae Coande, Mircea Bârsilã, Adrian Alui Gheorghe, George Vulturescu, Simona Grazia Dima, Vlad Zbârciog, Nicolae Popa, Vasile Tãrâþanu, Radu Florescu, Nicolae Sava, Vasile Baghiu, Florin Partene, Dan Coman, Teodora Coman, Paul Aretzu, Teodor Dunã, George Vidican, Dan Bogdan Hanu, Dumitru Augustin Doman, Constantin Iftime, Marius Chelaru, Cassian Maria Spiridon, Valentin Talpalaru, Radu Ianovi, Alexandru Ovidiu Vintilã, Sterian Vicol, Andrei Alecsa, Viorica Petrovici, Nona Tatiana Ciofu, Nicoleta Onofrei, Lavinai Nechifor, Gellu Dorian, Lucian Alecsa, Nicolae Corlat, Dumitru Necºanu, Vasile Iftime, Petruþ Pârvescu, Mircea Oprea.

Cu acest prilej, s-au decernat ºi Premiul Congresului Naþional de Poezie, ediþia a V-a, care a fost acordat poetului Cassian Maria Spiridon, precum ºi alte douã distincþii: Premiul „Hyperion”, poetului Nicolae Coande ºi Premiul Poeziei pentru Prozã, scriitoarei Doina Ruºti.

În plimbarea nocturnã de dupã, am vãzut ºi cã în casa unde s-a nãscut Grigore Antipa este acum „Vegas non stop”.

 

 

Duminicã, 16 iunie, scriitorii s-au deplasat la Suceava, unde, la Muzeul Satului Românesc, a avut loc un al doilea recital al poeþilor invitaþi la congres ºi a fost decernat de cãtre Centrul Cultural „Bucovina” Suceava Premiul Congresului Naþional al Poeziei unui tânãr poet. Acesta i-a revenit Teodorei Coman ºi a fost înmânat de cãtre Carmen Veronica Steiciuc. A fost prezent ºi Matei Viºniec, a doua zi urmând sã înceapã la Suceava ºi Rãdãuþi, prima ediþie a Zilelor Matei Viºniec.


Au participat la Congresul Naþional de Poezie, ediþia 2013: Constantin Abãluþã, Lucian Alecsa, Andrei Alecsa, Gabriel Alexe, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Apetroaie, Paul Aretzu, Dumitru Augustin Doman, Mircea Bârsilã, Marius Chelaru, Nicolae Coande, Dan Coman, Teodora Coman, Nicolae Corlat, Marius Dobrin, Gellu Dorian, Teodor Dunã, Sabina Fânaru, Bogdan Federeac, Radu Florescu, Vlad A. Gheorghiu, Paul Gorban, Marius Grama, Simona Gratzia-Dima, Dan Bogdan Hanu, Matei Hutopila, Radu Ianovi, Vasile Iftime, Constantin Iftime, Ciprian Manolache, Emanoil Marcu, Ion Mureºan, Dumitru Necºanu, Nicolaeta Onofrei, Mircea Oprea, Nicolae Oprea, Florin Partene, Petruþ Pãrvescu, Nicolae Popa, Doina Popa, Doina Ruºti, Angela Sandu, Nicolae Sava, Vlad Scutelnicu, Cassian Maria Spiridon, Vasile Spiridon, Carmen Veronica Steiciuc, Liviu Ioan Stoiciu, Cristina ªoptelea, Valentin Talpalaru, Vasile Tãrâþanu, Vasile Tudor, Nicolae Tzone, Gavril Þãrmure, Cornel Mihai Ungureanu, Sterian Vicol, Alesandru Ovidiu Vintilã, Matei Viºniec, Cãlin Vlasie, George Vulturescu, Vlad Zbârgiog, Horia Zilieru ºi alþii.

Comentarii cititori
sus

Laureaþii pe 2013 ai Concursului “Porni Luceafãrul…”



Juriul celei de a XXXII-a ediþii a Concursului Naþional de Poezie ºi Interpretare Criticã a Operei Eminesciene „Porni Luceafãrul…”, format din: Liviu Apetroaie - editura Junimea Iaºi, Cassian Maria Spiridon -editura revistei Convorbiri literare, editura Timpul, revista Convorbiri literare, Cãlin Vlasie - editura Paralela 45 Piteºti, Nicolae Tzone - editura Vinea, Bucureºti, Daniel Corbu - editura Princeps Edit, revista Feed back Iaºi, Liviu Ioan Stoiciu - revista Viaþa Româneascã, George Vulturescu - revista Poesis, Satu Mare, Lucian Vasiliu - revista Dacia literarã, Iaºi, Marius Chelaru - revista Poezia, Adrian Alui Gheorghe - revista Conta, Piatra Neamþ, Paul Aretzu - revista Ramuri, Craiova, Vasile Spiridon -revista Ateneu, Bacãu, Sterian Vicol - revista Porto franco, Galaþi, Ioan Moldovan - revista Familia, Oradea, Ioan Radu Vãcãrescu, revista Euphorion, Sibiu, Gavril Þãrmure, ed. Charmides, Lucian Alecsa, revista Hyperion, Gellu Dorian, revista Þara de Sus, secretariat - Nicolae Corlat, avându-l ca preºedinte pe Mircea Bârsilã, în urma lecturãrii lucrãrilor sosite în concurs, a decis acordarea urmãtoarelor premii:


Secþiunea Carte publicatã


Premiul „Horaþiu Ioan Laºcu” al Filialei Iaºi a Uniunii Scriitorilor din România poetei Nona Tatiana Ciofu, pentru volumul Fiara de hârtie, editura Vinea, 2012;

Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova poetului Bogdan Federeac pentru cartea Dragoste cu acordul pãrinþilor, editura Princeps Edis, 2012.

Secþiunea Manuscrise

Premiul Editurii Paralela 45 ºi premiul revistelor Argeº, Poesis, Euphorion, Viaþa Româneascã, Ramuri, Convorbiri literare, Poezia, Feed back, Ateneu, Dacia literarã ºi Familia – poetului Vlad A. Gheorghiu;

Premiul Editurii Junimea ºi premiul revistelor Convorbiri literare, Dacia literarã, Poezia ºi Hyperion - poetului Marius Grama;

Premiul Editurii Timpul ºi premiul revistelor Convorbiri literare, Hyperion, Porto franco, Poesis - poetei Nicoleta Onofrei;

Premiul Editurii Vinea ºi premiul revistelor Hyperion, Poesis, Argeº, Ateneu, Ramuri -  poetei Lavinia Nechifor;

Premiul Editurii Princeps Edit ºi premiul revistelor Feed back ºi Poezia - poetei Dorina Balan;

Premiul Editurii Charmides ºi al revistelor Hyperion ºi Conta - poetului Gabriel Nicolae Mihãilã;


Menþiuni:
Revistele Porto franco ºi Poezia - menþiune pentru poeta Otilia Iuliana Oniciuc;

Revistele Þara de Sus ºi Poezia - menþiune pentru poeta Irina Maria Stoleru



Secþiunea Interpretare criticã a operei eminesciene:

Premiul revistei Convorbiri literare - eseistei Cristina Gabriela Nemeº;

Premiul revistei Dacia literarã - eseistei Iuliana Clima-Caraghin;

Premiul revistei Poesis ºi al revistei Hyperion - eseistei Daniela Paula Epurianu

Festivitatea de decernare a premiilor a avut loc în cadrul manifestãrilor prilejuite de desfãºurarea Congresului Naþional de Poezie, 2013, despre care puteþi citi mai multe aici.

Comentarii cititori
sus

* * *

 

Sculptorul român Bogdan Raþa prezentat în proiectul curatorial internaþional „Personal Structures”, Bienala de Artã de la Veneþia, a 55-a ediție

 

venetiaSculptorul Bogdan Raþa este prezent cu lucrarea de mari dimensiuni Trying to keep life în cadrul proiectului curatorial internaþional 'Personal Structures', Collateral Event, la Bienala de Artã de la Veneþia, a 55-a ediþie, care se desfãșoarã între 1 iunie și 24 noiembrie 2013 la Palazzo Bembo. Artistul Bogdan Raþa a fost selectat de cãtre un grup de curatori internaþionali dintr-o listã scurtã (short list) de 320 de artiști din toatã lumea.

Curatorul Cosmin Nãsui a propus și câștigat participarea artistului român Bogdan Raþa în cadrul proiectului 'Personal Structures', organizat de Fundaþia danezã Global Art Affairs și curatoriat de Francesca Crudo, Sarah Gold, Carol Rolla și Valeria Romagnini. Expoziþia este propusã în jurul conceptelor Timp/Spaþiu/Existențã iar lucrãrile artiștilor se subscriu tuturor artelor vizuale contemporane: video, sculpturã, picturã, fotografie, instalație, performance. Printre artiștii selectați sunt prezenți cu lucrãri Hermann Nitsch (AUT), Yoko Ono (JPN), Roman Opalka (FRA), Sam Jinks (AUS).

Venice Biennale este cea mai veche bienalã din lume și cel mai prestigios eveniment internațional  de artã. Ediția anterioarã a proiectului 'Personal Structures', participantã la Bienalã, a atras peste 3.000 de jurnaliști și peste 70.000 de vizitatori pe o perioadã de 7 luni.

bogdan rataLucrarea Trying to keep life are dimensiunile 153x36,5x17 cm iar materialele folosite de Rața sunt rãșinã sinteticã, poliester, fibrã, metal, vopsea. Lucrarea este umplutã cu apã. Apa se evaporã în timpul expunerii, revelând sau ascunzând pãrți din sculpturã, în funcție de nivelul acesteia.

Trying to keep life a fost creatã în 2012, cu ocazia participãrii lui Bogdan Rața la proiectul curatorial 'Colorând griul. Starea Trupului', prezentat în cadrul secțiunii de proiecte speciale a Bienalei de Artã de la Liverpool.

 

 

Organizator: Nasui Colecție & Galerie
Sponsor: Fundația Herczeg
Cu sprijinul: ICR Veneția

Alte detalii:

www.cosminnasui.com
www.personalstructures.org
www.palazzobembo.org

---

Bogdan Rața este artist, cu un doctorat la Universitatea de Vest Timișoara pe tema noilor materiale în sculpturã. Rața trãieºte ºi lucreazã în Bucureºti ºi Timiºoara. A expus în cadrul Bienalei Mulhouse Basel 2010, Bienalei de artã contemporanã de la Moscova 2011 și în cadrul secțiunii de proiecte speciale Independents Liverpool Biennial 2012. A participat la proiecte curatoriale în Tel Aviv, Budapesta, Paris, New York, Timișoara, București.

http://www.cosminnasui.com/2011/02/bogdan-rata/

 

Cosmin Nãsui este licențiat în Istoria Artei și Arte Decorative și Design, lucreazã ca istoric de artã, critic de artã, galerist, jurnalist cultural și manager cultural de 13 ani. Este expert în artã contemporanã acreditat la Asociația Experților și Evaluatorilor de Artã din România și președintele departamentului de Artã Contemporanã al Asociației Comercianților de Opere de Artã din România. Este membru fondator al platformei Modernism.ro, cea mai importantã publicație online de artã contemporanã din România.

http://ro.linkedin.com/in/cosminnasui

 

Comentarii cititori
sus

Cornel Mihai Ungureanu

 

Lansare de carte:
Sãptãmânalul Demnitatea – Libertatea pe cont propriu

 

demnitateaNicolae Marinescu ºi-a lansat sâmbãtã, 29 iunie, la terasa Big Ben din Craiova, volumul Sãptãmânalul Demnitatea - Libertatea pe cont propriu, apãrut la editura Aius Printed. Au fost prezenþi numeroºi prieteni ai autorului ºi au lipsit cel puþin tot atâþia dintre cei pe care Nucu Marinescu i-a sprijinit, susþinut sau publicat în paginile revistei Mozaicul sau la editura pe care o patroneazã.

Au vorbit cu aplicaþie despre carte criticul Constantin M. Popa ºi istoricul Mihai Ghiþulescu, iar Ioana Dinulescu, Liliana Hinoveanu, Cezar Roºu, Traian Bãrbulescu, Dan Lupescu au fost printre cei care, împreunã cu autorul, au evocat amintiri despre anii ’90 ºi începuturile presei libere la Craiova.

„Multã lume mã întreabã: De ce ai scris chestia asta? Crezi tu cã mai intereseazã pe cineva? Ãia care au trãit atunci au fost acolo, ºtiu, n-au nevoie sã le spui tu, ori au uitat, ori nu vor sã uite.. Cei care n-au fost, au alte preocupãri”, a spus Nicolae Marinescu, în deschidere, iar rãspunsul pe care l-a dat în continuare a gravitat în jurul importanþei comunitãþii, al rolului pe care individul îl joacã în comunitate, dar ºi a nevoii de identitate, de a nu-þi uita rãdãcinile.

„Traian Bãrbulescu a înfiinþat TVR Craiova, Florin Stama a reînfiinþat un studio de radio teritorial a cãrui activitate fusese suspendatã, Dan Lupescu a încercat o nouã construcþie de ziar, Cuvântul libertãþii, ºi ne-a primit cu Demnitatea acolo, ne-a dat o camerã, o maºinã de scris”, ºi-a amintit autorul.

cmpConstantin M. Popa a vorbit despre prietenie ºi a evocat vremurile când Nicolae Marinescu i-a propus sã realizeze pagina de culturã din sãptãmânalul Demnitatea. Criticul a remarcat structura tripartitã a cãrþii, cãreia i-a semnat ºi prefaþa: studiu analitic, antologie de editoriale ºi bibliografie ºi a subliniat cã dincolo de valoarea personalã, volumul reprezintã un document preþios pentru istorici. „În ipostaza de participant direct la evenimentele ce au urmat lui decembrie 1989, Nicolae Marinescu trãieºte «iluzia cortinei», descifreazã «complexul sãrãciei», exultã în momentul «regãsirii luminii» ºi al «timpului speranþei». Cartea lansatã astãzi se înscrie în categoria lucrãrilor atât de necesare configurãrii a ceea ce Ruxandra Cesereanu definea drept «memorie terapeuticã», iar supratema volumului este libertatea”, a precizat Constantin M. Popa. 

ghitulescuMihai Ghiþulescu a spus, între altele, cã probabil ar fi fost de cealaltã parte a baricadei decât Nicolae Marinescu, în 1990. „L-aº fi condamnat, l-aº fi combãtut. Dupã 20 de ani, îmi dau seama cã aº fi greºit, pentru cã Nicolae Marinescu avea un discurs foarte atipic pentru un om care susþinea puterea. Deºi i-a combãtut pe golani, deºi a combãtut partidele istorice ºi Piaþa Universitãþii, deºi a încercat sã justifice, nu sã legitimeze, dar sã justifice acþiunile minerilor, a rãmas întotdeauna moderat, a combãtut fãrã sã înjure, ceea ce e mare lucru pentru o epocã în care realitatea fãcea concurenþã teatrului, dupã cum spunea regizorul Cristian Hadjiculea: o piesã trebuia sã fie foarte vie pentru a putea concura ce se întâmpla în realitatea româneascã”.

Întâlnirea s-a încheiat cu discuþii purtate în grupuri mici ºi cu autografe oferite de autor care a fãcut, pomenind ºi de cei 28 de oameni morþi în evenimentele de la Craiova din decembrie 1989, un apel la pocãinþã ºi mãrturisire.

Comentarii cititori
sus

Cornel Bãlosu Ducan

 

Temporalitate, spaþii, expresii ºi atitudini în satul oltenesc tradiþional
- a VI-a ediþie a Salonului Naþional de Fotografie-Document-

 

Un salon de fotografie document este o formã de comunicare exemplarã, mai ales când este panotat în piaþa publicã. Elementul mobil în acest spectacol cultural este receptorul, pentru cã el reconstituie, în/prin imagini o naraþie cu trimitere la paradigmele ruralitãþii tradiþionale. Dar nu este vorba de orice fel de imagini, ci de mãrturii, de segmente grãitoare culturale, de trãiri, de dorinþe.

balosuÎn cinci ani consecutivi, în agora (Piaþa Prefecturii din Craiova), începând din 2007, au avut loc cele cinci ediþii care au narat coerent, sperãm, despre „tradiþiunile”, modelele, despre obiceiurile ºi felul de a fi al Olteniei. O naraþie construitã graþie celor cinci sute de fotografii-document. Am gândit mereu cã fotografia nu are doar înþelesuri ºi trimiteri conjuncturale, ci are, ea însãºi, un potenþial intrinsec; prin urmare, îºi este suficientã în orice context.

Cele cinci discursuri reificate în/prin imagini (cu temporalitate de 60 de ani: 1890-1950), au fost susþinute de arhivele fotografice ale Muzeului Naþional al Satului 'Dimitrie Gusti' din Bucureºti, ale Institutului de Etnografie ºi Folclor 'Constantin Brãiloiu' din Bucureºti, ale Complexului Muzeal Judeþean Bistriþa-Nãsãud, Muzeului de Artã ºi Etnografie Calafat - Palatul Marincu, Muzeului Judeþean Vâlcea, Muzeului Judeþean Gorj ºi ale Muzeului Olteniei Craiova; câteva zeci de fotografii au provenit din colecþii particulare (colecþiile familiilor Gâscan, Motoi, Gâltan, Nicoliþã ºi colecþia C. Câºlaru.

Impactul saloanelor asupra publicului a fost însemnat ºi asta pentru cã „întâmplarea” a fost perceputã ca o fereastrã deschisã spre o lume nostalgicã, spre o lume a etosului þãrãnesc, poate spre identitate, chiar mai clarã decât cea de azi, spre un univers construit, este adevãrat, dar ordonat ºi, implicit, relevant.

Cea de-a VI-a ediþie, una retrospectivã, mizeazã pe toate coordonatele enumerate mai sus, dar ºi pe o scenografie fãrã precedent. Sperãm, pe baza întregului sistem sincretic de punere în fapt, cã publicul va aprecia ºi aceastã deschidere bogatã ºi plurivocã.

Prezentarea satului tradiþional oltenesc ºi, desigur, a olteanului, prin intermediul spaþio-temporalitãþii, dar ºi unor atitudini în relaþie cu cotidianul, socialul, naturalul, divinitatea etc., nu este o încercare nouã, cel puþin ºtiinþific. Citãm în acest sens memorabila lucrare a lui Ernest Bernea - Cadre ale gândirii populare româneºti. Contribuþii la reprezentarea spaþiului, timpului ºi cauzalitãþii, 1984. În aceeaºi ordine bibliograficã, menþionãm încã trei autori ºi merituoasele lor lucrãri: Paul Drogeanu - Practica fericirii, 1985, Radu Drãgan -Lumile rãsturnate. Reprezentarea spaþiului în societatea tradiþionalã, 2000, Vlad Gaivoronski - Matricele spaþiului tradiþional, 2002.

Nouã ar fi, însã, tocmai ipostazierea narativã a satului prin intermediul spaþio-temporalitãþii. În aceastã ordine, prezentarea acestei ediþii a salonului printr-o axã bicategorialã, am crezut ºi credem, cã este una cât se poate de sugestivã; mai bine ºi mai precis, definitorie ºi revelatoare. Graþie acestei aparent schematice axe, putem sã marcãm simbolic, mai ales, întregul ethos þãrãnesc, începând de la ontosul cotidian ºi pânã la receptãrile ºi trãirile sacre. Ori, aceastã cruce spaþio-temporalã nu face decât sã înlesneascã interpretarea ºi semantizarea unui sumum cultural dens ºi pertinent, de multe ori cu nuanþe meditative ºi filozofice.

Fotografia, „cititã” cu atenþie, ºi cu mintea, ºi cu sufletul, poate sã ne dezvãluie ºi sã deceleze ceea ce putem numi ethosul þãrãnesc. ªi totul este imediat, ºi la nivelul ochiului. Sau aºa s-ar pãrea. Considerãm, oricum, cã „lectura” ºi receptarea unui asemenea discurs poate sã permitã lesne conturarea ºi perceperea mesajelor tradiþiei ºi tradiþionalul în întregirea ceea ce înseamnã modernitate.

vernisajOrganizatorii Salonului:

  • Consiliul Judeþean Dolj
  • Muzeul Olteniei Craiova, Secþia de etnografie

 

Parteneri:

  • Muzeul Naþional al Satului 'Dimitrie Gusti' Bucureºti
  • Institutul de Etnografie ºi Folclor 'Constantin Brãiloiu' Bucureºti
  • Complexul Muzeal Judeþean Bistriþa-Nãsãud
  • Muzeul de Artã ºi Etnografie Calafat – Palatul Marincu
  • Muzeul Judeþean Vâlcea
  • Muzeul Judeþean Gorj
  • Primãria Municipiului Craiova

Expoziþia a fost organizatã în Piaþa 'William Shakespeare' din Craiova, între 27 iunie ºi 3 iulie 2013.

 

Tematica generalã a expoziþiei

 

Timpul

1a. Timpul sãrbãtoresc (sacru) al satului

nuntaÎn general, timpul sãrbãtoresc se integreazã mitic, adicã, în Marele timp (dupã formularea lui Mircea Eliade). Cuprinderile lui simbolice ºi semantice trimit la veºnic, la repetabil, la sacru, la magico-religios sau hierofanic în funcþie de context, transistoric pentru cã se aflã dincolo de obiºnuit. Dupã o altã formulare timpul sãrbãtoresc este dincolo de profan ºi dincoace de sacru (Paul Drogeanu, Practica fericirii, 1985). Timpul mitic este cel dintâi (timpul cosmogonic), al facerii lumii (aºa cum se regãseºte în colindul românesc ºi în alte texte tradiþionale).

În societãþile rural-tradiþionale timpul sãrbãtoresc este raþiune de viaþã ºi formã de …înãlþare, este comuniunea deplinã cu sinele, cu aproapele, cu Dumnezeu; este o izbândã a idealitãþii faþã de starea timpului comun.

1b. Timpul laic (profan); ocupaþiile oltenilor

Este timpul din afara festivului, timpul muncii, timpul individual, liniar ºi searbãd. În aceastã conjuncturã temporalã, sacralitatea este estompatã (poate fi doar accidentalã) pentru a face loc stereotipiilor cotidiene. Timpul laic este lipsit de ritualuri, ceremonii sau alte forme de manifestare care implicã, sub o formã sau alta, sacralitatea sau duhul sãrbãtorii (formularea lui Vasile Bãncilã).

 

Spaþii

În Oltenia, nunta a fost ºi încã este un eveniment preeminent, un prag existenþial, o trecere la un alt statut social. Aceastã trecere este ºi ea marcatã de multiple fapte, naraþii ritualice ºi, implicit, simbolice.

Nunta olteanului, aºa cum o prezentãm noi, graþie documentelor fotografice din Colecþia Muzeului Naþional al Satului 'Dimitrie Gusti' Bucureºti, este un „spectacol” reprezentativ jucat de actori ritualici: mirele, mireasa, cumnatul de mânã, colãcarul, naºul, naºa, socrii mari, socrii mici etc.

Înmormântarea este ilustratã ºi ea exemplar graþie aceleiaºi colecþii. Sunt surprinse aici, în aceastã naraþie, segmente ale ritualului referitoare la Cântecul bradului,  la Cântecul Zorilor, la pomana mortului ºi la alte elemente simbolice ºi actanþiale ale ritualului.

2 a. Spaþiile ordonate între aici ºi dincolo

Totdeauna þãranul român ºi olteanul, desigur, ºi-au gândit satul ca pentru un spaþiu delimitat, propriu, unul civilizat ºi civilizator (iniþiator). Gospodãria reprezenta ºi reprezintã încã centrul ontic tradiþional; miezul sacru al acestui topos era reprezentat de vatrã. De aici, în cercuri concentrice, urmau celelalte treceri: poarta, uliþa, rãscruciul, pârâul, câmpul, pãdurea.

2b. Pragurile spre dincolo

nuntaDacã în cultura tradiþionalã spaþiile ordonate aparþin, cel puþin ca interes comun, femeii, ieºirile spre dincolo au fost ale bãrbatului. Femininul subordoneazã casa, masculinul încearcã sã cuprindã ºi sã îmblânzeascã exteriorul: pãdurea, summum al tuturor posibilitãþilor (ºi bune, ºi rele, mai ales) ºi orice vecinãtate neclarã ºi, implicit, necivilizatã.

 

Atitudini

Capitolul acesta foto-narativ se referã la relaþiile dintre trãitorii satului, la dialogurile dintre ei în contextul condiþiei lor sociale.

În aceste ipostaze, conteazã gestul, privirea, apoi diferenþele sugerate, nuanþele culturale ale unei lumi care, altfel, ar pãrea…. monotonã.

Comentarii cititori
sus

* * *

 

SoNoRo Conac readuce muzica de camerã în clãdirile de patrimoniu

 

sonoroSeria de concerte de muzicã de camerã SoNoRo Conac se desfãºoarã din iunie pânã în septembrie 2013 în clãdiri de patrimoniu restaurate din mai multe regiuni ale României,  în scopul revitalizãrii ºi promovãrii moºtenirii arhitecturale ºi culturale româneºti.

Primul concert a avut loc pe 24 iunie 2013, în Casa arhitectului Ion Mincu din Bucureºti, pãrintele arhitecturii moderne romaneºti ºi al învãțãmântului superior de arhitecturã. Concertul de încheiere va avea loc în luna septembrie, la Palatul Bánffy - Muzeul de Artã din Cluj-Napoca, clãdire reprezentativã pentru stilul baroc, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann.

SoNoRo Conac este titulatura genericã a întregului proiect, redusã, în mod asumat, la numele unui singur obiect arhitectural - conacul - chiar dacã seria de concerte va fi gazduitã ºi de edificii precum castele sau biserici.  Asocierea muzicii cu aceste opere arhitecturale emblematice sugereazã nevoia de respect ºi atentie, de sprijinire ºi recuperare, inclusiv din partea lumii muzicale, a patrimoniului ºi a resurselor culturale extraordinare ale României.

Printre edificiile de patrimoniu care vor gãzdui concertele SoNoRo Conac se numãrã  Castelul Cantacuzino (Buºteni, jud. Prahova), Vila Golescu (Câmpulung-Muscel, jud. Argeº), Domeniul Vila Dobruºa. Crama Avincis (Drãgãºani, jud. Vâlcea), Port Cultural Cetate (Cetate, jud. Dolj), Conacul Carp (Þibãneºti, jud. Iaºi), Muzeul Memorial Nicolae Bãlcescu (Valea Bãlceascã, Vâlcea), Conacul Udriºte-Nãsturel (Hereºti, jud. Giurgiu).

În cadrul seriei de concerte, publicul se va putea bucura atât de interpretãrile unor muzicieni de renume, precum Diana Ketler (pian), Corinne Chapelle (vioarã), Erik Schumann (vioarã), Stian Carstensen (acordeon), Rãzvan Popovici (violã), Christian Naº (violã), cât ºi de cele ale unora dintre cei mai talentaþi tineri muzicieni români, bursierii SoNoRo Interferențe.

Repertoriul muzical va cuprinde piese ale compozitorilor Béla Bartók, György Ligeti, George Enescu, Wolfgang Amadeus Mozart, Antonín Dvoøák, Bohuslav Martinù, Franz Liszt sau Leos Janacék.

SoNoRo Conac a pornit de la ideea de a reda muzicii de camerã spaþiul originar, de naturã intimã, propice dialogului cultural ºi ascultãrii active din partea unui public restrâns. Acest proiect îºi propune sã sensibilizeze opinia publicã în ceea ce priveºte multitudinea clãdirilor de patrimoniu reabilitate - clãdiri fabuloase, spectaculoase, elegante,  care trebuie reintroduse în circuitul cultural.” – Rãzvan Popovici, iniþiatorul SoNoRo Conac ºi directorul Festivalului Sonoro.

„Mai demult casele cãutau sã aducã muzica. Palatele ºi conacele erau cutii de rezonanþã ale rafinamentului. Lumea s-a schimbat, casele dispar sau sunt date uitãrii pentru noile case, dar muzica mare a fost þinutã minte. E acum rândul muzicii sã caute casele, palatele ºi conacele ºi sã le facã sã rezoneze, sã ne facã ºi pe noi sã rezonãm, în ritmurile ei ºi ale arhitecturii. Mai multe definiþii relevã arhitectura ca fiind muzicã solidificatã, împietritã. De data aceasta e vremea ca muzica sã-ºi folosescã puterile ºi sã fie arhitecturã topitã, sã ne facã sã fim mai atenþi cu casele minunate. Sã nu uitãm conacele.” - ªerban Þigãnaº, preºedintele Ordinului Arhitecþilor din România

Produsul rezultat în urma seriei de concerte SoNoRo Conac va fi un album de fotografie editat de Igloo Media, care va cuprinde lucrãrile fotografului ªerban Mestecãneanu ºi texte scrise de Luiza Zamora, iar conceptul grafic va fi semnat de Corina Duma. Lansarea albumului SoNoRo Conac se va face în cadrul celei de-a opta ediþii a Festivalului SoNoRo, în luna noiembrie a acestui an.

SoNoNo Conac este un proiect iniþiat de Asociația Sonoro, cu sprijinul partenerului principal - BRD – Groupe Société Générale ºi al Ordinului Arhitecþilor din România.

Accesul la concertele SoNoRo Conac se face numai pe baza de invitaþie sau rezervare.

Pentru mai multe detalii despre SoNoRo Conac, vã rugãm sã urmãriþi: conac.sonoro.ro

---

Sponsor principal: BRD – Groupe Société Générale

Parteneri principali: Ordinului Arhitecților din România, Institutului Francez din România

Maºina oficialã oferitã de: BMW

Parteneri: Evian, Mouton Cadet, Nespresso, Violeta’s Vintage Kitchen, moNUmenteUITATE, Asociatia 37, Primãria Municipiului Cluj-Napoca, Palatul Bánffy – Muzeul de Artã (Cluj-Napoca), Muzeul Țãranului Român, Castelul Cantacuzino (Buºteni, jud. Prahova), Vila Golescu (Câmpulung-Muscel, jud. Argeº), Domeniul Vila Dobruºa. Crama Avincis (Drãgãºani, jud. Vâlcea), Port Cultural Cetate (Cetate, jud. Dolj), Conacul Carp (Þibãneºti, jud. Iași), Muzeul Memorial Nicolae Bãlcescu (Valea Bãlceascã, Vâlcea), Conacul Udriºte-Nãsturel (Hereºti, jud. Giurgiu)

Parteneri media principali: Adevãrul, Dilema Veche, GQ, DigiCult, Igloo, Zeppelin, RFI România, Radio România Cultural, Radio România Muzical

---

Contact:

Oana Dobre
oana@sonoro.ro
0730 709 482

 

Comentarii cititori
sus

Viorel Pîrligras

 

Banda Desenatã ia cu asalt breasla artiºtilor tradiþionali din Craiova

 

UBD1n important eveniment a avut loc la începutul lunii iunie în urbea Banilor. Este vorba de o expoziþie de graficã ºi bandã desenatã gãzduitã de Galeria Arta, o expoziþie ce a cuprins lucrãrile elevilor Bogdan Marcu, Felicia Popescu, Radu Roºca, Raluca Simion ºi Ana Alexandra Mihai, de la Liceul de Artã „Marin Sorescu“ din Craiova. Benzile desenate expuse respectã canoanele acestui gen, prezentând o naraþiune graficã bine conceputã ºi, deºi tributare pe alocuri genului urban-fantasy sau manga, au meritul de a preþui elemente psihologice caracteristice vârstei adolescentine. Bine realizate tehnic, melanjând ºi prelucrarea electronicã specificã trendului actual internaþional, lucrãrile s-au ridicat la nivelul artistic menþinut de UAP filiala Craiova ºi ºi-au gãsit cu succes locul în contextul Salonului artiºtilor plastici profesioniºti craioveni realizat de Zilele municipiului.

BD2În istoria benzii desenate craiovene, expoziþia este importantã din douã puncte de vedere. În primul rând, cã este vorba de elevi ai Liceului de Artã care, în istoria existenþei sale n-a dat mare importanþã genului BD (ºi dau dovadã de diplomaþie când spun „mare importanþã”) pânã acum. Faptul cã dascãlii sunt cei care au propus ºi încurajat acest exerciþiu este o premierã absolutã în Craiova ºi salutãm cu entuziasm gestul profesorilor Florin Stelian Preda ºi Lucian Irimescu. A doua premierã este expunerea acestor lucrãri pe simezele Galeriei Arta a UAP, iar gestul conducerii filialei, în mod special al preºedintelui ei, Marcel Voinea, de a accepta cu drepturi depline lucrãrile elevilor lângã cele ale artiºtilor consacraþi este salutar în egalã mãsurã.

BD3Cu titlul de a ne simþi solidari în acþiune, ºi noi, Banda Desenatã Craioveanã, considerãm cã prin manifestãrile expoziþionale de anul trecut, precum ºi prin revista lunarã BDC, am dat idei sau sugestii sau pur ºi simplu am atras atenþia asupra acestui gen artistic.

Aºadar, o expoziþie sub auspicii de neimaginat acum 40 de ani este un semn bun cã societatea ºi arta plasticã evolueazã în mentalitate ºi forme de expresie ºi nu ne rãmâne decât sã sperãm cã, dacã exerciþiul ludic nu se va dizolva, în timp, din pasiunea tinerilor expozanþi, vom vorbi în viitor de noi performanþe BD craiovene.

Comentarii cititori
sus

Luminiþa Stãnescu

 

Joi, 4 iulie 2013, seara pe la orele 21 fix, Montreal, Festivalul de Jazz

 

Strada Jeanne Mance, mai precis porþiunea cuprinsã între bulevardele Maisonneuve ºi Sainte Catherine are ceva mai mult de 200 metri lungime. Adaugaþi vã rog o lãþime de 40-50 metri - strada împreunã cu spaþiile laterale largi. Acum cã avem  imaginea a 800-1000 metri pãtraþi , o umplem cu lume. Aºa a fost joi searã la concertul fanfarei Ciocârlia. Nu mã aºteptam la nimic în mod special, nefiind tocmai fan al fanfarei ( Smile îmi place cum sunã) dar nici nu m-a mirat mulþimea sositã - în definitiv era ora potrivitã pentru o ieºire ºi dacã mai spunem cã fanfara a cântat pe cea mai mare scenã în aer liber a festivalului, ei bine da, mã aºteptam sã se adune ceva lume. Aici se terminã logica aºteptãrilor mele, pentru cã Fanfara Ciocârlia sau FANFARE CIOCARLIA (exact, dar exact asa Smile) cum se recomandã artiºtii, nu ne-a cântat ºi nici nu ne-a încântat ci ne-a ciocârlit de ne-au mers fulgii!

Sã vezi oameni de toate rasele, vârstele, culorile, etniile, vorbind limbi si dialecte diverse, dansând, aplaudând pe ritmurile care te aruncau nebuneºte de la duios ºi tânguitor la un dinamism infernal, cu prelucrãri uluitoare, linii melodice lucrate ca o bijuterie, trãind muzica pe loc, vizibil, arãtându-ºi pasiunea pentru ritmurile fanfarei, ei bine asta a fost o experienþã uimitoare.

De multe ori nu ne vedem tradiþiile ca fãcând parte din cultura europeanã, universalã, dar joi seara, pe cea mai mare scenã în aer liber a Festivalului de Jazz de la Montreal, membrii Fanfarei Ciocârlia nu ºi-au reprezentat numai etnia ci au reprezentat cu extraordinar succes ROMÂNIA, dovedind cu prisosinþã faptul cã locul lor este pe scena unui festival de jazz! iar eu, în mijlocul mulþimii am simþit cã tradiþiile noastre, vii, colorate, autentice, amestecate, dacã vreþi, îºi au locul bine aºezat ºi bine meritat în cultura universalã.

Fanfara Ciocârlia a cîntat impecabil, a dat o excepþionalã probã de mãiestrie artisticã, trecînd cu uºurinþã peste graniþele de limbã ºi culturã. Au fost ascultaþi, apladaþi,  apreciaþi de publicul canadian pentru cã românii au fost doar o micã parte a publicului prezent acolo!

Dar mai este ceva ce m-a pus pe gînduri - în toate prezentãrile fãcute de soliºtii fanfarei (atenþie, prezentãri minime, e drept, dar fãcute în românã, englezã ºi francezã!!!) aceºtia au repetat permanent o formulã magicã: FANFARE CIOCARLIA - ROMÂNIA! iar bucuria lor rostind aceste cuvinte magice era autenticã. ªtiu cã nu este de bon ton sã vorbeºti despre patriotism dar Fanfara Ciocârlia a reprezentat România ºi trebuie sã vã spun cã este mult, foarte mult timp de când nu am mai vãzut un artist, om politic, om de afaceri, persoanã publicã etc rostind ROMÂNIA cu bucurie ºi cu litere mari!

Joi searã, 4 iulie 2013, la Festivalul de Jazz din Montreal am învãþat doua lecþii: una de muzicã ºi una de patriotism. Mulþumim FANFARE CIOCARLIA Smile

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey