•  Valentin Boiangiu
•  Andreea Bratu
•  Cosmin Dragoste
•  Florin Oncescu
•  Radu Vancu
•  Radu Magdin


sus

Ce amprentã culturalã a lãsat 2013?

Comentarii cititori
sus

Valentin Boiangiu

 

Retrospectiva Marinei Abramoviæ la MoMA NY a fost un eveniment mondial de semnalat. Mie mi s-a pãrut foarte important ºi cu rezonanþã.

A fost o retrospectivã a unei femei care a influenþat deja multi artiºti în ultimele douã decade. ªi, dupã mine, a fost o artã care a intervenit în viaþa oamenilor, ceea ce e mai important. Da, cred cã retrospectiva asta o sã mai influenþeze mulþi alþi artiºti.

The Artist is present... Titlul acesta nu prea lasã loc de interpretãri. Dar are rezonanþã. Poate fi luat ad litteram, ºi asta se aplicã foarte bine pe durata expoziþiei, inedit pentru o retrospectivã - adica ea era permanent acolo, interacþionând cu publicul -, sau metaforic, pe undeva sugereazã poziþia artistului în ziua de azi: prezent, conectat, social ºi politic. Ea, fãrã discuþie, a fost totdeauna aºa pe toatã durata activitãþii ei. Este foarte influentã ºi eu cred cã ea, fiind un exemplu atât de rezonant, o sã fie destui artiºti (poate mai mult artiste) care sã facã lucruri influenþate de Marina Abramoviæ. Dar asta nu-i nimic nou, asta a fost dintotdeauna, mai ales în postmodernism.

Altfel, schimbãri nu prea se mai întâmplã de ceva timp. Propuneri?! mai mult re-iterãri, reflecþii... Schimbãri seismice nu prea se întâmplã. Nu suntem în era aia.

Totuºi, o schimbare enormã, dupã mine, care se anunþã de câþiva ani încoace, este investiþia arabilor în arta europeanã, americanã, vesticã. În clasamentul primilor 100 cei mai puternici oameni în lumea artei vizuale, pe primul loc este o femeie: Al-Mayassa bint Hamad bin Khalifa Al-Thani, ºeicã. Pânã acum a investit miliarde în arta euro-americanã pe care o expune în Qatar. Este cea mai mare patroanã a artelor vizuale, din istorie, mãcar în materie de bani investiþi. 
Faptul cã este femeie este important de asemenea. ªi pentru lumea musulmanã, în special, dar ºi pentru lumea vesticã...

Revista Art Review e foarte importantã ºi aceastã listã (http://artreview.com/power_100/) determinã multe lucruri pe anul urmãtor în lumea artei vizuale. Bineînþeles cã ei au avut ºi motive politice sã o desemneze pe ºeicã pe primul loc, dar ea nu investeºte numai în achiziþii, ci ºi în educaþie, în construirea instituþiilor de învãþãmânt superior a artelor vizuale, acolo, în Qatar. Pe undeva ea spune lumii arabe cã Euro-America e demnã de urmat din multe puncte de vedere. De asemenea, ne spune nouã cã este posibil ca o femeie arabã sã fie deschisã cãtre învãþãturã ºi investiþii culturale ne-musulmane.

Asta mi s-a pãrut seismic, inedit, în 2013.

Comentarii cititori
sus

Andreea Bratu

 

În 2013 au existat câteva evenimente culturale deosebite în Craiova; statistic vorbind, nu ºtiu dacã au fost mai numeroase decât în anul anterior, dar nu asta dezbatem aici. Nici nu o sã le înºir (vor fi fãcut-o deja alþii), dar voi aminti totuºi de concertele repetate ale lui Alexander Bãlãnescu, ele însele suficiente pentru a marca anul. Ce mi se pare cel mai important câºtig al anului care a trecut e decizia Primãriei de a acorda atenþie culturii, prin intenþia de a gândi o strategie pe termen lung ºi de a-ºi asuma un program al cãrui scop e diversificarea (nu în dauna calitãþii, ar fi de dorit) manifestãrilor culturale din oraº, educarea publicului larg ºi generarea unui profit vizibil ºi de duratã. E un mare ºi curajos pas înainte. Vom vedea mai târziu dacã evenimentele la care am fost martori în prezent ne vor influenþa pozitiv, sau am avut parte doar de un placebo.

Comentarii cititori
sus

Cosmin Dragoste

 

Nu ºtiu dacã, în ultimul timp, se mai poate vorbi despre amprentare culturalã la modul deceniilor trecute. Establishment-ul, devenit oarecum informal, nu mai poate propune direcþii la nivel canonic. Amprentele s-au disipat, însã ele continuã sã influenþeze, fie ºi voalat, dezvoltarea culturalã specificã pe diferite paliere.

2013 s-a înscris în tendinþa ultimei perioade, anume de cãutãri, experimente, reconvertire formalã ºi de conþinut, tatonare, mai mult sau mai puþin agresivã a tiparelor, dar ºi cristalizãri, timide, deocamdatã, care, cu certitudine, vor putea fi valorificate benefic creator la un moment dat. Ca o impresie generalã, de fond, pe care mi-a lãsat-o 2013, pot menþiona o anumitã aprofundare a cercetãrii, cu instrumente noi, binevenite, teme ºi subiecte considerate ca fiind „epuizate” au putut fi revalorificate din perspective policentrice, surprinzãtoare, pe alocuri. Dacã aº putea utiliza un cuvânt-cheie pentru încadrarea anului trecut, aº putea spune „curaj”. Curaj competent, depãºire a limitelor nu de amorul artei, convergenþã ideaticã, dar ºi un pluricentrism cultural, care începe sã fie integrat ºi acceptat ca atare. 

Comentarii cititori
sus

Florin Oncescu

 

Amprentã mixtã

 

Amprentã în absolut? Pot sã-mi dau cu pãrerea, desigur. A apãrut o carte nebãgatã în seamã, una de care nici eu n-am auzit, desigur, ºi despre care se va vorbi intens peste 100 de ani.

Amprentã în mintea mea? Am petrecut anul cunoscând biniºor Viena ºi l-am sfârºit cunoscând puþin Atena. Altfel spus, tot anul am fost preocupat de trecute fapte de arme ºi litere din Europa Centralã, cu excepþia zilelor de final, când m-am amuzat sã pricep denumiri de strãzi ºi firme scrise în alfabet grec. Din ambele pespective, mi-a apãrut bine în vizor ºi România.

Ca sã-mi adun gândurile, la început de 2014 citesc volumul Amintiri despre Caragiale, editat de ªtefan Cazimir. Grecul nostru care a preferat sã-ºi trãiascã ultimii ani la Berlin era "meticulos" ca nimeni altul "pe chestia scrisului" ºi "scria fãrã plãcere" (vorbele citate sunt ale fiului lui cel mic, Luca). 

Comentarii cititori
sus

Radu Vancu

 

2013 a continuat seria anilor buni pentru poezia românã; practic, toate generaþiile poetice active azi au dat câteva cãrþi bune ºi foarte bune – de la Nora Iuga, Emil Brumaru ºi Angela Marinescu, trecând prin Ioan Es. Pop, Viorel Mureºan ºi Nicolae Avram ºi ajungând pânã la debutanþii Ion Buzu, Florentin Popa, ªtefan Baghiu ºi Krista Szöcs, plus încã destui alþii (care anume, se va vedea în antologia anualã pe care Claudiu Komartin ºi cu mine o facem deja de trei ani), poezia românã din 2013 a adãugat încã un an fast la seria celor anteriori. Din punctul acesta de vedere, cred cã poezia ultimilor ani e mai consistentã decât proza – în sensul cã pot reþine mai multe cãrþi puternice de poezie decât de prozã; ºi, de asemenea, impresia mea e cã s-au purtat discuþii teoretice mai intense în jurul poeziei – mai ales tinerii poeþi au þinut sã-ºi precizeze poeticile, afinitãþile & disocierile faþã de poezia anterioarã. Prozatorii au fost, sub acest raport, mai tãcuþi.

Apoi, 2013 a fost anul celui mai amplu & profesionist festival de literaturã organizat vreodatã în România – Festivalul Internaþional de Literaturã ºi Traducere de la Iaºi (FILIT). Succesul lui indiscutabil aratã cã trebuie neapãrat continuat; e exact festivalul care ne lipsea ºi a cãrui prezenþã cataliticã ar putea pune România pe harta reþelei marilor festivaluri europene. Festivaluri tot profesioniste, dar mai mici (însã exemplar fãcute, în ciuda bugetului ridicol), sunt ºi Festivalurile Internaþionale de Literaturã de la Bucureºti ºi de la Timiºoara; existenþa lor e de asemenea vitalã pentru metabolismul normal al literaturii române. Dispariþia lor ar însemna realmente o catastrofã. În fine, tot în 2013 au avut loc trei festivaluri internaþionale de poezie, toate puse la punct dupã standardele festivalurilor de poezie din þãrile occidentale: cel de la Bistriþa (Festivalul Internaþional de Poezie ºi Muzicã de Camerã, organizat de Societatea de Concerte  Bistriþa, cu o echipã admirabilã: Gavril Þãrmure, Marin Mãlaicu-Hondrari, Dan Coman), cel de la Sibiu (Poetry is Smart, organizat de Revista Transilvania & Biblioteca Astra) ºi cel de la Braºov (Bienala Europeanã de Poezie, organizatã de Facultatea de Litere de la Braºov, condusã de Andrei Bodiu ºi Adrian Lãcãtuº). Sunt, toate la un loc, centrii nervoºi ai unui sistem literar pe cale de apariþie.

Esenþiale pentru catalizarea noii generaþii poetice sunt ºi cenaclurile ºi cluburile de lecturã; cele mai active sunt Institutul Blecher din Bucureºti, Nepotu' lui Thoreau de la Cluj, Zona nouã din Sibiu, Zidul de hârtie din Suceava, precum ºi grupul tinerilor scriitori coagulaþi de masterul de scriere creatoare din Braºov – din rândul lor s-au selectat cei mai buni debutanþi în poezie ai ultimilor ani. Apoi, importante sunt ºi revistele acestor grupuri – Zona nouã ºi Corpul T sunt printre cele mai vii publicaþii de la noi. A, sã nu uit aici tot mai promiþãtoarea Zonã literarã moldavã. Iatã, aºadar, cã dinspre tânãra generaþie sunt semne foarte bune.

Sub raport poetic, cam acesta a fost anul 2013. Sigur, cultural vorbind, au fost evenimente destule – Festivalul Enescu fiind, de departe, cel mai important. Însã nu mi-am propus sã discut în rândurile astea decât poezia, care, aproape ignoratã de medii, este totuºi cât se poate de vitalã & puternicã. Nu se vede, dar miºcã totul în calea ei. Ca aerul & ca iubirea, fireºte.

Comentarii cititori
sus

Radu Magdin

 

Eu aº spune, apropo de amprente culturale, cã 2013 marcheazã începutul urmãtorului nivel în societate. ªi anume interactivitatea mai mult sau mai puþin agresivã, cu autoritãþile, a cetãþenilor nemulþumiþi.

Asta se reflectã în comunicarea socialã, economicã, culturalã ºi politicã. Lumea nu mai are rãbdare ºi nu mai e dispusã ca sã asculte. Trãim era #constestarii, din online în offline ºi invers, una se alimenteazã din alta.

Guvernele nu mai pot controla agenda. Cultura nici înainte nu o puteau controla cu adevãrat. Dar acum nu mai controleazã, vizibil, nici socialul, economicul, iar politicul e în totalã degringoladã.

Comentarii cititori
sus

 


modern modernism postmodern postmodernism poesie realism realistic fantastic essay critique chronique poete dictionnaire prose thetre lyrique lyrisme vers lettre voyage hyperbole libre interwie revue metaphore philosophie sens film movie event translation relation cinema nick hornby simona popescu ana blandiana t.o. bobe liviu antonesei cornel mihai ungureanu corina ungureanu mircea cartarescu gabriel liiceanu paul goma andrei plesu bogdan suceava nina simone neil young high fidelity ghost world eternal sunshine jim jarmusch bill murray steve buscemi mircea martin matei calinescu norman manea virgil duda tolstoi dostoievski puskin cehov suskind inoue kawabata mishima berberova bulgakov quignard yourcenar leif panduro paulo coelho andrei makine alessandro baricco peter esterhazy hubert lampo par lagerkvist richard bach durrenmatt boll adolfo bioy casares llosa daniel keyes carlos fuentes botton modiano tennesee williams frabetti mccullers walser doxiadis page golding lindgren musil mann hemingway lenz kertesz capek ulitkaia sebastian eliade cioran noica bernanos werfel duras joyce nabokov soseki atxaga krausser guimard cusack scarlett johansson breban papillon empire falls tismaneanu pfeiffer bridges mircea ivanescu twain jessica fletcher james stewart katherine hepburn spencer tracy angelina jolie steven segal will smith rossini lucescu lone star felini antonioni barnaby seinfeld humanitas polirom zeus amelie russel crowe charlotte gainsbourg iben hjejle peter pan dickens bronte bruel hitchcock burroughs dinu flamand woody allen johnny depp andie mcdowell john ford pietje bell jules et jim almost famous chaplin john voight sommersturm travolta uma thurman friends ally mcbeal daphne du maurier steve martin liv ullman mumford john fante fitzgerald manet monet degas che guevara renoir hugo virginia woolf ed harris marta petreu gabriel andreescu burt reynolds pacino de niro monroe dean martin elvis mathieu madison county clint eastwood meryl streep blow up zatoichi mihalkov miller james stewart thora birch terry zwigoff thornton montesquieu cassanova closer julia roberts hugh grant modigliani verdi bloody sunday chain reaction before sunset ethan hawke julie delpy faulkner bukowski sartoris gombrowicz montherlant marquez proust sabato saint-exupery steinbeck ishiguro tuca dominguez julia kristeva dan brown lincoln jeffrey archer robin cook agatha christie poirot colin forbes john grisham bill clinton bush ioan paul tolkien umberto eco leonardo da vinci van gogh roald dahl manolescu paleologu iron maiden sharon stone madonna sarah hall kurt vonnegut anthony burgess salman rushdie isabel allende henry miller anais nin martin heidegger blochmann hannah arendt jose ortega y gasset julius evola celine camus cohen beatles lovinescu maiorescu eminescu calinescu plotin purcarete nietzsche montaigne lossky evdokimov aristotel shakespeare hamlet blaga ionesco djuvara yoga olimp bloom medeea oscar wilde coen paraskevopoulos macbeth american beauty harold pinter stoiciu john cusack amedeus marivaux dumas iglesias titanic mena suvari kevin spacey