•  Hotelier la Paris-din subsol în paradis [1] Anaconda nu îmbãtrâneºte
•  Luminiþa Cuzuioc


sus

Dan Ciupureanu

 

Anaconda nu îmbãtrâneºte

 

ciupureanud1Într-o zi o englezoaicã intrã în hotel sã-ºi ia camera în primire, o camerã pentru o persoanã. O închiriase pentru 5 zile (în general turiºtii nu stau mai mult de 2-3 zile). Avea între 50 ºi 60 de ani, avea un aer foarte cãlduros. Nu a pus foarte multe întrebãri, ºtia bine Parisul. Genul de bunicuþã semicultã, cu aer degajat, luând în considerare cele 6 etaje ale hotelului care nu are lift. Scãri abrupte, în cercuri ce nu se mai terminã. La ultimul etaj îþi pui întrebarea dacã nu cumva te afli în ceruri, dacã vei mai coborî vreodatã, dacã eºti chiar tu cel ce le-a urcat. Avea oarecum noroc, era cazatã la etajul 3. Ajunge în camera ei, coboarã, lasã cheia ºi pleacã sã viziteze locuri istorice, muzee deja ºtiute.

A doua zi dupã-masã încã era în camerã. Un tânãr francez apare la recepþie ºi întreabã de doamna respectivã, dupã care o sunã ºi urcã. Am crezut cã este o cunoºtinþã de familie ºi nu m-am gândit la nimic. Îmi fumam þigara liniºtit, în bucãtãrie, cu un coleg, când am început sã auzim gemete de extaz de la etaje; ne gândeam cã este un cuplu tânãr, ca de fiecare datã. Dupã câteva secunde l-am întrebat „Nu cumva doar bãbuþa mai este în hotel?”. Am rãmas blocaþi ºi am râs puþin, în semn de apreciere pentru acea doamnã libertinã. Râdeam ºi mã gândeam cã este cam tânãrã prada ei.

ciupureanud2A doua zi iar la serviciu. Totul normal. Bãbuþa coboarã sã dea  un telefon de la recepþie, cel din camera ei nefuncþionând.

- Alo! Eu sunt, dragul meu. Ieri nu te-am putut suna, am fost la familia aceea drãguþã… Ce? Da, le-am dat cadoul, ne-am ºi plimbat pe malul Senei, am fost pe la Sacré-Cœur ºi se fãcuse târziu… Da, da…Nu, nu e chiar aºa, sã ºtii cã nu e chiar aºa cum mã aºteptam, vremea este foarte urâtã ºi plouã…Nu, nu este ca în poze, nu prea am dormit bine ºi camera este foarte micã. Te mai sun mâine, am sã mã duc la Versailles. Da ursuleþul meu, te iubesc mult! Am sã te sun.

 

Când vãd cupluri de bãtrânei, câteodatã îmi zic în gând: „ºi voi vã duceþi pe rând la Techirghiol?”

 

Comentarii cititori
sus

Luminiþa Cuzuioc

 

Impresii de la þarã…

 

cuzuioc1Cicã, cum e acolo? Pãi, acolo e frumos, pentru cã venind de la oraº, de la bloc, de la aer condiþionat ºi ventilatoare, nu are cum sã fie altfel. Nu te mai saturi de aerul de acolo, iarba-i verde ºi deasã; îi simþi frãgezimea ºi-þi dã sãnãtate mergând desculþ prin ea ºi prin roua de dimineaþã. Luna era plinã ºi parcã intrase toatã în ogradã la mama. Iar stelele se opriserã prin copaci. Nu gãseºti un bec care sã lumineze pe vreun stâlp, dar de la lumina lunii, în plinã noapte, se vede firul de iarbã ºi para din copac. ªi când ieºi noaptea afarã, sã faci vreun piº, cãci parcã nu te înduri sã-l faci în wc-ul din casã (fosta mea camerã din fosta mea copilãrie), cauþi un loc mai dosit, ca luna sã nu-þi lumineze fundul. Cã doar nu eºti nebun sã intri în buda din capãtul grãdinii, chiar dacã aleea care duce spre ea e îmbibatã de mireasma „reginei nopþii„… Mãiculiþã, ce miros are! Iar dacã dormeai în noua virandã (sluþitã de acest „nou“ ºi de termopane), îþi mai excita simþurile ºi combinaþia cu mirosul de mentã de sub geam. Dar de ce sã dormi când puteai sã stai la taifas cu greierii pânã se rupea de ziuã. Iar când se rupea mai bine, pe la 7 dimineaþa, sã ieºi desculþ prin roua curatã ºi delicatã, apoi sã te întinzi pe patul de sub viºin ºi sã observi cum dintr-o parte a „gospodãriei“, de printre crengile unui nuc, rãsare soarele iar în partea opusã, printre crengile altui nuc, luna nu se îndurã sã plece... ªi sã adormi mângâiat de razele abia cãlduþe ale soarelui. 

De bunã seamã, colþ de rai…
cuzuioc2Pe care bunica avea grijã sã-l „punã la punct“... Într-o dimineaþã, poeniþa cu mentã dispãruse de sub geam. Unde e? „I-am dat foc“. De ce? „Da ºi-mi trebu n'ie!“ Iar într-o searã, mirosul reginei nopþii l-a înlocuit un fum gros ºi puturos. Dãduse foc la niºte ciocleje, iar focul o luase în drumul lui. ªi dupã ce arsese o bucatã de grãdinã, se îndrepta spre gardul vechi, din nuiele uscate, dupã care erau aruncaþi niºte copãcei tãiaþi tot de bunica ºi deja bine uscaþi ºi ei... Ea stãtea sprijinitã pe greblã ºi privea liniºtitã ºi „stãpânã pe situaþie“ cum iarba verde, înaltã ºi deasã, din acel colþ de grãdinã, ardea de mama focului iar în locul ei rãmânea o suprafaþã neagrã, plinã de scrum. A deranjat-o gãleata cu apã aruncatã în calea focului.... De, noi suntem de la oraº ºi habar nu avem ºi de aceea ne speriem... Cã toþi fac aºa.... ªi chiar fãceau... Ardea satul în fiecare searã.... Gospodarii dãdeau foc la gunoiul adunat peste zi ºi peste gardurile lor... Dar cicã sã stãm liniºtiþi cã are chira socotealã... ªi copacii, care de la an la an rãmân tot mai puþini, tot cu cap cicã au fost tãiaþi.... Cã ce-i trebuie atâþia?! Unde-i zarzãrul de lângã trotuar? „Era bãtrân“. Dar cireºul care era tânãr? „Dap' ºini sã mãnânce cireºe?“. ªi cei doi viºini din grãdinã? „Se uscau“. Dar cel de lângã gãini, dar prunul de lângã treucã, dar... „Da’ ºi vã doari pi voi undi-s?“ Dupã ce a tãiat toþi frasinii care sprijineau gardurile noastre (mã rog, ale ei), a pus ochii pe vreo 5 frasini de sub gardul vecinei. Cicã-s mulþi ºi toatã lumea zice cã stau ca la nebuni… ªi e zadarnic sã-i explici cã dacã nu erau acei frasini, tot praful din drum (când trece vreo cãruþã sau din când în când ºi câte-o maºinã) ajungea la ea în casã, dar acum se opreºte în frasini. ªi cã dacã nu-i tãia pe-ai ei, nu cãdeau gardurile în drum.... Cã frasinii vecinei stau acolo de mai mult de 200 de ani ºi cã tot atât au stat ºi-ai noºtri ºi puteau sã mai stea vreo sutã, dacã chira ei nu avea socoteala greºitã...
Eh... e frumos la þarã dacã vezi doar frumosul ºi dacã stai suficient de puþin....

cuzuioc3Cãþelul.... acesta zburda întreaga zi, liber de lesã ºi ham; mânca pere de prin iarbã ºi pãrea interesat ºi de gustul vreunui gãinaþ lãsat de gãini, pe care le fugãrea când bunica nu reuºea sã le închidã la timp. Din aceastã cauzã, ºi din altele ºtiute doar de bunica, o mai primea de la ea, pe ascuns, ferindu-se de ochii mei ºi ai lui Andruºa. Iar Bruno nu ºtia cum sã interpreteze îmbrânceala bunicii ºi nici ligheanul cu zoi aruncat peste el, ambele þintite corect dar cicã din greºealã....
Acum am revenit acasã, la bloc... Cãþelul a suportat cu greu drumul ºi se pare cã el tânjeºte cel mai mult dupã libertatea pe care a avut-o.

În rest, toate bune, luni la birou, mama mãsii…

 

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey